Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-08 / nr. 843

Curier De la cabinetul județean de partid Luni 9 noiembrie 1970 ore­le 17, are loc la Cabinetul ju­dețean de partid activitatea cursului cu cadrele de condu­cere din economie. Participanții vor audia ex­punerea ! «Locul și rolul uni­tăților economice în sistemul de organizare al economiei noastre naționale. Principiile de bază ale conducerii lor"­ „Călătorie în lumea muzicii" Continuînd tradiția schim­burilor culturale cu institu­țiile artistice ieșene, Comite­tul județean Neamț pentru cultură și artă, în colaborare cu Conservatorul „George E­­nescu" din Iași, organizează, în perioada noiembrie 1970 — iunie 1971, un ciclu de mani­festări, pe teme de cultură muzicală intitulat „Călătorie în lumea muzicii", destinat în special tineretului și elevi­­lo­r din­­ municipiul Piatra Neamț. In­ cadrul ciclului sunt pre­văzute interesante subiecte din istoria muzicii universale, susținute de cunoscuți muzi­­cologi și cadre didactice uni­versitare : prof. univ. Geor­­ge Pascu, membru corespon­dent al Academiei de științe politice și sociale, lector univ. Mihai Cozmei, decanul con­servatorului ieșean, asistenții univ. Melania Boțocan, Nicolae Gîscă, Paula Moscu, muzico­­logul Dora David și alții. A­­mintim cîteva dintre acestea: „Mozart — muzicianul Eu­ropei", „Haydn și clasicis­mul", „Muzica instrumentală a Barocului". Prima manifestare de a­­cest fel va avea loc astăzi, orele 11, în sala de festivi­tăți a liceului „Calistrat Ho­gaș", cu tema „Cîntecul de dragoste și muzica de dans în Evul Mediu", susținută de prof. univ. George Pascu. Expoziție de artă culinară In cadrul Lunii preparate­­lor culinare, T.A.P.L. Piatra Neamț a deschis, ieri, în lo­calul bufetului „Ozana", o ex­poziție de artă culinară, care va putea fi vizitată și în cursul zilei de astăzi. Sunt expuse nu­meroase produse de carman­­gerie (24 de sortimente) co­fetărie (25), bucătărie (16) și aspicărie (7) executate cu multă măiestrie de colective­le de lucrători de la labora­­­­toarele de carmangerie și co­­­­fetărie, precum și de maiștrii bucătari de la Restaurantul cu autoservire și bufetul „Ol­teana". O micro expoziție­ cu produ­se de patiserie a fost deschi­să și în localul cofetăriei „Vi­oleta" din Piatra Neamț. In pagina a 1 l»a_ l I r » \ ( t ) \ ) ;i In pagina a IV~a 1 And III Nr. 843 Duminică 8 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani ALMANAH Semnificația­­ alegerilor din S. U­. A. j Sadoveniema ieri­ după-amiază, la mu­zeul memorial „Mihail Sado­­veanu" din Vînători Neamț, a avut loc o reuniu­ne omagială, la care au participat, alături de membrii familiei scriitoru­lui numeroase ale vieții noastre personalități culturale, invitate la săptămîna sado­­veniană. Cu acest prilej a fost deschisă expoziția „40 de ani de la apariția romanului „Bal­tagul". Colocviul comemora­tiv care a urmat, a cuprins e­vocări emoționante despre marele povestitor, datorate Valeriei Sadoveanu, profeso­rilor universitari Zoe Dumi­trescu-Bușulenga și Edgar Papu, criticilor literari Al Paleologu, Emil Manu și­­ Oprișan, precum și altor oa­­meni care au trăit în preajma artistului. Astăzi dimineața, in sala Teatrului Tineretului au loc ultimele manifestări consa­crate aniversării a 90­ de ani de la nașterea lui Mihail Sa­­­doveanu și a 40 de ani de la apariția­ romanului „Baltagul", începînd de la ora 10, va a­­vea loc o întîlnire a invitați­lor la săptămîna omagială cu tineretul școlar din muni­cipiul Piatra Neamț. Va ur­ma apoi vizionarea filmelor documentare „Întîlnire cu Lt­­zuca" și „Cîntecul amintirii" și a filmului artistic „Balta­gul". C­ CIIMIilIlliTK­AȚI AU­­S­U­MIMA AMCHIA1HIHOR SIMUmTt ? Cî H PKOPIIDUȚI PiDITItU AH till Ilii? ATINGEREA PARAMETRELOR PROIECTAU LA NOUL LAMINOR punctul de confluență al eforturilor noastre — —^— , i . . i . Ne răspunde ing. Vasile Sav, directorul general al Uzinei de țevi din Roman Anul aceasta a constituit pen­tru colectivul uzinei noastre o perioadă închinată căutării folosirii celor mai diferite re­și­zerve interne în sporire­a producției. acțiunea de Eforturile noastre s-au materializat prin punerea în funcțiune a lamino­rului de 6 țoli, cu o lună mai devreme față de graficele ini­­țiale. Producția obținută de acest creșteri agregat a cunoscut apoi continui, ajungîndu-se ca încă din octombrie să fie rea­lizată 72 la sută din capacitatea proiectată, adică atît cit era prevăzut pentru sfîrșitul lunii decembrie 1970. La aceste succese s-a mai a­­dăugat