Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-10-20 / nr. 826
Pag. 2 CEAHLĂUL Greva generală din octombrie 1920 - puternică manifestare a combativității muncitorimii române " Se împlinesc, cinci decenii ,de la greva generală din octombrie 1920, eveniment cu o mare rezonanță politică și cu multiple consecințe pentru mișcarea muncitorească din România. Desfășurată în împrejurările Internaționale complexe și îndeosebi ale victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octombrie (ideile generoase ale acestui eveniment epocal au stimulat spiritul revoluționar al clasei muncitoare din România — ca și al oamenilor muncii de pretutindeni — în lupta lor dreaptă și înflăcărată pentru libertate $1 progres, pentru eliberarea socială și națională, greva generală din octombrie 1920, a fost o manifestare de deosebită amploare în lupta de clasă dusă de proletariatul din țara noastră. Desăvîrșirea statului național unitar român la 1918 a creat condiții decembrie propice dezvoltării economice, politice și cultural-științifice a noastre. România însă, în tării ansamblu, continua să rămînă o țară puțin dezvoltată din punct de vedere economic, cu un pronunțat caracter agrar, în care persistau importante rămășițe feudale. Distrugerile de război, jaful la care fusese supusă economia națională de către armatele cotropitoare ale Germaniei, au făcut ca imediat după război, atît producția industrială cît și cea agricolă să scadă simțitor. Bugetele țării erau deficitare, inflația și specula luau proporții, nivelul de trai al maselor populare scăzut vertiginos. Este semnificativ faptul că în acest timp, salariile nominale au crescut numai cu 301 la sută, în timp ce prețurile la diverse bunuri fara consum au înregistrat de o sporire de la 650 la 2.081 la sută. Intensificarea exploatării, lipsa de drepturi politice și libertăți democratice, cît și măsurile de teroare, au creat premisele pe fondul cărora s-a desfășurat avîntul revoluționar în România. ■ Perioada de puternică efervescență revoluționară din anii 1918—1920, grevele și acțiunile muncitorești care au crescut în intensitate, au scos în evidență necesitatea organizării pe un plan superior a luptei proletariatului, acesta ridicîndu-și neîncetat nivelul de organizare și de combativitate revoluționară, ajungînd pînă la organizarea grevei pe întreaga țară. Este semnificativ astfel că amploarea mișcării greviste, îmbracă forme noi și viguroase cum au fost grevele pe principalele centre și localități, greve pe ramuri de producție, constituind preludiul spre organizarea grevei la nivelul întregii țări. Sub impulsul valului de acțiuni în continuă dezvoltare Consiliul general al Partidului Socialist în ședința din 11 octombrie 1920 a elaborat și înaintat guvernului un memoriu în care figurau revendicări de importanță majoră : respectarea dreptului de organizare a muncitorilor, recunoașterea delegaților și a Consiliilor muncitorești, retragerea armatei din întreprinderi, suspendarea legii antimuncitorești Trancu-Iași — prin care se interzicea dreptul la grevă — anularea stării de asediu și a cenzurii, desființarea Curților Marțiale, autonomia caselor de asigurări sociale etc. Revendicările cuprinse în memoriu oglindesc un proeminent caracter politic al grevei, de apărare a intereselor clasei muncitoare, inclusiv pe cele de ordin material. La refuzul guvernului de a satisface doleanțele juste ale muncitorilor, grevă generală s-a declanșat la 20 octombrie 1920, în manifestul Comitetului executiv al Partidului Socialist și al Comisiei generale a sindicatelor se consemna: „De azi toată muncitorimea de la un capăt la altul al țării, a intrat în grevă... Muncitorimea din România a intrat azi în lupta cea mai mare pe care a dus-o vreodată. Din această luptă ea va ieși — ea va trebui să iasă victorioasă, pentru că dreptatea este de partea ei. Greva generală de azi, este grevă muncii, împotriva parazitismului, este grevă flămînzilor împotriva îmbuibaților, este greva cinstei împotriva necinstei și a jafului", încheindu-se sugestiv cu lozincile : „Trăiască greva generală! Trăiască socialismul!