Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-01 / nr. 503

I Anul II nr. 503 miercuri 1 octombrie 1969 4 pagini 30 bani A căzut prima bruma PRODUCȚIA DE LEGUME T­REBUIE VALORIFICATA IN ÎNTREGIME! Prima brumă căzută în di­mineața zilei de 29 septem­brie și-a pus amprenta-i bine cunoscută mai ales pe cultu­rile de legume sensibile la temperaturi scăzute : tomate, ardei, vinete. Ne-am­ fi așteptat ca, și așa era normal să fie, bruma să fi acoperit cu pulberea-i de gheață plantelor, argintie numai vrejii eliberate de mina gospodarului de ultima fructă bună de ajuns în sacoșa gos­podinei pentru consum in stare proaspătă sau conservată. Dar, deziluzie. Deși anul acesta majoritatea cooperativelor a­­gricole cultivatoare au obți­nut producții slabe de legume, parcă în adins în unele unități o parte din tomate și ardei au fost lăsate pradă brumei. Caz revoltător la CAP Pildești, tarla, în care înoți prin bălă­­­rii pînă la piept și numai na­tura știe cum a mai îngăduit să se dezvolte și tomatele. Aici rămîi stupefiat de mulți­mea fructelor nerecoltate ! fructe coapte, altele date în galben, altele verzi, bune pen­tru murături. Alături tarlaua cu ardei, jumătate culeasă du­pă prima brumă, jumătate lăsată, bănuiesc, pentru... brumele următoare. Indolență totală pentru pro­­­ducția „gata făcută“, se și gă­­­sește la un pas de „sediul“ bri­găzii legumicole și „sare în ochi“ oricui, numai brigadie­rului Gheorghe Mărtinaș, se pare, că nu-i atinge „irisul“ răspunderii. Aici, roșii de toa­tă frumusețea, sunt lăsate, par­că deliberat, în­ seama brumei. Alături, în jurul cîtorva lăzi cu verzături, tărfășuiau briga­dierul Mărtinaș și recepțione­­rul I.L.F., Giurgi Imbria. De asemenea lipsă de simț gospo­dăresc s-a revoltat și inspecto­rul băncii agricole, tovarășul Petru Rechet, care a ținut să ne informeze că în grădina CAP Cordun „situația este a­­semănătoare, ba poate și mai rea". — N-avem oameni la recol­tat, se lamentează brigadierul și-i ține isonul recepționerul I.L.F. Lucrăm cu 18 oameni din 120 înscriși la grădină. L-am întrebat­,dacă coopera­torilor care nu respectă hotă­­rirea adunării generale cu pri­vire la obligativitatea partici­pării la muncă li s-au aplicat sancțiunile stabilite. Răspuns evaziv. A fost propus condu­cerii, dar... Ah, conducerea ! N-am reu­­șit să dăm de președintele CAP Pildești, Toma Farcaș. De la sediul CAP ni s-a spus că a plecat la masă, dar acasă nu era. Am fi vrut să-i auzim părerea. Să ne declare dacă este mulțumit că din cele 50 de hectare de grădină dacă va scoate 400.000 lei, adică jumă­tate din ce s-a prevăzut ? Și,­ spre deosebire de Săbăoani și Gherăești, aici culturile au fost ferite de grindină. Oare secretarul comitetului ing. V. SPATARU (Continuare în pag. a IlI-a) GRĂDINI PE VERTICALĂ Nemaipomenit de Iai­moase, de ingenios con­struite, trebuie să fi fost acele grădini suspendate ale Semiramidei, regina mitică a Babilonului, dacă faima lor a putut ajunge pînă la noi ca una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Splendoarea lor ne mai aprinde și acum imagi­nația, ne mai îndeamnă la reverie. Dar­ații. Omul zilelor noastre este insă și el mare în­drăgostit de frumos. Și dacă viața modernă, tre­pidantă, l-a obligat să trăiască în mari aglome­rări urbane, între asfal­tul străzilor și betonul blocurilor, el și-a luat cu dînsul, pînă acolo sus, la cine știe care etaj, pe balconul cine știe cărui BLOC — NOTES apartament, în ghivece și­ lădițe, mari buchete din florile grădinilor de jos. Astfel, au luat naș­tere aceste­ adevărate