și depășirea constantă a indicatorilor de plan. Numai în luna octombrie, au fost ob­­țiute suplimentar 599 tone țevi. Pornind de la aceste premise valoroase, uzina noastră a obți­nut rezultate bune și în realiza­rea angajamentelor asumate iată cîteva cifre grăitoare pen­­tru depășirile obținute în cele 10 luni care s-au scurs de la începutul anului. La producția globală s-au realizat peste pre­vederi 64,3 milioane lei, la pro­ducția marfă — 65,3 milioane lei, la producția marfă vîndută și încasată — 59,2 milioane lei. în aceeași perioadă, s-au produs în plus față de plan 12.000 tone țevi de oțel, din care 3.000 tone burlane de foraj, 7.000 tone țevi sub 6 țoli, 268 bucăți prăjini grele. De asemenea, la export au fost livrate peste plan pro­duse in valoare de 7,8 milioane lei valută. La capătul celor trei trimestre, s-au înregistrat economii din reducerea prețului de cost de 15,5 milioane lei, față de 6 milioane lei angaja­ment anual. Beneficiile peste plan au atins 8,2 milioane lei, iar consumul de metal a fost redus cu 930 tone. La obținerea acestor rezultate a concurat, în primul rînd, perfecționarea procesului teh­nologic, î­n scopul adaptării fa­bricației pentru producerea și livrarea la export a unor pro­duse cu un mare grad de di­ficultate tehnică și cu un vo­lum ridicat de manoperă, cum ar fi prăjini, burlane, conducte cu lungimi limitate etc. Se cu­vine să amintim și contribuția constructorilor noului agregat (aparținînd de I.S.C.M. 2 Să­­vinești), care au depus eforturi mari pentru montarea utilaje­lor sosite cu întîrzieri de 1—3 luni, ceea ce a permis devansa­rea termenului de punere în funcțiune a laminorului de 6 țoli. In aceeași ordine de idei, doresc să menționez că au fost realizate în uzină 1.200 tone u­­tilaje,­ puse de asemenea, în d­evans la dispoziția construc­torilor. Pregătirea atentă a oamenilor desemnați să lucreze la noul laminor a constituit o alta pre­ocupare importantă pentru noi. Cea mai mare parte a acestora au fost transferați de la la­minorul de 16 țoli, încă din timpul montajului noului agre­gat. Ei au supravegheat, îndru­mat sau chiar au luat parte efectiv la montarea noilor ca­pacități de producție. Eviden­țiem în acest sens contribuția adusă de inginerul Mircea Jehac, șeful laminorului de 6 țoli, de maiștrii principali Gheorghe Goldan și Teodor Goncearuc, de specialistul Gri­­gore Lupeș, ca și de către nu­meroși laminoriști, mecanici. (Continuare In pag. a lll­ a) CONTRACTUL ÎNCHEIAT TREBUIE ONORA­T Alături de recoltarea ulti­melor suprafețe cu porumb, depănușatul și punerea la a­­dăpost a recoltei, țăranii co­operatori din multe unități agricole, conștienți că înde­plinesc o înaltă­­ îndatorire patrioti­că, transportă în aceste zile în­ bazele de recepție cantitățile de porumb înscrise în contractele încheiate cu statul. Printre unitățile frun­tașe numără în această acțiune se . C.A.P. Moldoveni care pînă în prezent a livrat statului peste 870 tone po­rumb, Cordun, Trifești, Tirgu Neamț, Roznov, Izvoare, Da­­videni etc. în același timp, în unele cooperative trebuie impulsio­nat ritmul­­ transportului în bazele de­ recepție. Sînt încă unități care n-au livrat pînă în prezent nici un kilogram de porumb la fondul de stat. Dintre acestea amintim: CAP Tămășeni cu 300 tone, Brus­turi 200 tone, Buruenești, Po­­enari, Stănița, Ștefan cel Mare etc. IN PREZENTA CONDUCERII DE PARTID SI DE STAT, IERI A AVUT LOC COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUȘIREA DOFTANEI în­tr-o, atmosferă de emoțio­nantă omagiere a eroismului co­muniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor po­porului muncitor, pentru elibe­rarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării și asupririi, pentru libertatea și independen­ța patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele ploiește­­ne, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din îm­prejurimi, militari, elevi și stu­denți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închiso­rii „Doftana“, sub ale cărei dărî­­mături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solem­n trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă în conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minu­nate fapte de eroism, cu nenu­mărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumpli­tei temnițe — devenită în anii noștri muzeu, a repre­zentat prinosul adîncit re­cunoștința a întregului nostru popor față de comuniștii, an­tifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bă­tălii de