Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-10-14 / nr. 514
[ORGAN ti COMITETUIUI JUBilam HUMTI I P.C.8. SI H CBHSU.IUSUI PEPtt|MI JQQiftaHl Anu! II nr. 514 marți 14 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Ritmicitatea producției Ctnd lipsește preocuparea, sporesc restantele In majoritatea unităților industriale din județul nostru se menține ritmul satisfăcător de realizare a indicatorilor economici înregistrat în perioadele anterioare, se manifestă preocupare pentru realizarea integrală a tuturor sortimentelor în fiecare zi, pe fiecare schimb adăugîndu-se noi cantități de produse la rezultatele de pînă acum. In contrast cu aceste aprecieri, acolo unde s-a neglijat asigurarea condițiilor normale de lucru, unde a lipsit preocuparea factorilor de răspundere, nici rezultatele nu sunt mulțumitoare. La Fabrica de hîrtie și celuloză „Reconstrucția“ de exemplu, datorită executării unor lucrări de reparații nesatisfăcătoare, a lipsei de asistență tehnică calificată, se produc frecvente accidente tehnice la utilaje și scoaterea acestora din circuitul procesului de producție. Din această cauză, la cele 60 de tone celuloză nerealizate la sfîrșitul trimestrului III, în prima decadă din această lună s-au mai adăugat încă 55 tone. Deci, în loc să se lichideze restanțele, acestea au crescut. Nici la întreprinderea de prefabricate Roman nu s-au manifestat preocupări pentru asigurarea sîrmei de oțel necesară stîlpilor LEA, nerealizîndu-se astfel, 342 mc prefabricate din beton. Deși timpul a fost foarte favorabil, totuși la întreprinderile de industrie locală „Siretul“Roman și „Ozana“ Tîrgu Neamț, nu s-au luat nici un fel de măsuri pentru a se asigura realizarea planului de cărămizi și a se recupera restanțele din perioada precedentă. O lipsă de preocupare și urmărire zilnică a planului, a determinat întreprinderea forestieră Tîrgu Neamț, ca la sfîrșitul decadei să nu realizeze 22 m c cherestea rășinoase din 1.111 mc planificați. Orice comentariu îl considerăm de prisos, întreprinderea forestieră Piatra Neamț, trebuie să ia toate măsurile pentru a-și asigura bușteni de fag ce trebuie să-i primească de la alte întreprinderi forestiere din țară,întrucît în această decadă s-a prezentat cu o restanță mare față de plan (87,7 la sută), planul de la începutul anului nefiind realizat. De asemenea, la Uzina de țevi Roman sunt necesare măsuri hotărîte pentru a se asigura un ritm sporit de producție pentru perioadele următoare, întrucît în prima decadă s-a realizat numai 8-10 la sută din planul lunar ca urmare a unei perioade de revizie la utilaje. Obiective ale planificării și organizării activității cultural - educative de masă Factori și mijloace de educație estetică în condițiile orînduirii socialiste, cînd dezvoltarea istorică a căpătat un caracter conștient, arta iși aduce o contribuție substanțială la dezvoltarea conștiinței politice, socialiste a maselor, cunoașterea multilaterală și aprofundată a realității sociale de către toți oamenii. Arta noastră are un rol educativ deosebit de important grație puterii ei de convingere, ea este un propagator al idealurilor socialiste, umaniste. Prin funcția ei estetică arta înnobilează pe om ; ea exercită o influență formativă asupra conștiinței și personalității umane. Iată, așadar, rațiunea pentru care socotim astăzi educația estetică a maselor ca fiind o sarcină de importanță covîrșitoare. „Este știut — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al partidului — că dintotdeauna unul din elementele cu ajutorul cărora societatea a acționat pentru influențarea morală a omului, pentru sădirea în conștiințe a unor principii superioare de viață, a fost arta și literatura. Această înaltă misiune a creației literar-artistice devine și mai pregnantă în condițiile socialismului — orînduire care acționează în mod conștient pentru elevarea spirituală a tuturor membrilor ei“. Dispunem de o diversitate foarte mare de forme și mijloace prin care se poate face educație estetică. Am dori însă să ne referim aici mai mult la felul în care