“ în toate centrele și orașele țării, în frunte cu Capitala, muncitorii au dat glas dorinței lor de a-și impune satisfacerea cerințelor printr-o grevă de întreaga țară, convinși fiind că numai printr-o acțiune de amploare hotărîtă, solidară, pot înfrunta cerbicia guvernanților, date statistice incomplete. După la greva generală au participat peste 400.000 de muncitori din întreaga țară, relevînd amploarea ei deosebită. în pofida faptului că reacțiunea a luat o serie de măsuri în vederea represiunii mișcării muncitorilor, greva generală a durat pînă la 28 octombrie 1920, dar în unele întreprinderi și localități grevă s-a prelungit chiar și în luna noiembrie, în zilele grevei militanți înaintați ai mișcării muncitorești: Pandele Babeanu, Leonte Filipescu, Constantin Ivănuș, Constantin Mănescu, Simoneza, Gheorghe Zaharia, Olimpiu Georgescu, Iosif Lupulschi și mulți alții, care activau în comitetele secțiunilor partidului socialist, în comitetele sindicale, în cercurile tineretului socialist, chemau pe muncitori să ducă lupta pînă la obținerea succesului. Declanșarea grevei generale a provocat panică în rîndul claselor exploatatoare, guvernul luînd măsuri represive. Pe străzile orașelor și în cartierele muncitorești circulau patrule militare, sediile muncitorești au fost organizațiilor devastate, ziarele muncitorești suprimate. Pentru aducerea muncitorilor la lucru, se folosea bătaia corporală, iar cei care nu se supun ISSt erau mobilizați în armată. Au fost arestați numeroși muncitori, între care și unii conducători ai partidului socialist și ai mișcării sindicale. Pe lîngă acestea, tactica pasivă legalistă, cu orice preț imprimată grevei de către liderii de dreapta din conducerea mișcării muncitorești, lozinca, ca muncitorii să lansînd stea liniștiți acasă așteptînd rezolvarea revendicărilor, a facilitat înfrîngerea acestora de către guvernul Averescu. Greva din octombrie 1920 care a paralizat pentru un timp viața economică a statului burghezo-moșieresc, a scos în evidență elevarea conștiinței de clasă a proletariatului din România, înscriindu-se ca cea mai mare bătălie de clasă din istoria mișcării muncitorești pînă la eliberarea țării, greva generală din octombrie 1920 a reliefat capacitatea proletariatului din țara noastră ca o forță consecvent promotoare a progresului social, in stare să-și asume rolul conducător al pentru transformarea poporului revoluționară a societății. Experiența dobîndită de clasa muncitoare în perioada avîntului revoluționar și în principal greva generală din 1920, a demonstrat necesitatea imperioasă a creării partidului de tip nou, revoluționar, vizeze și să capabil să orgaconducă lupta oamenilor muncii din patria noastră pentru realizarea sarcinilor sale istorice. După greva generală, în cadrul procesului amplu de clarificare politică-ideologică din mișcarea muncitorească, la istoricul congres din mai 1921 s-a hotărît transformarea Partidului Socialist în Partidul Comunist din România — detașamentul de avangardă al clasei muncitoare, avînd la bază ideologia marxist-leninistă, eveniment de cea mai mare însemnătate din istoria proletariatului din România. Idealurile pentru care au luptat muncitorii cu 50 de ani în urmă, aveau să se îndeplinească în zilele noastre, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, conducător încercat al întregului popor in lupta sa eroică de edificare a societății socialiste pe pămîntul României. • . iu.., „conf. universitar Gheorghe MOLDOVEANU, Academia de învățământ social-politic „Ștefan Gheorghiu“ Pagini memorabile din istoria mișcării muncitorești din România CUVINTUL OPINIEI PUBLICE mi I I in im iniiiiiii I Minim!