Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-25 / nr. 857

Pag. 2 Inițial, am intenționat să realizăm un detaliat tur de orizont în activitatea forma­țiilor de teatru existente în principalele întreprinderi ale municipiului Roman, pentru a surprinde modul în care acestea se pregătesc în vede­rea celui de-al VI-lea Festi­val de teatru pentru amatori „I. L. Caragiale“. Nu mică ne-a fost însă mirarea să a­­flăm că, pînă în momentul de față, nici o formație de acest gen nu a trecut la transpunerea scenică a vreu­nei piese, majoritatea m­en­­ținîndu-se la comodul stadiu al alegerii titlurilor din re­pertoriul aflat în circulație. In comparație cu situația existentă la Piatra Neamț, unde cîteva colective de a­­matori au trecut la confrun­tarea cu marele public, la Roman nu există nici o for­mație de teatru al cărei spectacol să fi văzut lumina rampei. Să facem mai întîi o scurtă trecere în revistă a pieselor incluse în acest încă neconcretizat, repertoriu Forma­ția UZINEI DE ȚEVI inten­ționează să pună în scenă „Patru oameni fără nume“ de Radu Bădilă — lucrare care, se știe, va fi montată în cursul lunilor următoare și pe scena Teatrului Tine­retului din Piatra Neamț. După cum am fost asigurați de tovarășul George Mi­­halache, directorul clubului U.T.R., zilele trecute s-a in­trat în tratative cu conduce­rea teatrului, pentru obține­rea textului și chiar a unui îndrumător din rîndul acto­rilor, care să regizeze spec­tacolul. Alegerea ni se pare temerară, dar gîndindu-ne la dificultățile pe care le pre­supune piesa lui Radu Bă­dilă, interesantă și modernă în concepție, ne vine greu să credem că ea va fi dusă la bun sfîrșit cu ușu­rință. De altfel, pînă acum nu a fost fixată încă distri­buția și nici măcar nu s-a efectuat o primă lectură a textului. La întreprinderea meca­nică, alegerea s-a oprit asu­pra cunoscutei piese a lui D. R. Popescu — „Acești în­geri triști“. Și în acest caz, pretențiile impuse de liris­mul textului nu vor putea fi rezolvate, credem, pînă la detaliu, din același motiv 1 lucrarea nu a fost decit lec­­turată de membrii formației și ritmul lent al transpunerii e dublat de superficialitate. La Roman FORMAȚII DE TEATRU IN STADIU DE... INTENȚIE In celelalte formații teatrale, situația este similară . Fa­brica de cărămizi și-a propus­­să monteze cunoscuta co­medie a lui V. Alecsandri — „Piatra din casă“, iar sindi­catul învățămînt s-a recent la piesa „Fiicele“ fixat de Sidonia Drăgușanu. Se re­marcă, fără îndoială, din la­pidara noastră parcurgere, absența formațiilor de teatru ale Fabricii de zahăr (între­prindere cu certe posibili­tăți), ale sindicatului sanitar, ale altor întreprinderi și in­stituții din municipiu. Că lipsește o preocupare statornică din partea unor comitete sindicale în înche­garea unor formații drama­tice valoroase, care să ducă o largă activitate teatrală este evident Ne-a surprins și seninătatea cu care chesti­unea este privită la nivelul Consiliului municipal al sin­dicatelor, unde se așteaptă, ca pe o „mană cerească“, terminarea construirii noii case de cultură. Bine, dar pînă atunci admitem autodi­zolvarea tuturor formațiilor de teatru de amatori ? Este drept că lipsa unor meto­­diști specializați, ca și a unor săli adecvate, are repercusi­uni firești în slaba activitate teatrală din întreprinderile romașcane. Dar, în privința metodiștilor, este regretabil că pînă în momentul de față Consiliului municipal al sindicatelor nu s-a gîn­­dit la formarea unor cadre entuziaste care, în urma u­­nor cursuri de pregătire spe­ciale, să poată și