Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-10-27 / nr. 832

Pag. 2 Cuvintul opiniei publice Ia replica Un răspuns și o invitație Problemele enunțate în ar­ticolul „Personalitatea orașu­lui", publicat în „Ceahlăul" din 13 octombrie, sînt într-o oarecare măsură reluate din altul, anterior, la care mu­nicipalitatea romașcană a dat răspunsul cuvenit, explicînd care sînt factorii ce funda­mentează și justifică soluții­le urbanistice alese. în articolul tovarășului pro­fesor Gh. Irimia se sublinia­ză cîteva aspecte care, la prima vedere, par a avea un caracter general. Chestiunea însă capătă un aspect parti­cular, întrucît excepția în­ munca artistică (ne referim la creația plastică) vine să întărească regula. Vrem să spunem prin aceasta că solu­țiile decorative de inspirație folclorică, deși nu-și găsesc o replică prea vizibilă la Ro­man, au fost destinate să constituie niște accente de caracter. Părerea expusă în articol solicită îmbrățișarea unor for­mule plastice mai estetizante, mergînd poate chiar la adop­tarea unor academisme în ar­hitectură, scăpînd însă din o­­biectivul autorului faptul că factorul monumental sionant nu-și găsește impre­locul oriunde și oricum. Dacă această tratare foarte sintetică este bine grefată pe casa de cultură — în con­strucție — din municipiul Ro­man, nu credem că ar fi fost nimerită pentru un mic scu­ar, o fîntînă arteziană un portal de parc unde sau se cerea o intenție de contopi­re, de identificare cu întregul cadru natural. Desigur, că încercarea făcută este condi­ționată și de factorul econo­mic. Critica vizează, în acest caz, activitatea comisiei per­manente de gospodărie comu­nală, arhitectură și sistema­tizare a consiliului popular municipal, care este antrenată și care își dă avizul asupra lucrărilor ce se execută pe teritoriul municipiului. Aceste lucrări fac obiectul unor dis­cuții ascuțite la nivelul co­misiei, constituită din oa­meni cu pregătire, profesiuni și preocupări foarte variate. Noi apreciem că lucrările care au făcut obiectul criti­cii din articolul sus-amintit nu sunt lipsite de scăderi, dar dacă nu se bucură de o ac­cepțiune sui-generis, repre­zintă cel puțin un debut ce ilustrează niște căutări care, în orice caz, nu sunt destina­te nici pe departe să irite și să dezvelească contururile as­cunse ale unui prost gust des­pre care se discută în arti­col. Consiliul popular al muni­cipiului Roman apreciază ca binevenite părerile ivite în rîndul cititorilor ziarului nos­tru și invită pe această cale pe acei care consideră că au un cuvînt de spus în proble­ma de înfrumusețare și este­tică urbană, să ne viziteze ori­­cînd doresc și să ne sugereze orice păreri consideră că sînt juste și fundamentate, urmînd a selecta dintre acestea pe cele mai valoroase și a le fo­losi în activitatea noastră pe plan municipal. Leonard GURGUȚĂ, arhitect șef al municipiului Roman .­­ Ia așteptarea ziarului la care m-am abonat in ziua de 11 septembrie 1970 m-am abonat pe ultimele 3 luni ale acestui an la ziarul „Ceahlăul“. în această perioadă mă aflu la Sibiu și voiam să fiu la curent cu noutățile din județul Neamț în general, cu cele din municipiul Piatra Neamț, în special. Dar pînă la jumătatea lunii octombrie încă nu primisem la Sibiu absolut nici un număr al ziarului. Nu mi-e neapărat de cei 24 de lei, cut m-a costat abonamentul, ci mai ales pierderea legăturii cu orașul pe care-l iubesc și de care mă de­leagă atîtea. De cîteva zile s-a mai întîmplat ceva. Indicativul unității noastre militare s-a schimbat. Așa că dacă Direcția de poștă și telecomunicații a județului Neamț — respectiv serviciul de di­fuzare a presei — se hotărăște totuși să-mi trimită ziarul, aș dori să mi-l expedieze pe adresa nouă, adică : Someșan DAN, elev caporal U. M. 01512/A. 4 Sibiu Pentru un muzeu al satului , în satul Drăgănești există un local în care a avut sediul­­ uzina electrică. De un an, de cînd satul a fost electrificat și ra­­­­cordat la rețeaua electrică, localul a rămas liber. / / M-am gîndit că acolo s-ar putea amenaja un muzeu al sa­­­­­­tului, mai ales că acea clădire este amplasată foarte bine, față în |­i față cu căminul cultural. Personal sînt un pasionat colecționar și ț­î posed deja un bogat material muzeistic pe care însă pînă acum î n-am avut posibilitatea să-l expun.­i­i într-o vreme exista propunerea ca localul în cauză să fie f­i cedat formației de pompieri. Or, aceasta are deja o remiză co­­­­­­respunzătoare pentru a-și adăposti inventarul. 