■ [UNK]> Iii mi iui iliniiiiii imum îmi ii mi—— iwi—— iii ii ^llli^lw [UNK]^■ll [UNK]ll—■—whum Cartierul „Zorile noi" în afara preocupărilor gospodărești ? Am trecut de curînd, după o perioadă mai lungă de timp, prin cartierul „Zorile noi" — Piatra Neamț Și am rămas surprins, o spun de la început, de proasta lui gospodărire. Are ceva aparte de restul cartierelor. în Sarata, de pildă, te impresionează casele frumoase și ordinea de la cele două întreprinderi de transport aflate în această parte a orașului. în anexa Dărmănești, ești mulțumit de spiritul gospodăresc al cetățenilor, în cartierul cu pricina te impresionează însă reversul. Mai există și alte colțuri din oraș care nu te incintă, dar „Zorile noi“ e un cartier nou, cu întreprinderi în plină dezvoltare. Ce m-a nemulțumit ? Strada principală, chiar în dreptul intrării în Fabrica de produse ceramice a rămas neterminată, se prezintă plină de gropi. Pe margini însă, stau grămezi mari cu cuburi de piatră, pe jumătate acoperite cu pămînt. De la Fabrica de bere în sus, pe marginea șoselei asfaltate pe care fabrica „zorile noi“ iși aduce cu autobasculante materia primă de la o carieră din apropiere, a fost aruncată o cantitate mare de steril iar în loc de iarbă sau pomi avem o imagine selenară pe o suprafață destul de întinsă. Dar să lăsăm aceasta... în cartierul amintit au fost construite niște vile. De cînd n-au ma fost oare reparate fațadele la aceste clădiri ? Agenții externi au lăsat urme adinei de la temelie pînă sus. Nu se vede lîngă clădiri o delimitare a străzii, că a fost vreodată un strat cu flori, în schimb s-a permis locatarilor să-și amenajeze tot felul de anexe, din fel de fel de materiale, fecare în parte fiind o mostră de lipsă de cea mai elementară noțiune de urbanism. Adăugăm la aceste imagini, niște priveliști cu grămezi mari de gunoi în mijlocul străzilor, străzi stăpînite de mărăcini, garduri rupte, distruse, în frunte cu cel al Fabricii de produse ceramice. Prin acest cartier s-ar putea să nu treacă excursioniști prea mulți. Dar, în fond, nu pentru alții ne gospodărim, ci pentru noi, pentru ca orașul nostru să fie mai plăcut. A. ARICESCU Angajamentele (Urmare din pagina I) căpătat un caracter planificat și organizat, evidențiindu-se prin nivelul sporului de producție obținut secțiile Melana II, poliamid, lactama, îngrășămint, iar în cadrul acestora formațiile de lucru ca cele conduse de Aurel Bica, Maria Grigoraș etc. Crearea condițiilor tehnicomateriale, introducerea unui sistem sever de economii prin reducerea cheltuielilor materiale au fost factorii care au avut un efect pozitiv pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor reînnoite, în felul acesta normele de stat, departamentale și uzinale la materii prime și materiale în majoritatea cazurilor au fost reduse cu mult sub nivelul planificat, realizîndu-se pe această cale, în numai 9 luni, economii de 76,6 milioane lei, față de aproape 59 milioane lei cît a fost angajamentul anual. Consistente au fost reducerile consumurilor specifice de acrilonitril pentru fibră metana, gaz metan pentru amoniac etc. Avînd însă în vedere că angajamentele aferente ultimei perioade din acest an sînt cu mult superioare celorlalte perioade și că la o serie de indicatori se rămîneri în urmă înregistrează (producția marfă vîndută și încasată și îndeosebi la sortimentele rețele cord și azotat de amoniu) va trebui să se intervină operativ cu măsuri eficiente pentru a se recupera îndeplinirea restanțele și asigura angajamentelor asumate, înainte de toate să se asigure condițiile pentru creșterea realizărilor la producția marfă vîndută și încasată, prin îmbunătățirea ritmului de livrare a produselor atît pentru beneficiari interni cît și la export. De asemenea, se cuvine să arătăm că la o serie de consumuri specifice normele planificate au fost depășite, (oleum, fenol, amoniac) și influențează negativ nivelul cheltuielilor materiale. Iată, deci, că dacă în general situația realizării angajamentului anual se prezintă oarecum mulțumitor, în perioadă a anului această ultimă trebuie intensificate toate eforturile îrn direcția creșterii permanente a eficienței economice prin mai buna valorificare a rezervelor de care dispunem. Peisaj autumnal Foto . Ș. Pompei. Cînd se vor termina lucrările de extindere a electrificării la Almaș ? Electrificarea satului nostru Almaș din comuna Gîrcina, a început de miflt dar ,101’ în prezent nu este terminată. La ora actuală 90 de locuitori se bucură de avantajele energiei și luminii electrice, dar 130 încă nu. Or, și noi am achitat sumele la care am fost impuși și anume feTe T.640 lei de fiecare familie. Banii s-au încasat, majoritatea dintre noi avem instalațiile interioare gata^încă din anul 1968, întrebăm : cînd se vor planta stîlpii și se va întinde firul electric de către echipele I.R.E. ? în aceeași situație se află și un atelier și un dormitor al I.MA., precum și șase grajduri ale C.A.P. Gîrcina din marginea satului nostru. R. CHIRIAC, AL. DRAGAN, V. ANDREESCU și alți locuitori Almaș — Gîrcina Nota redacției: Contractul pentru extinderea electrificădin rii în acest sat a fost încheiat de Consiliul Popular comunal Gîrcina cu I.R.E. Neamț încă din luna mai a acestui an. Lucrarea era prevăzută pentru trimestrul al III-lea 1970. Au intervenit însă două chestiuni : pe de o parte, din cauza lucrărilor de modernizare de la stația de impregnare Bocancea, stîlpii necesari n-au mai putut fi procurați la timp , pe de altă parte I.R.E. are de satisfăcut in prezent alte lucrări din planul de investiții. Așa stînd lucrurile, organele I.R.E. afirmă că, de comun acord cu Direcția tehnică a Consiliului popular județean, au stabilit ca lucrarea de extindere a electrificării la Almaș să fie începută în luna decembrie 1970 și să fie continuată pînă la terminare în trimestrul I. 1971. Ieri - DA, azi SA Locuim încă din 1964 în clădirea I.L.L. de pe strada Cuza Vodă, nr. 329, Piatra Neamț. Scările interioare de la parter, spre etaj, înguste, nepotrivite, ne incomodează continuu. Din cauza lor ușile sunt mereu deschise, copiii ne sunt bolnavi. Am cerut de foarte mult timp organelor tehnice ale I.L.L. Piatra Neamț să ne ajute să scăpăm de aceste necazuri. Concluzia meșterilor trimiși la fața locului a fost că prin scoaterea și instalarea scărilor totul se rezolvă. Am fost afară de acord. Am primit asigurarea tovarășului Mungiu, șeful serviciului tehnic, că formele pentru scoaterea materialului necesar din magazie sînt gata și că lucrarea va începe în Curînd. Ea a fost trimis la noi și un dulgher. Ne bucuram că încă înainte de intrarea în iarnă totul va fi terminat, că vom avea — cu sprijinul I.L.L. condiții mai bune de locuit. Speranță zadarnică. La data de 16 octombrie, tovarășul M. Cărăușu, directorul I.L.L., s-a opus categoric începerii lucrării. Noi întrebăm : Oare tovarășul Mungiu n-avea aprobarea directorului său cînd ne-a promis instalarea scărilor afară ? De ce ne-a dus atîta vreme cu vorba ? Elena NEGREA și Elena Barna str. Cuza Vodă, 329 Piatra Neamț SISTEM JUDICIOS DE RĂSPUNDERI Evoluția multilaterală a societății reclamă elaborarea unor norme juridice care să reflecte noile stări de fapt și să creeze cadrul politico-juridic și organizatoric necesar îmbunătățirii condițiilor de viață a tuturor oamenilor muncii. Pe linia trasată de hotărîrile celui de al X-lea Congres al PCR pentru îmbunătățirea activității legislative, care să fie în pas cu realitățile economice și politico-sociale ale perioadei actuale, a fost elaborată și Legea organizării producției și a muncii în agricultură. După cum se arată în expunerea de motive, în Republica Socialistă România, agricultura este o ramură de bază a economiei naționale, revenindu-i un rol de seamă în aprovizionarea populației cu produse agroalimentare și a industriei cu materii prime agricole, în asigurarea unor disponibilități pentru export, in crearea venitului național. Dezvoltarea agriculturii constituie unul din factorii hotărîtori ai ridicării nivelului de trai al țărănimii, al întregului popor, o condiție principală a progresului societății socialiste. Marea producție socialistă in agricultură, cere o organizare superioară a muncii, aplicarea cuceririlor științei și tehnicii, pentru asigurarea