clasă, înfruntind cu ne­înduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de re­presiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-șî chiar viața, au tinut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploata­toare, pentru edificarea socialis­mului și comunismului pe pă­­mîntul României. în același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expre­sia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradi­ții revoluționare, hotărîrea sa de a strînge și mai puternic, rîn­­durile în jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a înfăptui neabătut obiecti­vele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bod­­naraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Ilie Verdeț. Sunt prezenți Trofin, to­varășii Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgă­nescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica,­­Va­­sile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai C. C. al P.C.R., ai Consiliu­­lui de Stat și ai guvernului, foști deținuți la Doftana, vete­rani ai mișcării muncitorești ac­tiviști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor ce­lor căzuți sub zidurile închiso­rii. Sosirea conducătorilor parti­dului și statului este întîmpi­­nată cu căldură de cei pre­zenți. O gardă de onoare, for­mată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai găr­zilor patriotice și tineri din de­tașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă ono­rul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece în re­vistă garda de onoare. (Continuare în pag., a IV-a) . .....................n+gpv'­ Există posibilități de aprovizionare ritmică populației cu produse agroalimentare Sfir­șit de toamnă la Complexul turistic Agapia Foto: P. ȘIMON Zăpada care a început să cadă impune \ Terminarea în următoarele zile a depănușatului, preluarea întregii cantități de porumb contractate Valorificarea din plin a zi­lelor bune de lucru din a­­ceastă săptămînă a făcut ca procentajul recoltării porumbu­lui pe județ să ajungă — con­form Direcției datelor, centralizate ale agricole — la 95 la sută. Un număr de 60 de coo­perative agricole de producție, din cele 82 existente, au termi­nat deja recoltatul, toate efor­turile fiind îndreptate acum spre terminarea lui și transportarea de pănuș at a­porumbu­lui la adăpost de intemperii. După ultima operativă, po­rumbul a fost desfăcut în pro­cent de 62 la sută din cele 34.217 ha cultivate cu această plantă. Un număr de 12 uni­tăți printre care Secueni, Icu­­șești, Văleni, Tămășeni, Dol­­jești etc., au terminat această lucrare iar altele se află in­tr-un stadiu avansat cum ar fi C.A.P.I Goșmani unde porumbul a fost desfăcut pe­­ 390­ ha din suprafața totală de 408 ha, Făurei 800 ha din 820 ha, Bah­­na 530 din 570 ha, Miron Cos­­tin, Petricani. Cu toate acestea, numărul u­­nităților unde , depănușatul este mult întîrziat, în ciuda iernii care și-a vestit de ieri prezența, este încă mare. Multe consilii de conducere s-au mulțumit să accelereze ritmul fără să mai acorde recoltatului aceeași a­­tenție și desfăcatului. La Boghi­­cea, de pildă, unde consiliul de conducere și comitetul de partid pe C.A.P. n-au depus eforturi susținute pentru mobilizarea tuturor cooperatorilor, rezulta­tele obținute la această lucrare sunt mult sub posibilitățile existente, din cele 450 ha cu porumb au fost desfăcute abia 80 ha. Aceeași situație poate fi întîlnită și la C.A.P. Ion Creangă unde din 281 ha s-au depănușat numai 60 ha, Zănești 50 din 600­­ ha, Timișești 60 din 620 ha, Bălușești 90 ha, Drago­­mirești 20 ha, Ocea 70 ha, O­­glinzi 50 ha etc. Dacă la aceasta mai adăugăm și faptul că in unele coopera­tive citate mai sunt încă de recoltat importante, suprafețe de porumb, ca de pildă la Zănești unde s-a recoltat abia 66 la­­ sută din suprafață, Boghicea 73 la sută, Bălușești 69 la sută ș.a. avem imaginea completă lipsei de interes manifestată, de a conducerile unităților respec­tive, de insuficientul ajutor a­­cordat în această direcție de către organele și organizațiile de partid comunale și din CAP. Ninsoarea care, a început ieri trebuie să constituie un­­ sem­inar­ de alarmă pentru toate consiliile de conducere din, uni­tățile rămase în urmă la depă­nușatul porumbului. , Lapovița și ninsorile pe­ care le așteptăm începînd încă de pe acum, o­­bligă la mobilizarea totală a brațelor de muncă existente pentru ca această lucrare să fie terminată în cel mai scurt timp. Trebuie, de asemenea, luate cele mai urgente măsuri pentru