Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-11-25 / nr. 857
Pag. 2 Inițial, am intenționat să realizăm un detaliat tur de orizont în activitatea formațiilor de teatru existente în principalele întreprinderi ale municipiului Roman, pentru a surprinde modul în care acestea se pregătesc în vederea celui de-al VI-lea Festival de teatru pentru amatori „I. L. Caragiale“. Nu mică ne-a fost însă mirarea să aflăm că, pînă în momentul de față, nici o formație de acest gen nu a trecut la transpunerea scenică a vreunei piese, majoritatea menținîndu-se la comodul stadiu al alegerii titlurilor din repertoriul aflat în circulație. In comparație cu situația existentă la Piatra Neamț, unde cîteva colective de amatori au trecut la confruntarea cu marele public, la Roman nu există nici o formație de teatru al cărei spectacol să fi văzut lumina rampei. Să facem mai întîi o scurtă trecere în revistă a pieselor incluse în acest încă neconcretizat, repertoriu Formația UZINEI DE ȚEVI intenționează să pună în scenă „Patru oameni fără nume“ de Radu Bădilă — lucrare care, se știe, va fi montată în cursul lunilor următoare și pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț. După cum am fost asigurați de tovarășul George Mihalache, directorul clubului U.T.R., zilele trecute s-a intrat în tratative cu conducerea teatrului, pentru obținerea textului și chiar a unui îndrumător din rîndul actorilor, care să regizeze spectacolul. Alegerea ni se pare temerară, dar gîndindu-ne la dificultățile pe care le presupune piesa lui Radu Bădilă, interesantă și modernă în concepție, ne vine greu să credem că ea va fi dusă la bun sfîrșit cu ușurință. De altfel, pînă acum nu a fost fixată încă distribuția și nici măcar nu s-a efectuat o primă lectură a textului. La întreprinderea mecanică, alegerea s-a oprit asupra cunoscutei piese a lui D. R. Popescu — „Acești îngeri triști“. Și în acest caz, pretențiile impuse de lirismul textului nu vor putea fi rezolvate, credem, pînă la detaliu, din același motiv 1 lucrarea nu a fost decit lecturată de membrii formației și ritmul lent al transpunerii e dublat de superficialitate. La Roman FORMAȚII DE TEATRU IN STADIU DE... INTENȚIE In celelalte formații teatrale, situația este similară . Fabrica de cărămizi și-a propussă monteze cunoscuta comedie a lui V. Alecsandri — „Piatra din casă“, iar sindicatul învățămînt s-a recent la piesa „Fiicele“ fixat de Sidonia Drăgușanu. Se remarcă, fără îndoială, din lapidara noastră parcurgere, absența formațiilor de teatru ale Fabricii de zahăr (întreprindere cu certe posibilități), ale sindicatului sanitar, ale altor întreprinderi și instituții din municipiu. Că lipsește o preocupare statornică din partea unor comitete sindicale în închegarea unor formații dramatice valoroase, care să ducă o largă activitate teatrală este evident Ne-a surprins și seninătatea cu care chestiunea este privită la nivelul Consiliului municipal al sindicatelor, unde se așteaptă, ca pe o „mană cerească“, terminarea construirii noii case de cultură. Bine, dar pînă atunci admitem autodizolvarea tuturor formațiilor de teatru de amatori ? Este drept că lipsa unor metodiști specializați, ca și a unor săli adecvate, are repercusiuni firești în slaba activitate teatrală din întreprinderile romașcane. Dar, în privința metodiștilor, este regretabil că pînă în momentul de față Consiliului municipal al sindicatelor nu s-a gîndit la formarea unor cadre entuziaste care, în urma unor cursuri de pregătire speciale, să poată și susține valoric impulsiona mișcarea teatrală de amatori în cît mai multe întreprinderi. Cu aceeași seninătate este înregistrată situația descrisă de noi și la nivelul Consiliului județean al sindicatelor, unde, neexistînd (decit de dată foarte recentă) cineva care să se preocupe direct de mișcarea teatrală de amatori, stadiul de pregătire al formațiilor din Roman este cunoscut mult departe de adevăr. Cum nu ne mai desparte decit puțin timp pînă pînă la marile confruntări din cadrul Festivalului de teatru pentru amatori „I. L. Caragiale“, dorim să atragem atenția tuturor factorilor răspunzători ca, măcar acum să acorde atenția cuvenită unui sector mult îndrăgit de mase largi de oameni ai muncii. b. CRISTIAN „Știința politică" de Ovidiu Trăsnea Recenta apariție a lucrării lui Ovidiu Trăsnea reprezintă un eveniment editorial de maximă importanță, mai