florării pe verticală, ca­re nu numai că aduc mîngâierea locatarilor, dar impresionează plă­cut pe călători, pe ori­cine face cunoștință pentru prima dată cu oricare oraș, ori revine în el, după ani. In aceste zile de toam­nă grădinile noastre sus­pendate decorează ca un veșmînt multicolor ambele laturi ale mari­lor Cînd artere de circulație, treci pe strada Chimiei din Piatra Neamț ori nimerești în frumosul cartier romaș­­can cu nume de atîta re­zonanță — nu se poate Smirodava, să nu re­marci bogăția de culori și de frumusețe genera­tă de nevoia de flori a fiecărei inimi omenești, dacă putem să numim așa acest sentiment. Se poate ca grădinile Sem­iramidei să fi fost extraordinar de încîntă­­toare. Dar mireasma lor nu mai ajunge pînă la noi. Grădinile pe verti­cală sînt insă ale noas­tre. Noi, oamenii seco­lului al XX-lea, ni le-am făurit. Și ne bucurăm de ele din primăvara, de timpuriu, pînă tirziu în amurgul toamnelor bălan ! N. B. RGA» AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI ,AL CONSILIULUI POPULAR JUDE­ȚE JIV| Vizita în județul Neamț a unui sector al C.C. al P.S.U.C. La invitația secției de propagandă a C.C. al P.C.R., ieri, a sosit în județul­­ nostru­ doctor Heinz Hi­mmler, director ad­junct al institutului de Științe Sociale de pe lângă C.C. al PaF­crulu­i Soculist Unit din Germania. Cu acest prilej, oaspetele a vizitat­ Muzeul de istorie din Tîrgu Neamț, Ceta­tea Neamțului, Complexul turistic și Mănăstirea Agapia, Casa paQmolială .Ion.Cream?­ă din Husmulești, Muzeul de­ ar­heologie din Pia­ța Sasulamț. La invitația Cabinetului jude­țean de partid^ettc^îHeinz Hiimmler a susținut în sala clu­bului de la ^or­plexul „Pietricica“, conferința : „20 de ani de existență a Republicii­ Democrate Germane — 20 de ani de luptă pentru pace și lgdeuntate în Europa“. Conferințj­, vCți­î&tă­ de întrebări și răspunsuri, a fost ur­mărită de asistență cu mult interes. ■ In cursul­­ zilei de azi, oaspetele­­ va vizita orașul Bicaz, lacul de acumulare ,și barajul Hidrocentralei „V. I. Lenin“, Cheile Bicazului și Uzina de fire și fibre sintetice de la Să­­vinești. Oaspetele a avut aprecieri deosebite la realizările obținute de oamenii muncii din județul Neamț, ca de altfel în întreaga țară, în construcția socialistă, precum și cu pri­vire la valorile tradiționale ale culturii materiale și spiri­tuale existente pe aceste frumoase meleaguri ale României. vV//////////////////////////////////////////////­­/////////////////////A//////// Universitatea muncitorească își redeschide porțile organizată sub auspiciile Consiliului municipal al sin­dicatelor Piatra Neamț. Uni­versitatea muncitorească din localitate își redeschide as­tăzi porțile, cu ocazia reluării activității în cadrul cursuri­lor de limbi străine.. Alături de cursanții anilor II sau III, „bobocii“ anului I și-au dat întîlnire pentru după-a­miază la ora 18, în localul Școlii generale nr. 3, unde va avea loc predarea primelor cunoștințe în cadrul noului an de studii. După cum am fost infor­mați, programul de desfășu­rare a cursurilor de limbi străine,­­ alcătuite săptămînal din cite două ședințe a­ două ore (între orele 18—20), este următorul : franceză și en­gleză anul I — lunea și­­ joia sau marțea și vinerea ; franceză și engleză anul al II-lea — lunea și joia ; fran­ceză și engleză anul al III-lea — marțea și vinerea­­ ita­liană și spaniolă anul I — lunea și miercurea. Persoa­nele care nu s-au decis încă pentru care curs să opteze, se mai pot prezenta zilele a­­cestea la sediul Universității muncitorești (Casa de cul­tură