instituțiile culturale de la sate, căminele culturale în primul rînd, cluburile și casele de cultură din municipii și orașe, pot și trebuie să-și organizeze activitatea în această privință. Scopul educației estetice este, în ultimă instanță, să faciliteze și să dezvolte capacitatea oamenilor de a avea trăiri estetice, fie în calitate de creatori, fie în aceea de consumatori de artă. Alte arte sunt, tot atîtea sunt domeniile în care se poate descoperi arsenalul de forme și mijloace necesare desfășurării acestei acțiuni. Activitatea în cercurile și cenaclurile literare, șezătorile și serile de poezie (de felul celor care au avut loc în ultimul timp la Tașca, Războieni, Tazlău, Piatra Neamț și Tîrgu Neamț), audițiile emisiunilor literare de la radio și televiziune și lectura însăși a cărții beletristice, iată numai cîteva forme de educație estetică prin mijloacele literaturii. Cenaclurile literare au posibilitatea să ajute pe membrii lor să-și formeze o viziune estetică, organizâd tot felul de acțiuni între care forme de învățămînt, de aprofundare a cunoștințelor profesionale și politice (așa cum preconizează de pildă, cenaclul „Calistratio- George PODANI, directorul Casei județene a creației populare (Continuare în pag. a II-a) \\r s L Nicolae Frînghiu, frezor la Uzina de țevi-Roman j In băncile școlii: 25 de locuri goale După o lună de la începerea cursurilor diagrama neșcolarizării continuă să înregistreze procente însemnate, în special în comunele care înscriu în acest sens o tristă și anacronică tradiție. La Școala generală din comuna Săbăoani, de pildă, 25 de copii nu și-au ocupat încă locurile în bănci. Aici, mai mult decât în alte localități, conducerea școlii, cadrele didactice, sprijinite de organele locale de partid și de stat, au inițiat numeroase acțiuni pentru convingerea părinților, a copiilor neșcolarizați, de utilitatea socială și particulară frecventării școlii, de adîncire a implicații ale acestui fapt, au atras atenția asupra gravei abateri pe care o săvîrșesc de la legalitatea statului nostru. Interesate în realizarea unei frecvențe superioare — în ultimă instanță, o problemă de competență și pasiune profesională — cadrele didactice au inițiat, înainte de 15 septembrie, vizite la mai mult de jumătate din cei 1.150 elevi ai școlii, au susținut la căminul cultural numeroase acțiuni de popularizare a documentelor de partid și de stat care se referă la această problemă, au dezbătut Legea învățămîntului, au discutat, de nenumărate ori cu părinții care, și în alți ani, le făcuseră greutăți, dovedind o mentalitate învechită, străină societății noastre. Prima zi a anului școlar a debutat însă cu 83 absenți, înscriind astfel această școală printre ultimele la capitolul școlarizare. Au urmat alte și alte intervenții ale cadrelor didactice, comitetului comunal de partid, consiliului popular. Vizitele la domiciliul copiilor s-au reluat, repetîndu-se de 3-4 ori. Discuțiile cu părinții acestora, încercările de a-i determina să-și trimită copiii la școală au atins, de multe ori, zone penibile. A fost interzis C.A.P.-ului să primească copii de vîrstă școlară la muncile agricole, în virtutea prevederilor legilor nr. 11 și 32/ 1968, a Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 5295/1968 privind stabilirea și sancționarea contravenienților din domeniul învățămîntului obligatoriu de cultură generală, au fost date avertismente scrise unui mare număr de părinți. Și totuși în ziua documentării noastre (7.X. 1969), 25 de copii nu călcaseră încă pragul școlii, în cele mai multe cazuri, este vorba de rezistența nejustificată, de o jalnică perseverență întîmpinată la părinții acestor copii, care, în felul acesta, continuă să fie frustrați de unul din cele mai elementare drepturi. Dincolo de acest aspect al problemei, ei încalcă, inconștient sau voit, legile țării, poartă pe drumuri oameni care ar trebui să-și îndrepte atenția în cu totul alte direcții, dictate de buna desfășurare a procesului instructiv-educativ. Iar cei 25 de copii rămîn în continuare în afara școlii, handicapați mereu, odată cu trecerea timpului, de distanța care se așază, în fiecare zi, între ei și cei cu care ar trebui să fie colegi. „Tot ce au întreprins cadrele didactice, sprijinite de organele locale, este, cred, suficient — ne spune NECULAI HAVRICI, inspector școlar Teritorial Desigur, mai pot merge pe teren, o pot lua de la capăt, dar e greu de crezut*că aceasta va mai avea vreo eficiență. Avem de-a face cu oameni care, pur și simplu,* * se așază de-a curmezișul. Pentru aceștia, mai există o singură soluție : legea. Trebuie aplicată legea !