Ceahlăul, iulie-august 1969 (Anul 2, nr. 423-477)

1969-07-01 / nr. 423

T" PRIMUL FESTIVAL AL SPECTACOLELOR I­I DE TEATRU PENTRU TINERET ȘI COPII -PIATRA NEAMȚ 1969­ *"i/rtntmifmim/nimnifiiuii­, iniiiiiitiinuiiiiinnnuiMiiiifi Interviu cu BRUNO DABIZZI, președintele Teatrului „METASTASIO" din Proto TEATRUL PENTRU TINERET TEATRUL DE IHÍIAIE In urmă cu două luni a avut loc în Italia „Săptămîna cul­turală românească“. Cu acest prilej au fost prezentate spec­tacole de teatru, folclorice, cine­matografice, au fost organiza­te expoziții de carte româneas­că. Unul dintre organizatori, Bruno Cabizzi, președintele Teatrului „Metastasio“ din Prato, s-a aflat, zilele acestea, in mijlocul nostru. — Care este opinia dv. despre schimburile cul­turale româno-italiene ? — Consider foarte utile a­­ceste schimburi, indispensa­bile pentru buna cunoaștere și înțelegere între oameni. Pro­blema schimburilor culturale cu România are pentru noi un specific propriu. România este o țară latină, legată de Italia prin tradiții culturale, apropia­tă de noi ca structură spiri­tuală. Este o țară care astăzi prezintă interes sub toate pla­nurile : social, politic, cultu­ral.­­ Cum Festivalul au­ aflat de spectacolelor de teatru pentru tineret și copii de la Piatra Neamț ? — La Cluj am sosit în mo­mentul cînd se făceau pre­gătirile pentru participarea la Festivalul de la Piatra Neamț ... și iată-mă în orașul dv. — Ați mai cunoscut teatrul românesc ? — m­ mărturisesc că pînă la turneul din primăvară al tea­trelor din București și Cluj, a­­veam puține cunoștințe despre teatrul românesc. Spectacolele date la Prato de cele două co­lective au constituit pentru mine o adevărată surpriză, prin marea clasă artistică de­monstrată de ele, prin trans­punerile scenice de o factură deosebită. — Ce credeți despre teatrul pentru tineret ? — Italia are multă experien­ță în domeniul problemei tine­retului. Teatrul pentru tineret este, după opinia mea, teatrul de mîine, căruia trebuie să i se acorde o mare atenție, deoa­rece problema tineretului de astăzi se găsește în atenția în­tregii lumi. Teatrul, ca mijloc de expresie, este fundamental pentru formarea civică și cul­turală a societății, a tineretu­lui. — Ce știți despre Tea­trul Tineretului din Pia­tra Neamț ? — Teatrul dv. a întreprins un turneu în Italia și s-a bucu­rat de aprecieri elogioase și pe deplin meritate din partea pu­blicului, îmi exprim regretul că nu pot participa la specta­colul „Omul cel bun din Su­­ciuan“, despre care am auzit lucruri demne de laudă. Pro­mit că la proxima ocazie voi reveni pe aceste meleaguri splendide și că atunci voi cu­noaște, în ansamblul ei, viața culturală a acestui ținut: Mișu Anexescu (Teatrul „Ion Creangă“) și Adina Popescu (I.A.T.C. București) văzuți de NEAGU RĂDULESCU. Valentin CIUCA „HORA DOMNIȚILOR“de Radu Stanca Distins om de cultură (asis­tent la catedra de filozofie a lui Lucian Blaga), de teatru (ca re­gizor la Teatrul din Sibiu a fost distins în 1951 cu Premiul de Stat), poet și dramaturg, Radu Stanca ne-a lăsat, la prematu­ra sa stingere, o bogată operă dramatică, abia în ultimii ani descoperită de către teatrele noastre și aflată astăzi în faza inițială a procesului de valo­rificare. Pentru a înțelege scrierile dramatice ale acestui particu­lar creator trebuie să facem apel la opera sa teoretică și la cea poetică. Intr-o serie de excelente articole,­ Radu Stanca a fost pionierul ideii de r­etea­­tralizare a teatrului intr-o pe­rioadă în care aplicarea dog­matică a unor precepte îm­pinge arta scenică în mîlul na­turalismului. In concepția lui Radu Stanca, actul teatral nu trebuie să fie o copie a vieții ci o expresie transfigurată și esențializată a