a sindicatelor) pentru înscriere. Reamintim că celelalte cursuri ale universității vor fi inaugurate pe data de 16 octombrie a.c., cînd vor fi audiate primele prelegeri din cadrul secțiilor „Cunoș­tințe tehnice“ și Cultură ge­nerală“. Audiențe Comitetul municipal Piatra Neamț al P.C.R. are planifi­cat pentru luna octombrie, următorul program de au­diere a reclamațiilor și sesi­zărilor primite din partea oamenilor muncii : — Vasile Gherasim, prim­­secretar al Comitetului «s­s­­•=ss~­ , în zilele de 10 și 24. — Dumitru Gică, secre­tar : în zilele de 2, 16 și 30. — Ilarion Botez, secretar : în zilele de 7 și 21. „Opereta“ După cum se știe, Teatrul de Stat de Operetă din Bucu­rești întreprinde în momen­tul de față un lung turneu prin Europa. Un alt colec­tiv al acestei prestigioase scene lirice furnizează melo­manilor din Roman o rein­­tîlnire cu nemuritoarele arii ale operetelor lui Kalman și Lopez, aflate în repertoriul permanent al teatrului : „Prințesa circului“ și „Secre­tul lui Marco Polo“. Prima — Ionel Marin, secretar : în zilele de 9 și 23. — Gheorghe Constantin, șef de secție , în­­ zilele de 14 și 28. La datele anunțate* (bilu­nar — vinerea — pentru to­varășul Vasile Gherasim și bisăptămînal — marțea joia — pentru ceilalți1 tova­și răși) audiențele se desfă­șoară începînd cu ora 10; în turneu dintre acestea va fi, repre­zentată vineri, 3 octombrie, orele 17 și 20.15, iar cea de-a doua, sîmbătă, 4 octombrie, la aceleași ore. In distribuție remarcăm prezența mult prea cunonscuților cîntăreți Valii Niculescu, Maria Wau­­sk­na, Lilli Dușescu, Nae Ro­ian, Silviu Gurău, Ștefi Ffrvu, Daniela Voica. •Spectacolele vor avea loc la Casa de cultură ..V. Alec­­sandri“,din localitate. Pentru sezonul autumnal La Fabrica de ciorapi „8 Martie“ au intrat zilele a­­cestea, în producția de serie noi tricotaje pentru sezonul autumnal și de iarnă , 35 de modele de pulovere, jachete și complouri pentru precum și cămăși și femei, veste bărbătești. De reținut că tricotajele, confecționate din fire P.N.A., în variate desene și culori, au fost apreciate în mod deo­sebit la recentul tîrg de con­tractări industrie-comerț, ca­re a avut loc la Timișoara. In pagina a lll-a - Economice - Semnalăm opiniei publice - Sport I I In pagina a 61-a Conștiința apartenenței la idealurile partidului acționează plenar Autumnală pietreană. „Punctele vulnerabile“ se înmulțesc... Anul acesta, Uzina de țevi Roman a înregistrat nereali­­zări la indicatorii economici de bază : calitate, sortimente diverse, economisire de me­tal etc. Cu ocazia adunării reprezen­tanților salariaților, directo­rul general al întreprinderii, Vasile Sav, în referatul prezen­tat, a dezvăluit această stare de lucruri subliniind că „problemele vulnerabile tre­buie să le scoatem în evidență și să le lichidăm în lunile ca­re au mai rămas din anul a­­cesta“. Din păcate, „problemele vul­nerabile“ — cum le-a numit directorul general —­ se în­mulțesc, și colectivul uzinei va trebui să facă eforturi deosebit de mari pentru a le stăvili. Din discuțiile participanților,­­din propunerile­ lor,­ a reieșit­­că problema cea mai strin­gentă, care reclamă maximă receptivitate și conjugarea e­­forturilor potențialului uman și tehnic al uzinei, este asimi­larea fabricării produselor tu­bulare după normele tehnice de largă circulație internațio­nală — A.PJ. De ce asimila­rea fabricației produselor du­­p­ă normele A. P. I. consti­ La Uzina de țevi Roman taie obiectivul de bază al co­lectivului uzinei de țevi ? In primul rînd, colectivul Uzinei de țevi din Roman