ales dacă avem in vedere necesitatea, de mai multă vreme semnalată, a unui studiu mai amplu despre știința politică. Autorul lucrării își anunță încă in introducere scopul, direcțiile de investigație ale cărții sale, subliniind că „interesul crescînd în lumea contemporană pentru știința politică, atît în latura sa teoretică, cît și praxiologică, este un fenomen pe care-l poate constata oricine. Este, de altfel, un fapt cunoscut că în epocile revoluționare (cum e , epoca noastră), se pun și se repun cu acuitate problemele fundamentale ale politicii ; originea și esența statului ; izvorul puterii, al suveranității statului ; problemele formelor de guvernămînt, precum și cele privind mijloacele apte să asigure stabilitatea și eficacitatea guvernămîntului politic“. „Știința politică“ este prima în librării lucrare de acest gen în literatura noastră, cu caracter original. Ea cuprinde o analiză istorică — realizată pentru prima dată — a științei politice, de la origini pînă în zilele noastre, înregistrînd cele mai reprezentative contribuții din istoria gîndirii sociale și politice. în același timp ea dezbate cu competență problemele actuale ale științei politice și dă o imagine a stadiului ei Contemporan, pe baza unei informații extrem de largi. Studiind funcțiile științei politice în societatea contemporană, autorul reușește să pună în lumină contribuția pe care aceasta o aduce în perfecționarea organizării și conducerii politice a societății, pentru optimizarea deciziilor Lucrarea se adresează politicei unui cerc larg de specialiști din domeniul științelor sociale, cercetători, cadre didactice din învățămîntul superior, liceal și de cultură generală, juriști, studenți, altor intelectuali care lucrează pe frontul ideologic precum și propagandiștilor și cursanților din învățămîntul de partid. Ilustrație la cofetăria „Puișor“ din Piatra Neamț CEAHLĂUL Interpreta de muzică populară Constanți Bele acompaniată de orchestra „Cernegura" Pe scene, artiștii amatori ,/Varieturi muzicale“ Spectacolul prezentat, recent, în premieră de orchestra de muzică ușoară a Casei de cultură din Roman reușește să placă publicului prin talentul, de cele mai multe ori spontan, al interpreților prin frumusețea și popularitatea melodiilor incluse în repertoriu. Comperatul bine închegat, presărat cu „poante“ de bun gust, dialogul antrenant al celor doi prezentatori, Maria Jean și Mihai Calescu, țin trează atenția spectatorilor, suscitînd numeroase aplauze. Soliștii vocali au demonstrat nu numai disponibilități vocale convingătoare, dar și reale calități interpretative, îi notăm cu plăcere : Gaby Petrescu, Maria Potîrniche, Valentin Irusu, Cornelia Ruginosu Ana Banicăi. Alcătuită din chiși tare electrice, baterie, pian și trompete, orchestra se remarcă prin acuratețea interpretării și finețea nuanțelor, ceea ce duce la realizarea unui colorit orchestral bine conturat. La reușita spectacolului au contribuit, de asemenea, costumația bine aleasă, jocul scenic al interpreților, luminile și cadrul scenografic conceput agreabil. Discutînd cu prof. Al. Ionescu, directorul Casei de cultură, regizorul acestui spectacol, aflăm că „acum, după ce am gustat din bucuria premierei, vom intensifica repetițiile, îmbogățind spectacolul, sporindu-i calitatea și intensificînd, în același timp, numărul reprezentațiilor pe scenele comunelor și orașelor județului“. Este, de fapt, ceea ce așteptăm de la toate formațiile noastre artistice. T. U. &țLtetaeoL al eleiülot. Recent, pe scena sălii de festivități a Liceului „Petru Rareș““ , a avut loc premiera unui SPECTACOL DE VARIETĂȚI, realizat de liceeni, în regia actorului THEODOR DANETTI. Intîlnirea cu acești tineri talentați nu a fost pentru noi inedită. Am avut prilejul și în anii trecuți să-i urmărim la rampă, prezentând piese de teatru, scenete, cuplete de brigadă etc. Inedită de această dată a fost însă ideea alcătuirii unui spectacol diversificat ca genuri, prezentat într-o interpretare dinamică, plină de nerv. Am asistat la un program interesant, fără pauzele plictisitoare ale ezitărilor specifice debutanților, în ritmul antrenant al unei promițătoare formații de muzică ușoară, compusă din pianistul Viorel Crețu și chitariștii Eugen Micșa și Costel Grigore. Am fost plăcut surprinși să ascultăm cu această ocazie cîteva lieduri interpretate cu multă sensibilitate de