ei. Tendința (foarte energic manifestată la un moment dat) de a muta pe scenă gesturile și graiul străzii nu aduce servicii realis­mului scenic, din contra, re­prezintă o diminuare a puterii de expresie și de penetrație a teatrului. Ca poet, Radu Stanca a fost un „ultim trubadur ro­mantic“ (cum inspirat l-a nu­mit criticul Ovidiu Catruș) a cărui poezie este „o cantilenă de dragoste și moarte“. Intre aceste coordonate se înscrie și opera sa dramatică. Radu Stanca violentează limbajul teatral, supunîndu-i unui pro­ces de poetizare totală, meta­fora fiind principalul mijloc de expresie. Prin aceste par­ticularități ale sale, teatrul lui Radu Stanca ridică numeroase dificultăți de interpretare, re­gizorilor și actorilor fiindu-le greu să găsească cheia adevă­rată a partiturii dramatice. Tragedia baladescă ,.FT—a domnițelor“ prezentată în ca­drul Festivalului de către Tea­trul Național din Cluj în regia lui Ivan Taub, constituie una din încercările cu remarcabile reușite de a găsi tonul adec­vat acestei literaturi. Avînd ca moment de inspirație tragicul destin al celor șapte fiice ale lui Constantin Brîncoveanu, piesa este o metaforă ce evo­că în hainele legendei nedefi­nite în­ timp, ideea păstrării ființei spirituale a poporului nostru. Comorile lăsate moște­nire de domnitorul cel mare, păzite cu intransigență de că­tre hora domnițelor în care cine intră moare, simbolizează tocmai această ființă spiritua­lă, pe care oamenii acestor locuri au păstrat-o prin vitre­giile vremii. O traducere a tu­turor simbolurilor ar însemna o depoetizare a textului și re­ducerea sa la o alegorie vul­gară. Dragostea care apropie pe Milița de Antonio și care amenință vremelnic păstrarea „comorilor“ reprezintă pilonul tragic subteran al piesei, Radu Stanca fiind un scriitor cu un acut simț al tragicului, finalizat nu în catastrofă ci în apoteoză tragică. In măsura în care a reușit să se apropie de acea înaltă tensiune poetico-dramatică, spectacolul clujean își datorea­ză succesul în primul rînd per­sonajului colectiv al domnițe­lor. Teodora Mazanitis, în pri­mul rînd, Dorina Stanca, Li­liana Welter, Oltiia Munteanu, Mariana Popovici, Anny Giu­­rumia și Doina Șerban Oprea au alcătuit un ansamblu în care poezia și tensiunea dra­matică au constituit un prețios aliaj. Dumitru CHIRILA, critic la revista „Familia“ din Oradea I Adunări festive consacrate Ulei învățătorului (Urmare din pagina I) bitorul a arătat importantele didactic în realizarea amplelor sarcini care revin corpului transformări ale structurii și organizării învățămîntu­lui de stat în lumina Plenarei CC al PCR di­n aprilie a.c. și a Legii învățămîntului, în înche­ierea cuvîntului său, vorbitorul a adresat tuturor celor pre­zenți la adunare un îndemn la noi eforturi în nobila lor acti­vitate de educare și instruire a tinerelor generații, pentru ridicarea patriei noastre pe cele mai înalte culmi ale cul­turii, civilizației și progresului. A urmat un scurt intermezzo emoționant, prilejuit de pionierii de la Școala generală nr. 4, care au oferit flori membrilor prezidiului. In numele tuturor pionierilor și ele­vilor din municipiul Piatra Neamț, pioniera Liliana Hurjui a exprimat în calde și vibrante cuvinte recu­noștința față de dascălii lor dragi, față de conducerea parti­dului care le-a creat minunate condiții de viață și învățătură. In continuarea festivității s-a dat citire numelor cadre­lor didactice cărora li s-au acordat diferite ordine și medalii, gradații de merit. De asemenea, învățătorilor și profesorilor evidențiați li s-au înmînat diplome; în încheiere, participanții la adunarea festivă au trimis o telegramă Comitetului Central al