nu se poate declara mulțumit cu realizările care au încununat pînă acum eforturile­ depuse. Apoi, asimilarea de care vor­beam atrage după sine pătrun­derea produselor derii pe piețele de întreprin­desfacere ale lumii,­în condiții de maxi­mă competitivitate ; normele A.P.I. mai prevăd,­ printre al­tele, produse tubulare, cu o lungime distinctă, în toleranțe mici, cu pereți subțiri, ceea ce­ atrăge economii de me­tal, cu prelucrări superioare la exterior și interior, cu­­ tra­­­tamente termice și antigri­­pante de calitate, capabile să îmbunătățească calitățile de bază ale oțelurilor. Deci, ASI­MILAREA se impune ca o problemă vitală — fiind vorba­ de rentabilitate. Asimilarea atrage după sine (odată cu produsul tubular competitiv pe orice piață a lumii). CALI­TATE și ECONOMIE de me­tal — indicatori de bază la care Uzina de țevi Roman este, în momentul de față, de­ficitară. Și cînd ne referim la acest indicator — calitate — exemplificăm faptul că nu s-a realizat indicele propus la țevi din oțel categoria A (95,98 la sută în loc de 97,5 la sută). De asemenea, s-au pier­­­dut prin rebuturi și declasări, produse estimate numai în pri­mul semestru al acestui an, la (Continuare în pag. a IlI-a) APROVIZIONAREA BICAZULUI LA PERIFERIA PREOCUPĂRILOR ? Sesizam și altă dată în co­loanele ziarului nostru defi­ciențe în diferitele comparti­mente ale aprovizionării ora­șului Bicaz. O facem din nou pentru că suntem­ în pragul se­zonului rece și pentru că aici, poate mai mult decât în alte orașe, se pune acum proble­ma unui plus de grijă față de aprovizionarea populației, însoțiți pe o bună parte a anchetei noastre de către Au­rel Popa, secretarul Comitetu­lui executiv al Consiliului popular orășenesc, am consta­tat, e drept, și aspecte pozitive, în frumosul complex din cen­tru am găsit o bună aprovizio­nare cu articole de îmbrăcă­minte și încălțăminte, atît pen­tru maturi cît și pentru copii. Niculina Gribincea, șefa de magazin, pe baza unei bune e­­vidențe și a studiului cererii de consum, a luat măsuri de aprovizionare cu aproape tot necesarul la ora actuală și a făcut comenzi pentru mărfu­rile ce se vor solicita în pe­rioada imediat următoare. Bine se stă în prezent și cu a­provizionarea cu lemne de foc și cărbuni. Depozitul este bine aprovizionat, iar măsura luată de comitetul executiv ca trans­portul lemnelor să se efectue­ze de către o mașină de 2 tone a I.G.D. la prețul de 4,40 lei tona pe km, a determinat pe căruțași să scadă și ei din pretenții. Dar cu aceste două... flori, am terminat scurtul șir al e­­vidențierilor. In celelalte com­partimente, aprovizionarea este defectuoasă. Nesigură, la voia întîmplării este, după spusele tovarășului Aurel Popa, înlo­cuirea buteliilor de aragaz goale cu altele pline, pe care o efectuează Depozitul de pe­trol din Piatra Neamț. Apro­vizionarea bicăzenilor cu ma­teriale de construcție este sub orice critică. Un singur caz din multe altele . Ștefan Ghi­­niță, din strada Stejarilor nr. 9, caută de mai mult timp ghips, lețuri, carton gudronat, pentru renovări la locuința sa situată în apropierea unui cartier de blocuri. Am stat de vorbă cu C. Drăgușanu, gestio­narul magazinului de mobilă și materiale de construcții. Chiar de i s-ar livra — sparte, el — asemenea materiale, nu le-ar primi, pentru că nu i s-au creat condiții de depozita­re și siguranță. Dar , atunci cum rămîne cu soluționarea a­­cestei probleme de către con­ducerea O.C.L. „Produse in­dustriale“ Piatra Neamț, pro­blemă ridicată de foarte dese­ori în consfătuirile cu cetățenii din Bicaz ? Și