Marilena Băhneanu, despre care s-ar putea să auzim lucruri deosebite în anii viitori. La fel de interesante ni s-au părut și compozițiile originale de muzică ușoară, semnate de Angela Ciochină și Costel Grigore, devenite — se pare — șlagăre în cercul restrîns al colegilor-spectatori. De asemenea, merită menționat faptul că, spre deosebire de alte spectacole, cu texte anchilozate de stîngăcii și șabloane, se remarcă, aici firescul replicilor și al momentelor satirice, vizînd aspecte felurite din viața de fiecare zi a școlii, presărate cu amuzante elemente specifice de argou. Elisabeta AS AVEI Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul județean de istorie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial Calistrat Hogaș (str. G. Hogaș nr. 1), Muzeul județean de științe naturale (strada V. I. Lenin, nr. 62). ROMAN — Muzeul de istorie al municipiului — Muzeul de științe naturale și parcul zoologic. TIRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humulești. Miercuri, 25 noiembrie 19704 MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 18 Deschiderea emisiunii. Caruselul Năzdrăvan... invită pe toți copiii să se urce în el; 18.30 Cabinetul economic Tv. ; 19.10 Tragerea concursului Pronoexpres ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20 Telecinemateca. Hotarul întunericului ; 22 Poșta Tv. ; 20.15 Cadran internațional ; 22.50 Telejurnalul de noapte; 23 închiderea emisiunii. Radio MIERCURI, 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători : „Intîmplările neobișnuite ale lui Gruia Grozovanu ; 15.30 Melodii populare ; 16 Radiojurnal ; 16.20 Orchestra Rodrigo Mendoza ; 16.30 Consultație juridică ; 16.40 Selecțiuni din opereta „Rose Marie de Friml ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Muzică populară ; 18.03 Știință, tehnică, fantezie ; 18.30 Pagini simfonice nemuritoare ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Muzică populară ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Microrecital Massimo Ranieri ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 Istoria ideilor; 21.20 Formația Petre Magdin ; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solista serii : Anca Agemolu ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport; 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră ; 23 Concert de seară ; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.20 Uvertura la opera „Fata de la Cozia“ de Emil Monția ; 15.30 Radio-școală ; 16.20 Noi înregistrări de muzică românească ; 16.50 Pe teme medicale ; 22 Muzică spaniolă ; 22.30 Jazz ; 23.05 Discuri rare . Simfonia a II-a de Brahms ; 24—1 Festivalul muzical internațional Amsterdam — Olanda 1970. Concert Luigi Nono. JOI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05 Muzica dimineții 6.05—9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Odă limbii române ; 10.10 Curs de limba rusă ; 10.30 Muzică ușoară ; 11.05 Recital de operetă; 11.15 Din țările socialiste ; 11.30 Burlesca pentru pian și orchestră de Emanuel Elenescu ; 11.45 Sfatul medicului ; 12.00 Muzică ușoară ; 12.25 Știința la zi ; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.22 Miniaturi distractive; 13.30 Gine știe cîștigă ; 14.00 Compozitorul săptămînii — Giuseppe Verdi ; 14.30 Program de cîntece ; 14.50 Fantezie din operetele lui Kalman . PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți : Dietrich Fischer Dieskau ; 9.00 Cîntece de Nicolae Buicliu și Gheorghe Bazavan ; 9.15 Muzică populară ; 9.45 Fragmente din opera „Marin Pescarul“ de Marțian Negrea ; 10.15 Gință Emilhenco ; 10.30 Piese instrumentale; 10.45 Doine, cîntece și jocuri populare ; 11.20 Melodii de Ion Rădulescu și Petre Firulescu; 11.40 Fragmente din opereta „Gura livii" de Offenbach ; 12.15 Concert de prînz ; 13.00 Din muzica popoarelor; 13.15 Consultație juridică; 13.25 Muzică ușoară; 14.08 Muzică populară; 14.30 Lexiconul compozitorilor români; 14.55 Știința la zi. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic 1 „Patricia si muzica* (10. 15. 17. 19, 211. — Pietricica ș „Helga” — film al studiourilor vest-germane, aparținînd unui ciclu ce-și propune să atace problema duratei atît de spinoasă a esexuale a tineretului (14.30, 16.30, 18.30. 