susține valoric impulsiona mișcarea teatrală de amatori în cît mai multe întreprinderi. Cu aceeași seninătate este înregistrată situația descrisă de noi și la nivelul Consi­liului județean al sindicate­lor, unde, neexistînd (decit de dată foarte recentă) cine­va care să se preocupe direct de mișcarea teatrală de ama­tori, stadiul de pregătire al formațiilor din Roman este cunoscut mult departe de adevăr. Cum nu ne mai des­parte decit puțin timp pînă pînă la marile confruntări din cadrul Festivalului de teatru pentru amatori „I. L. Caragiale“, dorim să atra­gem atenția tuturor factori­lor răspunzători ca, măcar acum să acorde atenția cu­venită unui sector mult în­drăgit de mase largi de oa­meni ai muncii. b. CRISTIAN „Știința politică" de Ovidiu Trăsnea Recenta apariție a lucrării lui Ovidiu Trăsnea reprezintă un eveniment editorial de ma­ximă importanță, mai ales dacă avem in vedere necesi­tatea, de mai multă vreme semnalată, a unui studiu mai amplu despre știința politică. Autorul lucrării își anunță încă in introducere scopul, di­recțiile de investigație ale căr­ții sale, subliniind că „intere­sul crescînd în lumea contem­porană pentru știința politică, atît în latura sa teoretică, cît și praxiologică, este un feno­men pe care-l poate constata oricine. Este, de altfel, un fapt cunoscut că în epocile re­voluționare (cum e ,­ epoca noastră), se pun și se repun cu acuitate problemele funda­mentale ale politicii ; originea și esența statului ; izvorul puterii, al suveranității statu­lui ; problemele formelor de guvernămînt, precum și cele privind mijloacele apte să asi­gure stabilitatea și eficaci­tatea guvernămîntului politic“. „Știința politică“ este prima în librării lucrare de acest gen în litera­tura noastră, cu caracter ori­ginal. Ea cuprinde o analiză istorică — realizată pentru prima dată — a științei poli­tice, de la origini pînă în zilele noastre, înregistrînd cele mai reprezentative contribuții din istoria gîndirii sociale și poli­tice. în același timp ea dez­bate cu competență probleme­le actuale ale științei politice și dă o imagine a stadiului ei Contemporan, pe baza unei in­formații extrem de largi. Stu­diind funcțiile științei politice în societatea contemporană, autorul reușește să pună în lumină contribuția pe care a­­ceasta o aduce în perfecționa­rea organizării și conducerii politice a societății, pentru op­timizarea deciziilor Lucrarea se adresează politicei unui cerc larg de specialiști din do­meniul științelor sociale, cer­cetători, cadre didactice din învățămîntul superior, liceal și de cultură generală, juriști, studenți, altor intelectuali care lucrează pe frontul ideolo­gic precum și propagandiștilor și cursanților din învățămîntul de partid. Ilustrație la cofetăria „Puișor“ din Piatra Neamț CEAHLĂUL Interpreta de muzică populară Constanți­ Bele acompaniată de orchestra „Cernegura" Pe scene, artiștii amatori ,/Varieturi muzicale“ Spectacolul prezentat, re­cent, în premieră de orchestra de muzică ușoară a Casei de cultură din Roman reușește să placă publicului prin talentul, de cele mai multe ori spontan, al interpreților prin frumuse­țea și popularitatea melodiilor incluse în repertoriu. Compe­­ratul bine închegat, presărat cu „poante“ de bun gust, dialo­gul antrenant al celor doi pre­zentatori, Maria Jean și Mihai Calescu, țin trează atenția spectatorilor, suscitînd nume­roase aplauze. Soliștii vocali au demonstrat nu numai disponibilități vocale convingătoare, dar și reale ca­lități interpretative, îi notăm cu plăcere : Gaby Petrescu, Maria Potîrniche, Valentin