PCR, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. Cadrele didactice prezente la adunarea festivă care a avut loc la ROMAN au fost felicitate, în numele Biroului Co­mitetului municipal de partid, de tovarășul IOAN VLAD, prim-secretar al Comitetului municipal. Despre drumul as­cendent al școlii românești în anii socialismului, despre abnegația, pasiunea și dăruirea educatorilor în înde­plinirea nobilei lor misiuni, a vorbit tovarășul PETRU ENACHE, prim-vicepreședinte al Consiliului popular muni­cipal Roman. Tovarășul IOAN CRĂCIUN, inspector gene­ral al Inspectoratului școlar județean, felicitînd slujitorii școlii cu prilejul sărbătorii lor, a dat citire numelor cadrelor didactice cărora li s-au acordat diferite ordine și medalii, gradații de merit și a înmînat diplome educatoarelor, învă­țătorilor și profesorilor evidențiați. Festivitatea, care s-a încheiat cu adoptarea unei tele­grame adresate Comitetului Central al partidului, tovarășu­lui NICOLAE CEAUȘESCU, a fost urmată de un spectacol oferit de formațiile fruntașe ale sindicatului învățămînt și sindicatului fabricii de zahăr. La Tîrgu Neamț, la Bicaz, în comune și pe centre de comune, sărbătorirea Zilei învățătorului s-a desfășurat în aceeași atmosferă de caldă însuflețire. Cu prilejul adunărilor festive, cadrele didactice care au luat cuvîntul, exprimînd recunoștința pentru grija partidului și statului fată de dezvoltarea învățămîntului în țara noas­tră, și-au reafirmat deplina adeziune la Tezele și proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al PCR, hotărîrea fermă de a-și îndeplini exemplar sarcinile ce le revin din aceste importante documente pentru continua înflorire a României socialiste. La pas prin Roman. Comuniștii, întregul popor dezbat documentele Congresului al al P. C. R. (Urmare din pagina I) de materiale de construcții va trebui să crească intr-un ritm mediu anual de 12—13 la sută, acordîndu-se o mare atenție diversificării sortimentelor, fa­bricării unor noi tipuri de ci­ment. Astfel, producția de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone. Noi, morarii ci­­mentiști, suntem­ hotărîți ca, prin folosirea întregii capaci­tăți de producție, să sporim a­­verea fabricii, implicit — a în­tregului popor. Un loc important l-a ocupat In conferință dezbaterea pro­chemați să-și exprime păre­rea față de viitorul țării, în­fățișat amplu în documentele pentru Congres, muntenii a­­ceștia de dincolo de viaduct au vorbit din inimă și cu răs­punderea, cu mîndria proprie celor ce se simt părtași la în­făptuirile de pină acum­ da­tori să pună umărul la efor­blemelor specifice locului de muncă, legate de o mai bună organizare a producției și a muncii, de sporirea eficienței economice. In acest context, vorbitorii — V. Manolache, S. Geangalău, Gh. Lungu, V. Deac — au făcut referiri critice la unele neajunsuri existente subliniind necesitatea întăririi disciplinei în muncă, reduce­rii procentului de rebuturi, îmbunătățirii calității produse­lor, introducerii pe scară largă a mecanizării și automatizării — toate, pe fondul creșterii e­­ficienței economice. Ceilalți participanți la cez­turile de mîine ale poporului. Unanimi în adeziune, în a­­precieri elogioase, lucide și mature la adresa documen­telor pentru Congresul X-Iea, care jalonează cu rigu­al­rozitate științifică politica in­ternă și externă a partidului în perioada următoare, prin­batere — L. Simion, L. Tudo­ranu, N. Bojescu, V. Pascale, N. Banu, E. Rusu — s-au re­ferit la perfecționarea stilului de muncă al organizațiilor de partid în conducerea activității economice, la dăruirea de care trebuie să dea dovadă întregul colectiv pentru realizarea sar­cinilor de viitor. Toți s-au an­gajat ca în cinstea