20.301 — „Războiul domnițelor" — un film de inspirație istorică, avîndu-i în distribuție pe Ștefan Ciubotărașu, Ulrica Tomoroveanu, Ioana Dragan, Ilarion Ciobanu, Amza Pelea (10,30). ROMAN — 23 August : „Degetul de fier” — film polițist realizat de studiourile japoneze, să urmăriți care vă propune demascarea unei bande ce fabrică ilegal armament (15. 17. 19. 211 — Victoria : „Ultimul drum* — film sovietic, inspirat din realitățile războiului civil dezlănțuit după anul 1917 (14 16. 18. 201, TÂRGU NEAMȚ — Victoria : »Tony, ți-ai ieșit din minți“ — film cehoslovac premiat cu „Pantoflorul de aur“ la „Revista națională a filmelor cehe și slovace pentru copii si tineret" de la Gottwaldow — 1969 (16, 18, 201 . Vremea Vremea se menține relativ închisă și umedă, cu aerul poros pînă la acoperit. Local, precipitații temporare, burniță. Vînt slab la potrivit din nord — est. Temperatura aerului în scădere. Minimele vor oscila între — 3 și 1 grade, iar maximele între 2 și 5 grade. Actorii Eugenia Balaure și Ion Muscă, protagoniștii piesei „Duet“ de Andi Andrieș — pe scena Teatrului Tineretului. Casa de cultură din Tîrgu Neamț. Unde a existat satul Pavel Conta ? Ș Intr-un document, „Vidomos- 5 tial Moldovei“ din anul 1774, i la ținutul Neamțului apare unui sat cu numele de Pavel Conta. Ș Avea un număr de 40 de case, 5 dar numai 34 de birnici. O văduvă și un diacon erau scutiți, iar 4 case erau pustii. Numele tuturor acestor locuitori, după cum remarca prof. Ș C. Turcu, care a descoperit în documentul amintit acest sat. Ș sunt de origine ardelenească l ă Oancea, Barna, Mihuță, Blanga, Ilea, Pop etc., ceea ce dovedește că locuitorii acestui sat erau veniți din Ardeal. Acest fapt nu constituie un fenomen deosebit, căci în aproape toate satele de sub munte s-au stabilit, în cursul vremurilor, ardeleni. ^ în cazul satului Pavel Conta S sunt totuși ,două elemente insolite , grupul compact de ardeleni, din care este alcătuit și toponimia sa onomastică. Aceasta demonstrează că emigranții ardeleni care îl alcătuiau nu s-au așezat într-un sat, ce exista mai înainte, ci au înființat ei unul nou, ceea ce presupune că alcătuiau un grup social bine închegat. Nu putem cunoaște cauzele care au determinat această emigrare în grup dar le putem duce. Mai mult ca sigur de că au fost persecuțiile de ordin religios declanșate de habsburgi și, mai ales, înrăutățirea stării economice a țărănimii, care a dus la răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. In ceea ce privește toponimia acestui sat, e greu de dat un răspuns sigur. * Astăzi, satul Pavel Conta nu mai apare nicăieri și nimeni nu știe dacă a existat cîndva și pe unde anume. Ce s-a întîmplat oare cu el ? A fost distrus, ori poate i s-a schimbat numele ? înclinăm spre ultima ipoteză și vom încerca să-l identificăm sub noul nume. Prof. C. Turcu, bazat pe faptul că filozoful Vasile Conta s-a născut în Ghindăoani, a crezut că satul Pavel Conta ar putea fi Ghindăoanii, sau o parte a lui. Cercetind însă statistica Ghindăoanilor din același document, s-a văzut că acest lucru nu era posibil. Am crezut atunci amîndoi că acel sat ar putea fi Conțeștii de astăzi, care face parte din comuna Girov. Toponimia acestuia, intr-adevăr, îți poate sugera ideia că ar deriva din numele Conta. Cercetările făcută, atît la fața locului, cît și în documentul amintit, au infirmat însă această presupunere, fn document se află și Conțeștii și satul Pavel Conta . Pe baza faptului că aproape toate numele de familie ce se află cuprinse în statistica satului Pavel Conta se găsesc și astăzi în satul Bodești, iar numele Conta a existat de mai bine de 100 de ani în acest sat, se poate afirma, cu destulă siguranță, că satul Pavel Conta din statistica de la 1774, nu este altul decît satul Bodeștii de Sus de astăzi. In statistica menționată apar însă ambele sate : și Bodeștii și Pavel Conta. S-ar impune atunci concluzia că afirmația de mai sus este neîntemeiată. Și ar fi o concluzie foarte justă, dacă n-am ține seama de un fapt,mic în aparență, dar foarte § important pentru lămurirea ^ problemei ce ne preocupă. Astăzi sunt două sate care poartă ^ numele de Bodeștii Bodeștii de Sus și Bodeștii de Jos. In § felul acesta problema se lămu rește foarte bine. Bodeștii din § statistica de la 1774 este satul § Bodeștii de Jos, iar satul lui ^ Pavel Conta este Bodeștii de ^ Sus. M. DAVID, Ghindăoani ------ 11). Statistică Documentația s-a realizat după microfilmul statisticii § Moldovei din 1774, aflat în S Aetamînî Taci 'i