mai prost stau lucrurile în domeniul atît de­ solicitat al aprovizionării cu alimente. Atît în cartierul Mărceni, cît și în cel al fabricii de ciment, magazinele alimentare nu dis­puneau la data anchetei noas­tre de nici un fel de produse din carne. Salariați, deputați, gospodine ne-au sesizat lipsa de carne proaspătă în singurul magazin din Bicaz,, amplasat în piață. Ne-am dus acolo. U­­nitatea era cu, lacătul­ pe ușă. C. Ciobanu, gestionarul, era plecat să dea de undeva un te­lefon la­­ abatorul din Piatra Neamț, să se intereseze de ce de 3—4 zile nu i s-a trimis nici o cantitate de carne. Am vizitat și mare parte din unită­țile I.L.F. Nu s-ar putea spune că nu era vînzare. Se vindea ce se găsea. Multe produse de sezon nu se găseau însă­ la unitatea 20 (gestionar -Elisabe­­­ta Spiner) și­ nici la altele : roșii, castraveți, vinete, ardei, ceapă, struguri. La unitatea nr. 20, roșiile erau pe termina­te și rîndul încă mare. De aici discuții între clientelă și Matilda Botezatu, vînzătoare. La unitatea 21, V. Apăvătoaie, gestionarul, vindea la tejghea marfă de proastă calitate , cea­pa uscată și pătlăgelele alese­­ le ținea în magazie. De ce ? Sistemul lui, ne-a răspuns. Cel puțin pe ușa unității I.S.F. de la Fabrica de ciment, era un lacăt cu lanț de fier cît toate zilele. Asta pe la ora 9 dimineața, Varvara Mustea, gestionara, era plecată tocmai la întreprindere, la Piatra Neamț, cică pentru verificare. Noroc că la Bicaz, G.A.P. Hoisești trimisese ardei, mor­cov, pătrunjel etc. Gospodine­le se țineau și­ să nu scape oca­zia. Poate că, pe lingă consu­mul zilnic, vor putea pune și la murat ceva. Numai să se îndure tovarășii de la O.G.L. ,să termine odată inventarul la magazinul „Metalo-chimice“ c­are­ cuprinde și raionul cu­­ borcane. Am discutat problema apro­vizionării la Bicaz cu persoane din domenii diferite de acti­vitate : muncitori ,la Fabrica de ciment, medici, cadre di­dactice, gospodine, deputați. O concluzie s-a desprins din toa­te acestea : aprovizionarea o­­rașului Bicaz prin interme­diul organizațiilor comercia­le din municipiul Piatra Neamț, nu merge. De la reor­ganizarea administrativ-teri­­torială peste tot s-au realizat perfecționări ale activității. Bi­­cazul a rămas însă cu aprovi­zionarea la nivelul posibilită­ților existente pe vremea ra­ioanelor. Iată de ce, făcîn­­du-ne ecoul cerințelor popu­lației bicăzen­e, al unor persoa­ne autorizate din consiliul popular orășenesc, propunem Direcției comerciale județene, tovarășului Petre Mitroi, vice­președinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean care se ocupă de acest resort, să reexamineze pro­blema în discuție, să caute și să­ experimenteze soluții mai bune decât cele care la ora­­ actuală situează oarecum Bi­­cazul la ..periferia preocupă­rilor. Mihai ASMARANDEI Raid - anchetă Problema spinoasă a... brigăzii artistice Recent, Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț a găzduit un aplaudat specta­col al cîtorva formații artistice de amatori (brigăzi artistice) din sectorul cooperației mește­șugărești, premiate la finala celui de-al IX-lea Concurs. După spectacol, în sala de re­cepție a hotelului „Ceahlău“, unde s-au întîlnit activiști cul­turali, metodiști din cadrul UCECOM și din cîteva județe limitrofe, a avut loc un util schimb de păreri privind pro­blema actualității brigăzii ar­tistice, ca gen independent, oportun, delimitarea lui con­cretă în sfera mișcării artistice de amatori. Ne-am adresat, cu acest prilej, tovarășului Jean Strausser, șeful serviciului muncii culturale de