productivității și a unei eficiențe economice ridicate, stabilește unele sarcini După cerale ale organelor centrale genelocale ce se ocupă cu conduceși rea, îndrumarea tehnică și organizatorică a întregii agriculturi, legea stabilește obligațiile organelor de conducere ale unităților socialiste și ale salariaților și membrilor cooperativelor agricole precum și a drepturilor acestora. Apărarea rea bunurilor și buna gospodăriproprietate socialistă, prevenirea și înlăturarea risipei, a sustragerilor și a proastei gospodăriri, a mijloacelor materiale, îndeplinirea cu strictețe a sarcinilor de serviciu, respectarea ordinii și disciplinii la locul de muncă, suni imperative ce stau în fața lucrătorilor indiferent de sectorul din care fac parte și de funcția pe care o ocupă. Legea organizării producției și a muncii în agricultură, acordă o atenție deosebită stabilirii unor răspunderi precise pentru neaplicarea regulilor privind folosirea fondului funciar, a lucrărilor de tehnică agricolă și acțiunilor agrozootehnice, reguli care sînt deopotrivă obligatorii atît organizațiilor socialiste din agricultură cît și membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor individuali care nu respectă în gospodăria lor personală îndatoririle ce le revin față de dispozițiile legii. Comitetele executive ale consiliilor populare județene, municipale, orășenești și comunale ca organe locale ale trației de stat poartă adminisrăspunderea pentru neurmărirea aplicării în mod corespunzător a măsurilor privind valorificarea deplină a tuturor condițiilor pedoclimatice și social-economice precum și pentru nerealizarea sarcinilor de plan din agricultură pe întreg teritoriul în care-și desfășoară activitatea. Organele agricole, ca organe de specialitate ale consiliilor populare, poartă răspunderea pentru indicațiile tehnice care se dovedesc necorespunzătoare, pentru neasigurarea seminței, materialului săditor, materialului biologic, reproducătorilor de rasă, iar împreună cu organele centrale producătoare, pentru neasigurarea mijloacelor tehnice și de combatere a dăunătorilor. De asemenea, organele de conducere ale unităților agricole socialiste poartă răspunderea dacă nu creează condițiile necesare executării lucrărilor, nu asigură mijloacele de producție, nu repartizează volumul de lucrări pe formații de lucru, pe cooperatori și muncitori și pe perioade de executare a lucrărilor. O răspundere deosebită revine specialiștilor din agricultură. Ei răspund pentru deficiențele în organizarea procesului de producție, pentru restabilirea perioadelor optime de executare a lucrărilor și neefectuarea controlului calității acestora, nefolosirea rațională a mijloacelor de producție și a forței de muncă, pentru neinstruirea corespunzătoare a muncitorilor ori a cooperatorilor privind condițiile tehnice de executat a lucrărilor, în sectoarele în care își desfășoară activitatea. Poartă răspunderea de asemenea și muncitorii din unitățile cooperatorii agricole de stat și pentru neexecutarea în condiții bune a lucrărilor agricole stabilite pe culturi și pe perioade de lucrări, neparticiparea la muncă în zilele stabilite de organele de conducere , neîntreținerea corespunzătoare a animalelor, precum și neîngrijirea mijloacelor de producție ce le sunt încredințate. Considerăm necesar a sublinia că spre deosebire de vechile reglementări, actuala lege stabilește și o gradație a răspunderilor. Art. 21 prevede că încălcarea îndatoririlor prevăzute de lege atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau dacă este cazul, chiar penală. Am găsit necesar să facem aceste cîteva precizări pentru a scoate în evidență că Legea organizării producției și muncii în agricultură nu numai că stabilește cu multă claritate drepturile și obligațiile celor care lucrează în agricultură sau au atribuțiuni de control și îndrumare, dar stabilește și răspunderi pentru neîndeplinirea obligațiilor. Organizarea superioară a producției in agricultură, presupune întărirea ordinii și