“. Ceea ce, desigur, se va întîmpla. Ei vor înțelege, poate, măcar acum, că nu există nici o justificare pentru cei care sfidează , legalitatea noastră socialistă, pentru cei care, dovedind lipsă de dragoste și înțelegere, își întorc proprii lor copii de la lumina cărții, vehiculînd, imperturbabil, motivele lor meschine,*, egoiste. Pînă la consumarea termenului legal pentru aplicarea contravențiilor hotărîte de legile țării, mai este însă ceva de oamenii aceștia mai pot făcut, fi cîștigați de partea școlii, a generoaselor dimensiuni ale timpului nostru, care asigură instruirea cu temeinice cunoștințe de cultură generală a tuturor copiilor de vîrstă școlară. Membrii de partid din comună, deputații, toți oamenii de bună credință, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, a cadrelor didactice, trebuie mobilizați in această perioadă, pentru a contribui, astfel, prin exemplul personal, prin atitudinea lor, tonică in astfel de situații, la trezirea conștiinței adormite a unor consăteni, care continuă să umbrească tradițiile frumoase ale acestei școli, prestigiul comunei, al locuitorilor ei. Viorel TUDOSE Lă Săbăoani Vizita în India a tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU și ION GHEORGHE MAURER Duminică dimineață a părăsit Capitala, pierind spre India, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, care, la invitația președintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliului de Miniștri sunt însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, și Ian Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. La plecare, pe aeroportul Băneasa," erau prezenți tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, membri ai Consiliului de Stat și ai Consiliului de Miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, ziariști. Erau de față B. D. Goswami, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la București, și membri ai Ambasadei Indiei, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. (Continuare în pag. a IV-a) Toastul președintelui NICOLAE CEAUȘESCU DOMNULE PREȘEDINTE, DOAMNA PRIM-MINUS 14U1, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR. Ne aflăm doar de cîteva ore în India — și intr-adevăr ne simțim în țara dumneavoastră ca in mijlocul unor prieteni buni, apropiați, în primirea cordială pe care ne-ați făcut-o dumneavoastră, conducătorii statului indian, populația orașului Delhi, noi vedem o expresie a relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și India, a sentimentelor de stimă și respect ce și le nutresc reciproc popoarele noastre. Vă mulțumim încă o dată pentru ospitalitate, pentru salutul cordial pe care ni l-ați adresat prin cuvintele frumoase, rostite la adresa țării noastre. Contactele și schimbul de vizite între conducătorii statelor noastre corespund pe deplin dorinței popoarelor român și indian de a se cunoaște mai bine, de a prospecta noi căi și posibilități pentru întărirea și dezvoltarea continuă a raporturilor reciproce, a conlucrării pe plan internațional, pentru salvgardarea păcii și securității, pentru înțelegere și colaborare între națiuni , în țara noastră este cunoscută și prețuită contribuția valoroasă pe care India a adus-o, de-a lungul istoriei sale milenare, la tezaurul de civilizație și cultură al omenirii ; este cunoscut și apreciat geniul creator al poporului indian, dragostea lui pentru frumos, măiestria lui de artist, spiritul lui pașnic, constructiv. Poporul român a urmărit cu sentimente de profundă solidaritate lupta