Congresu­lui, planul de producție să fie depășit cu 10.000 tone ciment, cu 1.000.000 lei la producția globală și cu peste 500.000 lei la beneficii. cipalele direcții de dezvoltare a țării, vorbitorii au subliniat îndatoririle ce decurg din Te­zele și din proiectul de Direc­tive pentru domeniul în ca­­re-și desfășoară activitatea fie­care dintre ei. — Silviculturii i s-a acordat un loc important în proiectul de Directive, și-a început cu­vîntul Octavian Ursu, șeful Ocolului silvic Galu. Este și fi­resc dacă avem în vedere ce bogăție mare constituie pădu­rile pentru țară, pentru popor. In activitatea noastră viitoare vom face totul pentru conser­varea, apărarea și dezvolta­rea fondului tru respectarea forestier, per­formelor de exploatare impuse de gospo­dărirea judicioasă a păduri­lor, pentru valorificarea pro­duselor accesorii din pădure.­­ Sarcini de mare răspun­dere ne revin și nouă, celor din domeniul exploatării și prelucrării lemnului, a spus Dumitru Marc, tehnician la sectorul de exploatare Galu, după ce s-a referit la marile transformări petrecute în țara noastră în cei 25 de ani de la eliberare. Colectivul din care fac parte este hotărît să acorde o mare atenție valorifi­cării superioare a masei lem­noase, reducerii și lichidării pierderilor, folosirii la întrea­ga capacitate a mecanismelor din dotare. — Studiind Tezele și proiec­tul de Directive, am reținut între altele preocuparea parti­dului pentru folosirea forței de muncă, pentru pregătirea ca­drelor necesare tuturor sec­toarelor vieții economice și so­ciale. Suntem­ conștienți că, în această direcție, un rol de seamă ne revine nouă, cadre­lor didactice, a spus Elena Maftei, directoarea școlii din satul Poiana Largului. Ne vom strădui să ne îndeplinim cu cinste sarcinile privind genera­lizarea învățămîntului obliga­toriu de 10 ani, orientarea e­­levilor spre școli profesionale, licee de specialitate și de cul­tură generală, corespunzător nevoilor economiei și culturii patriei. Pentru pregătirea vii­toarelor generații din sat, vor­bitoarea a propus să se stu­dieze posibilitățile existente la nivelul comunei pentru reali­zarea unui local necesar func­ționării grădiniței de copii. Opinii interesante privind menirea învățătorilor, profe­sorilor în educarea și instrui­rea generațiilor tinere, în ridi­carea conștiinței sătenilor, îm­bunătățirea activității cultu­rale în comună au exprimat și alte cadre didactice partici­pante la adunare, între care : Dumitru Iosub, Vasile Lupu, Ion Antohi și Dorel Rusu. Haralambie Ungureanu, pre­ședintele consiliului popular comunal, cerînd cuvîntul, a pornit de la prevederea din Teze potrivit căreia, în etapa actuală și în viitor, se afirmă tot mai puternic rolul statu­lui în societate, sporesc atri­buțiile sale în organizarea și conducerea vieții sociale. Din aceste prevederi decurg mari răspunderi și pentru noi cei ce muncim în organele locale ale puterii de stat. Am în­ vedere îndatoririle noastre în mai buna gospodărire a localități­lor, rezolvarea operativă a se­sizărilor și propunerilor cetă­țenilor, antrenarea cetățenilor la conducerea treburilor loca­le. Vom depune toate efortu­rile pentru a întîmpina Con­gresul cu angajamentele înde­plinite. — In ce ne privește pe noi, deputații, a precizat țăranul muncitor Pavel Părăleanu, vom sprijini toate acțiunile de gospodărire și înfrumusețare a satelor, îmi dau seama că, po­trivit documentelor Congresu­lui, sîntem chemați să ne spu­nem mai mult cuvîntul și să acționăm practic pentru gospo­dărirea comunei și o vom face. El a trecut în revistă o seamă de rezultate pe care le-a ob­ținut deja în activitatea sa de deputat, de membru al Consi­liului comunal al Frontului