Irusu, Cornelia Ruginosu Ana Banicăi. Alcătuită din chi­și tare electrice, baterie, pian și trompete, orchestra se remarcă prin acuratețea interpretării și finețea nuanțelor, ceea ce duce la realizarea unui colorit or­chestral bine conturat. La re­ușita spectacolului au contri­buit, de asemenea, costumația bine aleasă, jocul scenic al in­terpreților, luminile și cadrul scenografic conceput agreabil. Discutînd cu prof. Al. Iones­­cu, directorul Casei de cultură, regizorul acestui spectacol, a­­flăm că „acum, după ce am gustat din bucuria premierei, vom intensifica repetițiile, îm­bogățind spectacolul, sporin­­du-i calitatea și intensificînd, în același timp, numărul re­prezentațiilor pe scenele comu­nelor și orașelor județului“. Este, de fapt, ceea ce aștep­tăm de la toate formațiile noastre artistice. T. U. &țLtetaeoL al eleiülot. Recent, pe scena sălii de festivități a Liceului „Petru Rareș““ , a avut loc premiera unui SPECTACOL DE VARI­ETĂȚI, realizat de liceeni, în regia actorului THEODOR DANETTI. Intîlnirea cu acești tineri talentați nu a fost pen­tru noi inedită. Am avut pri­lejul și în anii trecuți să-i ur­mărim la rampă, prezentând piese de teatru, scenete, cuple­te de brigadă etc. Inedită de această dată a fost însă i­­deea alcătuirii unui spectacol diversificat ca genuri, prezen­tat într-o interpretare dina­mică, plină de nerv. Am asis­tat la un program interesant, fără pauzele plictisitoare ale ezitărilor specifice debutanți­lor, în ritmul antrenant al unei promițătoare formații de muzică ușoară, compusă din pianistul Viorel Crețu și chi­­tariștii Eugen Micșa și Costel Grigore. Am fost plăcut surprinși să ascultăm cu această ocazie cîteva lieduri interpretate cu multă sensibilitate de Marile­­na Băhneanu, despre care s-ar putea să auzim lucruri deose­bite în anii viitori. La fel de interesante ni s-au părut și compozițiile originale de mu­zică ușoară, semnate de An­gela Ciochină și Costel Gri­gore, devenite — se pare — șlagăre în cercul restrîns al colegilor-spectatori. De aseme­nea, merită menționat faptul că, spre­ deosebire de alte spec­tacole, cu texte anchilozate de stîngăcii și șabloane, se remar­că, aici firescul replicilor și al momentelor satirice, vizînd as­pecte felurite din viața de fie­care zi a școlii, presărate cu amuzante elemente specifice de argou. Elisabeta AS AVEI Muzee PIATRA NEAMȚ — Mu­zeul județean de istorie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial Ca­­listrat Hogaș (str. G. Hogaș nr. 1), Muzeul județean de ști­ințe naturale (strada V. I. Lenin, nr. 62). ROMAN — Muzeul de is­torie al municipiului­­ — Muzeul de științe natu­rale și parcu­l zoologic. TIRGU NEAMȚ­ - Mu­zeul de istorie str. V. I. Le­nin. — Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humulești. Miercuri, 25 noiembrie 19704 MIERCURI, 25 NOIEMBRIE 18 Deschiderea emisiunii. Caruselul Năzdrăvan... invi­tă pe toți copiii să se urce în el; 18.30 Cabinetul economic Tv. ; 19.10 Tragerea concur­sului Pronoexpres ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejur­nalul de seară ; 20 Tele­cine­­mateca. Hotarul întunericu­lui ; 22 Poșta Tv. ; 20.15 Ca­dran internațional ; 22.50 Te­lejurnalul de noapte; 23 închiderea emisiunii. Radio MIERCURI, 25 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 15 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători : „Intîm­­plările neobișnuite ale lui Gruia Grozovanu ; 15.30 Melodii populare ; 16 Radio­jurnal ; 16.20 Orchestra Ro­drigo Mendoza ; 16.30 Con­sultație juridică ; 16.40 Se­­lecțiuni din opereta „Rose Marie de Friml ; 17.05 An­tena tineretului ; 17.30 Mu­zică populară ; 18.03 Știință, tehnică, fantezie ; 18.30 Pa­gini simfonice nemuritoare ; 19 Gazeta radio ; 19.30 Mu­zică populară ; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Microrecital Massimo Ranieri ; 20.20 Ar­gheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 Istoria ideilor; 21.20 Formația Petre Mag­din ; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solista serii : Anca Agemolu ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport; 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoa­stră ; 23 Concert de seară ; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.20 Uvertura la opera „Fata de la Cozia“ de Emil Monția ; 15.30 Radio-școală ; 16.20 Noi înregistrări de mu­zică românească ; 16.50 Pe teme medicale ; 22 Muzică spaniolă ; 22.30 Jazz ; 23.05 Discuri rare . Simfonia a II-a de Brahms ; 24—1 Festivalul muzical internațional Am­sterdam — Olanda 1970. Concert Luigi Nono. JOI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 5.05 Muzica dimineții­­ 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți ; 9.30 Odă limbii ro­mâne ; 10.10 Curs de limba rusă ; 10.30 Muzică ușoară ; 11.05 Recital de operetă; 11.15 Din țările socialiste ; 11.30 Burlesca pentru pian și orchestră de Emanuel Elenescu ; 11.45 Sfatul me­dicului ; 12.00 Muzică u­șoară ; 12.25 Știința la zi ; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.22 Miniaturi distractive; 13.30 Gine știe cîștigă ; 14.00 Compozitorul săptămînii — Giuseppe Verdi ; 14.30 Pro­gram de cîntece ; 14.50 Fan­tezie din operetele lui Kalman . PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți : Dietrich Fischer Dieskau ; 9.00 Cîntece de Nicolae Buicliu și Gheorghe Bazavan ; 9.15 Muzică popu­lară ; 9.45 Fragmente din o­­pera „Marin Pescarul“ de Marțian Negrea ; 10.15 Gință Emilhenco ; 10.30 Piese in­strumentale; 10.45 Doine, cîntece și jocuri populare ; 11.20 Melodii de Ion Rădu­­lescu și Petre Firulescu; 11.40 Fragmente din opereta „Gura livii" de Offenbach ; 12.15 Concert de prînz ; 13.00 Din muzica popoarelor; 13.15 Consultație juridică; 13.25 Muzică ușoară; 14.08 Mu­zică populară; 14.30 Lexico­nul compozitorilor români; 14.55 Știința la zi. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic 1 „Patricia si muzica* (10. 15. 17. 19, 211. — Pietricica ș „Helga” — film al studiourilor vest-ger­­mane, aparținînd unui ciclu ce-și propune să atace pro­blema duratei atît de spinoasă a e­­sexuale a tinere­tului (14.30, 16.30, 18.30. 20.301 — „Războiul domnițelor" — un film de inspirație isto­rică, avîndu-i în distribuție pe Ștefan Ciubotărașu, Ulri­ca Tomoroveanu, Ioana Dra­gan, Ilarion Ciobanu, Amza Pelea (10,30). ROMAN — 23 August : „Degetul de fier” — film po­lițist realizat de studiourile japoneze, să urmăriți care vă propune demascarea unei bande ce fabrică ilegal arma­ment (15. 17. 19. 211 — Victoria : „Ultimul drum* — film sovietic, inspi­rat din realitățile războiului civil dezlănțuit după anul 1917 (14 16. 18. 201, TÂRGU NEAMȚ — Vic­toria : »Tony, ți-ai ieșit din minți“ — film cehoslovac premiat cu „Pantoflorul de aur“ la „Revista națională a filmelor cehe și slovace pen­tru copii si tineret" de la Gottwaldow — 1969 (16, 18, 201 . Vremea Vremea se menține relativ închisă și umedă, cu aerul poros pînă la acoperit. Lo­cal, precipitații temporare, burniță. Vînt slab la potrivit din nord — est. Temperatura aerului în scădere. Minimele vor oscila între — 3 și 1 grade, iar maximele între 2 și 5 grade. Actorii Eugenia Balaure și Ion Muscă, protagoniștii