masă din UCECOM. — După cîte înțelegem, în­soțiți aceste formații într-un fel de turneu prin țară. Ce urmăriți cu aceasta ? — Aș vrea să precizez de la început că ceea ce întreprin­dem nu este un turneu în sen­sul prim al cuvîntului, nu nu­mai pentru că cei care evolu­ează pe scenă nu sînt artiști profesioniști, ci datorită faptu­lui că urmărim mai curînd realizarea unui schimb de ex­periență, dublat de exempli­ficări concrete, sau mai bine zis anticipat de pretexte pen­tru discuții de genul celor pe care le-am organizat la Pia­tra Neamț. Alegerea formații­lor s-a făcut în așa fel incit să se poată etala o varietate cit mai mare a mijloacelor de ex­presie artistică folosite de brigăzile artistice. De aceea, includerea în spectacol a unor formații sau lipsa altora nu exprimă întotdeauna o ierar­hizare a valorilor, ci mai cu­­rând intenția noastră de a de­monstra, „pe viu“, posibilități­le largi pe care le au aseme­nea colective artistice de ama­tori în prezentarea conținutului educativ al programelor res­pective. — în ce măsură, pornind de la existența părerilor contra­dictorii în legătură cu genul de spectacol pe care îl oferă brigada artistică, „turneul“ dumneavoastră oferă argumen­te favorabile în opțiunea — apriorică, oarecum — pentru spectacolul de brigadă ? — Programele pe care le pre­zintă aceste formații, discu­țiile pe care le suscită, aprecie­rile, cel mai adesea, elogioase în legătură cu valoarea aces­tora nu au ca scop reducerea unui handicap bănuit prin în­săși existența părerilor pro și contra în legătură cu oportu­nitatea spectacolului în discu­ție. Vreau să spun că noi suntem­ brigăzii convinși de utilitatea artistice — adevăr confirmat cu nenumărate pri­lejuri — in cadrul manifestă­­rilor artistice de amatori. Ceea ce intenționăm însă este să-i convingem și pe alții. Vrem să demonstrăm, adică, exis­tența elementelor de fond care motivează opțiunea noastră și să delimităm de ceea ce re­prezintă părerile unor „spe­cialiști“ care, urmărind efectul și nu cauza, săvîrșesc, în acest caz, o eroare. Astfel că, argu­mentele lor, construindu-se pe fondul evoluției unor brigăzi artistice submediocre, înjghe­bate,în pripă, lipsite de în­drumare, și generalized, pro­blema­­ se tranșează ca atare. Este interesant însă de urmă­rit cum, după vizionarea spec­tacolelor oferite de artiștii a­­matori pe care îi însoțesc — deși aceștia nu au pretenția’să ofere modele ale genului,­­ ci doar exemplificări ale unora din posibilitățile multiple e­­xistente în acest domeniu al activității artistice — cei mai mulți sunt, pur și simplu, en­tuziasmați. Unii dintre ei stă­ruie să pună aceasta pe seama faptului că aceste formați­ilar dispune de posibilități mult mai mari de asistență de spe­cialitate de înaltă competență. Și cum noi le dovedim că lu­crurile nu stau tocmai așa, e­­xemplificînd nu­ numai cu re­zultatele valoroase ale unor formații din Capitală, ci și ale altora din numeroase localități ale țării,­­înclinăm, să credem­ că în aceste , spectacole-școală pe care le prezentăm­ în­­ țară am realizat cîștiguri esențiale în această dispută. Rămîne ca ceea ce s-a înțeles acum — deși suntem­ convinși că nu am schimbat radical lucrurile — să se aplice creator în activita­tea artistică. — în ce constă condiția care definește ca gen brigada artis­tică, și, mai ales, în ce spațiu reușește , aceasta să se defi­nească ? — Dintre manifestările artis­tice ale amatorilor, brigada este, cred, singura care poate Interviu, realizat de Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a II-a)

Next