transportarea la adăpost de in­temperii a întregii cantități de porumb ce stă în grămezi pe cîmp, prin folosirea tuturor mijloacelor de transport exis­tente și în special cele din SMA care in unele unități — dintr-un spirit de economie greșit înțeles — nu sînt folosite, ceea e­e întîrzie transportul recoltei. Interviu cu Petre Mitroi, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular Județean Din nou ne aflăm un prag de iarnă, ceea ce determină ca grija aprovizionării cu produse agroalimentare să fie pe primul plan al preocupărilor organelor județene de resort, să in­tereseze în cel mai înalt grad populația. Din dorința de a in­forma pe cititori asupra situației existente, asupra urmărilor directe pe care le au pe plan local indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu, date cu prilejul vizitelor în piețele Capi­talei și ședinței de lucru de la sediul Comitetului Central al partidului, pentru îmbunătățirea operativă a aprovizionării, un redactor al ziarului nostru a avut, recent, o convorbire pe a­­ceastă temă cu vicepreședintele Comitetului executiv al Consi­liului popular județean care se ocupă de problemele de comerț.­­ Care este, fondul de marfă de care comerțul? Se va dispune putea asigura o aprovizionare ritmică, corespunzătoare în lunile ce urmează ? — Fondul de marfă de dispune comerțul socialist care din județul nostru asigură o aprovi­zionare satisfăcătoare a popu­lației. Lucrul acesta este confirmat de desfacerile realizate în acest an pînă la data de 31 octombrie, care sunt cu aproape 12 la sută mai mari decit cele din aceeași perioadă a anului 1969. Cu canti­tățile care ne stau la dispoziție se poate face o aprovizionare ritmică iar eventualele lipsuri ce se vor produce nu pot fi de­cit consecințe ale defecțiunilor în livrările mărfurilor contrac­tate sau din partea comerțului local în ce privește organizarea desfacerilor, lucru împotriva căruia trebuie acționat cu toa­tă hotărîrea. — In orice caz, în a­­provizionarea zilnică cu pîine n-ar trebui să exis­­te deficiențe. De oi totuși sunt zile,cind­ se pun la dispoziția solicitanților cantități insuficiente ? — Intr-adevăr aprovizionarea cu pîine trebuie să fie perma­nentă și lipsurile ivite într-un loc sau altul se datoresc în cea mai mare parte întreprinderii de morărit și panificație sau or­ganizațiilor comerciale. Și noi am constatat asemenea defecțiuni și, prin măsurile luate în ulti­mul timp, astfel de cazuri se ivesc doar accidental. Magazine­le pot fi permanent aproviziona­­te cu pîine și, așa cum s-a a­­rătat în interviul acordat ziaru­lui „Scînteia“ de către minis­trul comerțului interior, orice lipsuri în asigurarea continui­tății desfacerii acestui produs de primă necesitate sunt de natură subiectivă și se cer imediat în­lăturate. Trebuie combătute fenomenele de cumpărături ex­cesive (mă refer la cumpără­turile cu sacii), atît din partea vînzătorilor cî și din partea o­­piniei publice. — Observați și dumnea­­voastră că la distribui­rea uleiului se produc din nou acele „cozi" neplăcu­te. Sunt motive întemeia­te de îngrijorare ? — Avînd în vedere cantitățile de ulei ce ne sînt atribuite, a­­preciem că aglomerările sunt nejustificate, în există persoane care prezent, cumpără peste nevoile reale de consum, mai mult pentru a-și crea așa­­zise rezerve, care în mod prac­tic nu fac decit să îngreueze aprovizionarea rațională a popu­­lației cu acest produs. Noi­­ ur­mărim în permanență modul de desfacere a uleiului și am con­statat că în ultimul timp cei ce solicită sunt satisfăcuți. Rea­firm că nu există nici un motiv de îngrijorare și că aglomerații­le sunt provocate în special de o serie de persoane care nici nu respectă ordinea în care au ve­nit la cumpărături, determinînd nemulțumiri din partea celor, care au cu adevărat nevoie ca în ziua respectivă să-și procure ulei. în fața acestei situații, iată unele măsuri luate: s-a stabi­lit ca în fiecare zi să se distri­buie o cantitate de ulei, cînd de la o anumită oră, tnce­­de către toate magazinele, pînă cînd vom fi în situația ca de 1* o zi la alta să rămînă cantități de ulei. Atunci se va trece în­n distribuire continuă a acestui produs. în același timp, *e in­­grijim ca din­­ magazine să nu lipsească untura, slănina, untul, care să ducă la acoperirea ne­voilor de grăsimi ale populației. — Cunoaștem că pro­ducția de cartofi din ju­dețul nostru a fost, chiar și în condițiile acestui an agricol, bună. Totuși a*I» Inspecția comercială da ((Béniimén In pag. o Ii-a) Í i

Next