poporului indian, a forțelor sale înaintate pentru scuturarea jugului străin, pentru eliberarea de sub dominația colonială, pentru independență națională. România a salutat cu deosebită satisfacție (Continuare în pag. a IV-a) Toastul președintelui VARAHAGIRI VENEATA GIN DOMNULE PREȘEDINTE, DOMNULE PRIM-MINISTRU, DOMNULE MINISTRU DE EXTERNE, EXCELENȚE, DOAMNELOR ȘI DOMNILOR, Am marea plăcere să salut în seara aceasta pe președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, excelența sa domnul Nicolae Ceaușescu. Domnule președinte, aceasta este prima dumneavoastră vizită în India și, deși sînteți doar de puțin timp aici, avem impresia că vă simțiți bine, ca acasă, în mijlocul nostru. Avem plăcerea de a avea în același timp în mijlocul nostru pe distinșii dumneavoastră colaboratori, primul ministru și ministrul afacerilor externe. Tuturor, vă urez în seara aceasta un cordial „Bun venit“. Urîndu-vă bun venit, domnule președinte, noi salutăm România modernă, o națiune și un popor angajat pe drumul construirii unei societăți care va oferi o viață mai bună tuturor fiilor și fiicelor sale. Este o coincidență cu adevărat fericită că anul acesta s-a sărbătorit a 25-a aniversare a înființării României noi. Permiteți-mi să mă folosesc de acest prilej pentru a vă felicita pe dumneavoastră și, prin dumneavoastră, poporul României pentru această fericită aniversare și pentru a vă exprima cele mai bune urări de prosperitate în viitor a României. Pentru noi, cei din India, anul acesta are, de asemenea, o importanță aparte. Noi comemorăm acum centenarul nașterii părintelui națiunii. Mahatma Gandhi a determinat scopuri care, desigur, reclamau un spirit de înaltă disciplină pentru toate popoarele lumii, și, ceea ce este mai mult, el ne-a indicat comandamentele, mii(Continuare în pag. a IV-a) " , 1 Pe cîmp în grămezi se află: 17.800 tone sfecli de zahăr și...ț I j-zcucie tcuuaiiiQ.c - - u,wi.iuwu j — J \ Datele centralizate pe 11 octombrie la Direcția agricolă județeană consemnau cantitatea de 17.800 tone de sfeclă în grămezi pe cîmp, adică 18 la sută din producția recoltată. Cantități de peste 1.000 tone sfeclă recoltată și netransportată se aflau la C.A.P. Bahna (președinte Gheorghe Condurat), Moldoveni (președinte Ioan Dănceanu), Goșmanu (președinte Constantin Acrîșmăriței), Miron Costin (președinte Gheorghe Mihai) și Trifești (președinte David Zaharia). ] ...cartofii de pe circa 300 hectare Adică cîteva mii de tone de cartofi recoltați n-au fost cîntăriți și transportați la destinațiile stabilite : contract, muncii I.M.A., însilozare, depozitare pentru retribuție la zile muncă. [ i Cele mai mari cantități de tuberculi recoltați și neridicați din cîmp se află la C.A.P. Drăgănești (președinte Constantin | _________. ■ ,________.■ /--------1.... . t i.......„i... 'r.',dir. Precupeanu), Dragomirești (președinte Gheorghe Țărnă), Fil Iioara (președinte Dumitru Micu), Păstrăveni (președinte Teatelor Trimnaial Tupilați (reședinte Simion Plugaru) și Timi ^ . der Irimoaia) Tupilați (președinte Simion Plugaru) și Timișești (președinte Nicolae Cocîrlă). Tovarăși președinți de C.A.P., așteptați întîi venirea ploiilor sau înghețului și apoi veți organiza transportul recoltei * 1 de cartofi din cîmp ? Cînd veți transporta recolta ? TIMPUL ESTE EXCELENT! folosiți-l din plin la recotat și transportat producția! s Duminică nu s-a lucrat peste tot și splendidă, ca de altfel toate de pînă acum din această toamnă însorită, excelentă pentru continuarea muncilor agricole de recoltat și transportat producția, de însilozat furaje, de executat alături, întrebarea este : peste tot în județ a fost organizată munca incit timpul să fie folosit din plin ? Iată constatările și informațiile pe care le deținem . La Bîrgăuani, președintele C. A. P., tovarășul inginer GHEORGHE ENACHIOAIA s-a sculat de la orele 5 dimineața. La 7,30 cînd am ajuns noi, se încărcau deja primele mașini cu sfeclă din Programase la transport cîmp. vreo 22 de mașini de la I.R.T.A. și 5 ale C.A.P. Oamenii încărcau cu hărnicie și, curînd, pe drumul