Unității Socialiste. La încheierea adunării, par­ticipanții au adoptat o tele­gramă pe adresa C. C. al P.C.R., a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal, prin care își exprimă adeziunea unanimă la Tezele și proiec­tul de Directive, hotărîrea de a-și manifesta atașamentul față de politica internă și ex­ternă, a partidului, printr-o muncă neobosită, plină de avint. Pavel PINTEA UNANIMITATE Marginalii la adunarea organizată de Consiliul comunal Poiana Teiului al Frontului Unității Socialiste curier (URMAREA CURIERULUI DIN PAGINA D Noi unități T.A.P.L. T.A.P.L. Piatra Neamț a înființat în orașul Bicaz o nouă unitate, un birt popu­lar, unitate care oferă pre­parate calde de bucătărie, de grătar, băuturi și răcori­toare. In orașul Piatra Neamț s-au înființat în luna iunie noi tonete mobile pen­tru desfacerea de răcoritoa­re, înghețată și dulciuri, nu­mărul lor ajungînd în to­tal în acest sezon la 18. Tot la Piatra Neamț, pe strada Avîntului, se va amenaja o cramă cu deservire perma­nentă. Prestări de servicii Cooperativa „Deservirea“ Piatra Neamț, a inițiat noi măsuri pe linia lărgirii pres­tărilor de servicii către populație. Dintre acestea a­­mintim crearea la Piatra Neamț, în piața orașului, a unei secții de gravuri în sti­clă, necesare pentru mobilă. In comunele Dragomirești, Zănești și Podoleni s-au în­ființat puncte de depanare radio și televizoare. In pe­rioada care urmează se vor înființa la Piatra Neamț încă două secții noi de deservi­re­­ foto color și reparații instrumente muzicale. MARȚI, 1 IULIE 17.30 Buletin de știri ; 17.35 Năzdrăvăniile lui Pată Albă — emisiune pentru co­pii ; 17.50 Limba engleză ; 18.15 Vă place muzica ? 18.45 Cîntece și jocuri popu­lare românești ; 19 Din lu­mea științei; 19.30 Telejur­nalul de seară ; 20 Congre­sul al X-lea al PCR ; 20.15 Seară de teatru .­ „Hoții“ de Fr. Schiller; 21.55 Prim­plan­s acad. Ralura Ripan ; 22.15 Criterii. Pe teme mu­zicale ; 22.45 Telejurnalul de noapte. MARȚI, 1 IULIE PROGRAMUL I 15.30 Compozitorul săptă­mânii. Franz Liszt ; 16 Ra­diojurnal ; 16.30 Bilanțul marilor realizări ; 16.45 Piese corale ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Concert de muzică populară ; 18.03 Muzică ușoară ; 18.10 Pro­gramul partidului — progra­mul nostru ; 18.30 Varietăți muzicale ; 19 Gazeta radio ; 19.20 Săptămîna unui melo­man ; 20.10 Interpreți ce­lebri ; 20.35 Pentru magne­tofonul dv. ; 21 Lumea de azi; 21.20 Revista șlagăre­lor ; 21.35 Sport; 21.45 Re­vista șlagărelor ; 22 Radio­jurnal ; 22.20 Confesiuni muzicale ; 22.55 Moment poetic ; 23 Cavalcada ritmu­rilor ; 0.03—5 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 15.05 Suita pentru pian și orchestră „Nopți în grădi­nile Spaniei“ de De Falla ; 15.30 Muzică ușoară ; 16 Radiojurnal ; 16.20 Pagini din opera „Werther“ de Mas­senet ; 16.55 Sfatul medi­cului ; 17.05 Cvintetul pentru coarde op. 111 în Sol major de Johannes Brahms ; 18 O melodie pe adresa dv. ; 18.30 Curs de limba france­ză ; 19 Cîntece de mase ; 19.20 Odă limbii române ; 19.50 Noapte bună, copii; 19.55 Muzică populară ; 20.20 Cronica muzicală ; 20.35 Prezent și viitor în știința a­­gricolă ; 21.05 Muzică ușoa­ră , cul ; 21.20 Muzica și publi­21.45 Cîntecul din a­murg de Mozart (III) ; 22.20 Teatru serial ; „Un om în­tre oameni“ de Camil Pe­­trescu ; 22.41 Romanța pri­mei iubiri; 23.05 Mari pia­niști ; 24—1 Lucrări de Si­gismund Toduță. MIERCURI, 2 IULIE PROGRAMUL I 5.05—6 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Mu­zică și actualități ; 9.30 Viața cărților ; 10.10 Curs de limba germană; 10.30 Coruri bărbătești; 10.45 Din cîntecele și dansurile po­poarelor ; 11.05 Revista e­conomică ; 11.25 Suita sim­fonică „Țara Hălmagiului“ de Nicolae Boboc ; 12 Me­lodii de Marcel Grigore Florian­­ Ionescu și 12.30 Me­lodii populare ; 13 Radio­jurnal ; 13.22 Muzică ușoa­ră ; 13.45 Moment științific; 14 Melodii populare ; 14.10 Inșir­te mărgărite ; 14.35 Cîntec și joc. PROGRAMUL NI 6.10 Parada instrumente­lor ; 6.45 Cîntece și jocuri ; 7 Radiojurnal ; 7.11 Cîntă fanfara ; 7.45 Muzică popu­lară ; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Concertul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitres­­cu; 9. Cîntece populare ; 9.10 Curs de limba germa­nă ; 9.30 Cîntă corul ansam­blului „Ciocîrlia“ ; 9.45 Pa­gini din opera „Elixirul dra­gostei“ de Donizetti ; 10.30 Antena tineretului ; 11.15 Cîntece populare ; 11.30 An­tologie contemporană ; 11.50 salutul cravatelor 12.15 Muzică ușoară­­ roșii ; 12.45 Concert de prînz ; 13.30 Ora veselă ; 14.03 Cinci ariette pentru pian de Constantin Brăiloiu ; 14.11 Melodii populare ; 14.30 Muzică de estradă. Buletine de știri : 1 , 5, 6, 10, 11, 17, 18, 20, 24, 2, 4. II I 6.05, 12, 14, 21, 23, 0.55. PIATRA NEAMȚ — Pietri­cica : „Vremuri minunate la Spessart“ — studiourile din R.F. a Germaniei ne oferă un film regizat de Kurt Hof­fman și interpretat de vechi­le noastre cunoștințe din Spessart („Hanul din Spessart“, „Fantomele din Spessart“ ), în rolul principal — fermecătoa­rea Liselotte Pulver­ (10, 12, 15, 17 ,19, 21). SĂVINEȘTI — Arta : „A dispărut un Fragonard" — o peliculă cehoslovacă care prezintă peripeții legate de dispariția dintr-un muzeu unui tablou semnat de Fr­­a­gonard (15, 17, 19. 21). ROMAN — Victoria : „Do­uă bilete la matineu" — o peliculă oferită de studiouri­le sovietice la matineu și... seara! (14.30, 16.30, 18.30, 20.30) TG. NEAMȚ — Victoria : „Planete mecanice" — o pro­ducție franco-spaniolă în cu­lori ; o întilnire plăcută cu Melina Mercourt et comp. (16. 18. 20). BICAZ — Central­ă. „Pașa" coproducție franco-italiană care ni-l oferă pe Jean Ga­bin intr-unul din rolurile ca­racteristice : comisar de po­liție (16, 18, 20). TARGAU: „Regele suedez" — producție a studiourilor bulgare pe ecran lat, în ro­lurile principale Kiril Gospo­­dinov și Evstati Stratev (16, 18, 20. PIATRA NEAMȚ — Muze­ul de arheologie, Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial „Ca­­listrat Hogaș" — str. Galis­trat Hogaș nr. 4. Colecția de artă . Sălile co­lecției de artă din Piața Li­bertății nr. 1 . Expoziția Ion Popescu Negreni (pictură). — Expoziția județeană de artă populară, a creatorilor populari de la orașe și sate, organizată în cinstea celei de-a 25-a aniversări a elibe­rării patriei (Sala de expo­ziții de la Blocul turn, str. Bicazului, nr. 7). ROMAN — Arhivele sta­tului, str. N. Titulescu nr. 6. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe natu­rale — strada Proletariatului nr. 2. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie —­ str. V. I. Lenin. — Humuleștii Gasa me­morială „Ion Creangă". — Gasa de cultură . Expo­­ziție de pictură și sculptură, BIGAZ, Muzeul hidro­­energetic. — Expoziția celei de a V-a bienale de artă plastică de amatori (Faza județeană). — Găminul cultural Bistri­­cioara i Expoziția de grafică militantă. — Căminul cultural Galu t Expoziția de grafică militan­tă. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru e­­ventualele modificări în programele alcătuite. Vremea se menține relativ frumoasă și ușor instabilă, cu cerul variabil pînă la temporar noros. Local se vor semnala averse de ploa­ie, însoțite de descăr­cări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la mo­derat din sectorul vest. Tem­peratura aerului ușor varia­bilă. Minimele vor oscila între 12 și 16 grade, iar ma­ximele între 21 și 26 grade.

Next