a disciplinei, obligații de prim ordin a lucrătorilor din unitățile agricole. Lucrătorilor de pe ogoarele patriei, în calitatea lor dublă de proprietari și producători, le revine înalta responsabili«?,te de a-și aduce contribuția la înfăptuirea măsurilor de perfecționare a întregii agriculturi, I PATRICHI, D.P.M.O.L. Neamț Legea organizării producției și a muncii în agricultură Marți, 20 octombrie 1970 Carențe in aprovizionarea muncitorilor forestieri (Urmare din pagina I)tive, care n-au anunțat și n-au cerut la timp înlăturarea lor. Tot astfel, am zice noi, în locul președinților de cooperative pe care nu i-am putut găsi — președintele de la Roznov plecase în concediu fără învoire, iar președintele de la Tazlău tocmai fusese destituit fără a i se găsi înlocuitor — că proasta aprovizionare ce se face în unele localități se datorește întreprinderilor forestiere care au cer tot ce au nevoie pentru muncitorii lor. Adevărul însă e la mijloc și unii și alții sunt vinovați pentru că n-au reușit să se pună de acord în această importantă problemă, care privește în ultimă instanță soarta producției. Aceeași neconcordanță, sau mai degrabă lipsă clasă de preocupare, am întîlnit și în ceea ce privește respectarea programului de lucru de către gestionarii magazinelor forestiere. Deși de la Uniunea județeană a cooperativelor de consum, am primit asigurarea că acestea funcționează zilnic, cu excepția Zilei de joi, iar de la U.E.I.S. Roznov li s-a mai acordat încă o zi (I) — și vinerea — realitatea de pe teren este cu totul alta. Unele magazine sînt deschise numai... lunea, cînd majoritatea muncitorilor urcă la munte și-și iau alimente pentru o săptămînă întreagă. De ce ! Pentru că așa vor ei ? Nu. Pentru că așa vrea gestionarul. Această situație am întilnit-o la magazinul forestier Cut din comuna Dumbrava Roșie, deservit de un... pensionar, remizier și la magazinul din parchetul Hugiu de pe Valea Nechitului, fiindu-mi confirmată atît de maiștrii de parchete, cît și de muncitorii cu care am stat de vorbă. Muncitorii de la exploatarea Cut, fiind oarecum mai avantajați de apropierea de Piatra Neamț, vin adeseori in oraș, bineînțeles sacrificînd ore întregi din producție, pentru a se aproviziona pe cont propriu, pentru că magazinul lor nu le oferă decit niște cutii de conserve. Nu mai vorbim de legume și fructe din care nu s-a adus nimic în această vară. Nici măcar pâinea nu ajunge întotdeauna aici fiindcă merceologului, Gheorghe Mrezéru, ii vine mai ușor s-o descarce la magazinul din satul Cut prefăcindu-se că așa... a înțeles. E adevărat că și întreprinderea de morărit și panificație Piatra Neamț nu respectă graficele de livrare, creînd adesea greutăți în aprovizionarea forestierilor cu pîine. Corespondentul nostru V. Bejan ne încunoștințează că tot datorită unor „neînțelegeri“ de acest gen, muncitorii forestieri din comuna Borcă n-au mai primit cota sâptămînală de mălai de pe ziua de 12 septembrie a.c., iar alte produse — salam, șuncă, costiță etc. — nu se găsesc decit arareori în magazinele forestiere. In ceea ce privește aprovizionarea pentru toamnă — iarnă, care trebuie să înceapă la 15 septembrie și să se termine la 15 octombrie, s-a făcut, de asemenea, puțin. Cu trei zile înainte de expirarea termenului, oarecum mai avansate erau magazinele forestiere din Dobreni, Crăcăoani, Pipirig, Vinători și Tarcău. In cîteva magazine se transportaseră cantități insignifiante, iar la Hagiu, Floaca și în multe alte părți, beciurile erau goale-goluțe. Se va fi realizat oare în trei zile ceea ce nu s-a realizat intr-o lună ? Am încheiat raidul nostru anchetă în biroul tovarășului Vasilei Pal, directorul comercial al IJECOOP Neamț. Dînsul me-a asigurat că în cel mai scurt timp va lua legătura cu un reprezentant al CEIL Neamț și se vor deplasa împreună la fața locului, în vederea înlăturării neajunsurilor semnalate; în ceea ce ne privește, oricare va fi rezultatul, promitem cititorilor că-i vom informa la timp în legătură cu măsurile întreprinse.