piesei „Duet“ de Andi Andrieș — pe scena Teatrului Tineretului. Casa de cultură din Tîrgu Neamț. Unde a existat satul Pavel Conta ? Ș Intr-un document, „Vidomos- 5 tial­ Moldovei“ din anul 1774, i la ținutul Neamțului apare un­ui sat cu numele de Pavel Conta. Ș Avea u­n număr de 40 de case, 5 dar numai 34 de birnici. O­­ văduvă și un diacon erau scu­­­­tiți, iar 4 case erau pustii. Nu­­­­mele tuturor acestor locuitori,­­ după cum remarca prof. Ș C. Turcu, care a descoperit în­­ documentul amintit acest sat. Ș sunt de origine ardelenească l ă Oancea, Barna, Mihuță, Bla­­n­ga, Ilea, Pop etc., ceea ce do­­­­vedește că locuitorii acestui­­ sat erau veniți din Ardeal. A­­­­cest fapt nu constituie un feno­­­­men deosebit, căci în aproape­­ toate satele de sub munte s-au­­ stabilit, în cursul vremurilor,­­ ardeleni. ^ în cazul satului Pavel Conta S sunt totuși ,două elemente in­solite , grupul compact de ar­deleni, din care este alcătuit și toponimia sa onomastică. A­­ceasta demonstrează că emi­granții ardeleni care îl alcătu­iau nu s-au așezat într-un sat, ce exista mai înainte, ci au înființat ei unul nou, ceea ce presupune că alcătuiau un grup social bine închegat. Nu putem cunoaște cauzele care au deter­minat această emigrare în grup dar le putem duce. Mai mult ca sigur de că au fost persecuțiile de ordin religios declanșate de hab­­sburgi și, mai ales, înrăutăți­rea stării economice a țărăni­mii, care a dus la răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. In ceea ce privește toponimia a­­cestui sat, e greu de dat un răspuns sigur. * Astăzi, satul Pavel Conta nu mai apare nicăieri și nimeni nu știe dacă a existat cîndva și pe unde anume. Ce s-a în­­tîmplat oare cu el ? A fost dis­trus, ori poate i s-a schimbat numele ? înclinăm spre ultima ipoteză și vom încerca să-l identificăm sub noul nume. Prof. C. Turcu, bazat pe faptul că filozoful Vasile Conta s-a născut în Ghindăoani, a crezut că satul Pavel Conta ar putea fi Ghindăoanii, sau o parte a lui. Cercetind însă statistica Ghindăoanilor din același do­cument, s-a văzut că acest lu­cru nu era posibil. Am crezut atunci amîndoi că acel sat ar putea fi Conțeștii de astăzi, care face parte din comuna Girov. Toponimia acestuia, in­tr-adevăr, îți poate sugera ide­­ia că ar deriva din numele Conta. Cercetările făcută, atît la fața locului, cît și în docu­mentul amintit, au infirmat însă această presupunere, fn document se află și Conțeștii și satul Pavel Conta . Pe baza faptului că aproape toate numele de familie ce se află cuprinse în statistica satu­lui Pavel Conta se găsesc și astăzi în satul Bodești, iar nu­mele Conta a existat de mai bine de 100 de ani în acest sat, se poate afirma, cu destulă si­guranță, că satul Pavel Conta din statistica de la 1774, nu este altul decît satul Bodeștii de Sus de astăzi. In statistica menționată apar însă ambele sate : și Bodeștii și Pavel Con­ta. S-ar impune atunci conclu­zia că afirmația de mai sus este neîntemeiată. Și ar fi o concluzie foarte justă, dacă n-am ține seama de un fapt,­­­mic în aparență, dar foarte § important pentru lămurirea ^ problemei ce ne preocupă. As­­tăzi sunt două sate care poartă ^ numele de Bodești­i Bodeștii­­ de Sus și Bodeștii de Jos. In § felul acesta problema se lămu­­­ rește foarte bine. Bodeștii din § statistica de la 1774 este satul § Bodeștii de Jos, iar satul lui ^ Pavel Conta este Bodeștii de ^ Sus.­­ M. DAVID, Ghindăoani ------ 1­1). Statistică Documentația s-a realizat­­ după microfilmul statisticii § Moldovei din 1774, aflat în S A­etam­înî Taci 'i

Next