spre șoseaua asfaltată mașinile alergau încărcate cu povara dulce. Curînd au venit în ajutorul cooperatorilor și elevii de la școala din localitate. Președintele făcuse calcul gospodăresc , pentru azi cu numărul de mașini planificat să se transporte producția de 150 tone. Știți proverbul: Cine se scoală de dimineață... Cooperativa a recoltat deja 110 ha din cele 125 cultivate cu sfeclă și a transportat producția de pe circa 95 de hectare. S-a lucrat intens și la I.A.S. Girov. Peste 500 brațe de muncă au recoltat porumbul de pe 30 de hectare și au depănușat circa 60 tone știuleți. Producție bună : peste 4.000 kg boabe stas la hectar. In alte locuri însă, duminică a fost „liniște“ deplină. Trecem pe la ferma zootehnică a C.A.P. Ștefan cel Mare. Tocătoarea a „înghețat“ de sîmbătă. Lingă ea se „odihnește“ o remorcă. Imposibil de găsit conducerea C. A. P. Bozieni— Ruginoasa. Ni se spune că inginerul e la Roman, iar președintele acasă, unde tot nu l-am găsit. Gata, ați terminat campania, tovarășe președinte GHEORGHE LUNGU , dar Sîmbătă unitățile au comanmașinile la autobazele IRTA pentru a executa transporturi duminică. In unele unități ele au transportat, fiind cine să le încarce, în altele, însă, s-a ars benzina degeaba, șoferii făcînd calea întoarsă din lipsă de încărcături! Iată informațiile de la autobaza Piatra Neamț . Din mașinile comandate majoritatea au lucrat din plin: 22 la Bîrgăuani, 10 la Moldoveni, 6 la Hoisești, ultima unitate unde, după cum apreciază tovarășul Constantin Cîndea, șeful autobazei, mașinile au fost încărcate întotdeauna rapid. De la DOCHIA însă, două din cele 4 mașini s-au întors fără să fi efectuat transporturi cu produse, deoarece n-au fost brațe de muncă la încărcat. La C.A.P. BALANESTI mașinile au staționat la încărcare câte o oră și jumătate, tot din lipsa brațelor de muncă. Oare dacă cei care comandă mijloace de transport și nu le folosesc ar fi puși să suporte cheltuielile, ar mai proceda așa ? Recoltatul sfeclei de zahăr cu combiega la C.A.P. Moldoveni Foto : Șimon POMPEI CURIER Extinderea iluminatului public . Secția rețele a executat pe strada V. I. Lenin din Piatra Neamț (la ieșirea spre Roman) lucrări de extindere a iluminatului public pe o lungime de aproape jumătate de kilometru. De asemenea, pe Pictor Grigorescu și străzile Ștefan cel Mare s-au adus îmbunătățiri, între altele înlocuindu-se lămpile cu tuburi fluorescente prin lămpi cu vapori de mercur. Peste cîteva zile vor începe aceleași lucrări și pe strada Bistriței. • In seara zilei de 10 octombrie a.e. s-au aprins primele becuri în centrul comunei Rediu. Cu mare satisfacție, cetățenii au vizionat primele spectacole la televizor. Peste cîteva zile vor trăi aceleași momente și locuitorii satului Berești. A In construcție • BAIE COMUNALA. Corespondentul nostru V. Bejan ne informează : în sesiunile Consiliului popular Borca, deputații au propus — pe baza cerințelor exprimate de alegători — construirea unei băi populare în centrul comunei, însușită de comitetul executiv, propunerea este pe cale de prinde viață. Gospodarii comunei, în frunte cu primarul Mircea Sava, au trecut la acțiune. S-a valorificat parte din materialul lemnos de pe izlazul comunal, s-au procurat ciment, căzi, dușuri. De la începutul acestei luni se lucrează intens la construcția băii. 9 O NOUA ȘCOALA. Pe harta municipiului Piatra Neamț se înalță o nouă școală generală, în cartierul Lenin, zilele trecute, constructorii pietreni au atacat lucrarea începînd săpăturile la fundație. Noua școală va avea 16 clase, sală de sport, laboratoare și alte anexe necesare. Valoarea construcției se ridică la 2 milioane lei. Atelier pentru reparații și revizii de lifturi I.L.L. Piatra Neamț a înființat un atelier de reparații și revizii,de lifturi, primul de acest fel nu numai din județ, ci din întreaga Moldovă. Atelierul este amplasat pe strada Ținea Covrig nr. 7, în incinta depozitului întreprinderii, și primește comenzi atît de la asociațiile de locatari cit și de la diverși solicitanți. (Continuarea curierului în pagina a II-a)