1 . Pînă la data la care scriu, nu primisem încă un răspuns de­­ la Consiliul popular al comunei Brusturi-Drăgănești la propu­­­­nerea făcută verbal. Vreau să sper însă că răspunsul definitiv­­ va fi pozitiv și că fosta uzină electrică va primi destinația de­­ muzeu al satului Drăgănești. Este o dorință legitimă a întregu­­­­lui nostru colectiv de cadre didactice și a tuturor sătenilor. Prof. Vasile PREUTU, comuna Brusturi-Drăgănești CEAHLĂUL Cu cîteva zile în urmă, comi­tetul de partid „Monomer" de la Uzina de fibre sintetice Să­­vinești, a prezentat în fața co­muniștilor, de la această im­portantă secție a uzinei, darea de seamă pe perioada de la ultimele alegeri și pînă în prezent. Din expunerea acesteia, a re­zultat cu claritate că organi­zațiile de partid au muncit cu înaltă răspundere pentru a mo­biliza pe comuniști, pe ceilalți salariați la îndeplinirea sarcini­lor ce le-au fost încredințate, în principal, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de produc­ție pe anul trecut cît și pe a­­nul în curs. Atestarea celor a­­firmate este concretizata în cîțiva indicatori statistici evi­dențiați. Astfel, în anul 1969 planul de producție al secției „Monomer“ a fost îndeplinit în proporție de 101,4 la sută, iar pe 9 luni ale anului curent 103,4 la sută in cursul anului trecut s-au obtinut beneficii în valoa­re de două milioane și jumăta­te, iar în acest an — pînă în prezent — cinci milioane și ju­mătate, existînd posibilitatea ca acestea să ajungă la sfîrșitul a­­cestui an la 7 milioane de lei. Rezultatele puteau fi însă cu mult mai bune dacă, așa cum s-a subliniat în darea de seamă și în discuțiile purtate, ar fi e­­xistat o preocupare mai insis­tentă pentru desfășurarea mun­cii politice, pentru a sensibili­za fiecare salariat să înțeleagă sensul major al obligațiilor ce-l revin în această calitate. Pe bu­nă dreptate se aprecia că disci­plina de producție n-a fost sa­tisfăcătoare în ultimii doi ani. In anul 1969 s-au aplicat sanc­țiuni la peste 40 salariați iar în cursul acestuia s-au înregistrat 185 penalizări pentru abateri de la disciplina tehnologică și de producție. Deficiente serioase s-au în­­registrat și în ceea ce privește calificarea personalului, precum și în școlarizarea de personal nou. Din discuțiile purtate s-a apreciat că noii angajați și-au însușit instrucțiunile de lucru, s-au încadrat în disciplina teh­­nologică, dar conștiinciozitatea în muncă a­­ unora din aceștia este nesatisfăcătoare, cele însu­șite nu sînt aplicate în practi­că cu perseverență. Lipsurile manifestate au fost supuse unor critici foarte seve­re de participanții la discuții. Comitetul de partid, unii secre­tari ai organizațiilor de bază nu au urmărit cu atenția cuvenită rezolvarea unor probleme im­portante pentru buna desfășu­rare a activității pe toate latu­rile în cadrul secției. Așa cum sublinia tov. Constantin Savu și I. Balog cît și Gheorghe Ioni­­ță, nu­ întotdeauna organizatiile de partid, comitetul de partid, și-au stabilit ca obiectiv prin­cipal al activității eliminarea unor abateri s-au înregistrat de la disciplină : întîrzieri la program și executarea unor lu­crări de slabă calitate față de care nimeni nu a luat nici o măsură sau atitudine. O altă categorie de probleme a fost aceea a vieții de partid și muncii de propagandă. A­­proape toti vorbitorii au apre­ciat că nu s-a muncit suficient pentru a face din învățămîntul de partid un instrument eficace pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin fiecărui salariat în toa­te domeniile de activitate. Nu s-a explicat cu răbdare și aten­­ție sensul și conținutul măsuri adoptate, fapt care unor a făcut ca unii din salariați și chiar membri de partid să nu cunoască conținutul Am evidenția din acest acestora, punct de vedere legile privitoare la organizarea producției și disci­plina muncii, a calității produ­selor, contractelor, sau mai grav decît atit nu sînt cunoscute nici prevederile din regulamentele e­­laborate la nivelul uzinei. S-a apreciat că trebuie dusă o mun­că mai susținută pentru însuși­rea de către fiecare cursant a conținutului materialelor, preda­te prin învățămîntul de partid, în ceea ce privește partici­parea la viața de organizație s-a constatat că nu a fost stimulată suficient inițiativa, participarea întregului colectiv la rezolvarea problemelor organizației. Așa se și explică de ce la adunările ge­nerale se întîlnesc vorbitori de „profesie" iar alți membri de partid stau liniștiți în „coltul" lor așteptînd terminarea acesto­ra, ceea ce face ca un întreg colectivul organizației să simtă răspunderea pentru măsurile și hotărîrile ce se adoptă. O slabă preocupare a avut-o comitetul de partid în îndruma­rea organizațiilor U.T.G. (în treacăt fie spus secretarul UTC pe secție a lipsit nemotivat de la adunarea la care ne refe­rim, iar cel ce s-a înscris la discuții din partea organizației U.T.G. nu a reușit să spună de­cît... că nu si-a sistematizat pro­blemele și cere să i se dea cu­­vîntul mai la urmă, renunțînd în finel a mai vorbi­t). Putin con­trol s-a făcut și în ceea ce pri­vește îndrumarea organizațiilor de sindicat, care aveau posibi­litatea să muncească mai mult pentru evitarea sau lichidarea unor neajunsuri. Putem să afirmăm, însă, fără a greși că adunarea la care ne-am referit a arătat un înalt spirit de combativitate( demon­strat de participanții la discuții), că toți comuniștii — unanimi în adoptarea hotărîrilor — vor de­pune toate eforturile pentru sporirea contribuției lor la în­deplinirea angajamentelor har­nicului colectiv al chimiștilor săvineșteni. IN ȘTEFANESCU COMBATIVITATEA elementul esențial al adunării Adunări de alegeri în organizațiile de partid Autobaza in pană de răspundere în nr. 783 al ziarului nostru apărea materialul critic intitu­lat „Autobuzele nu merg ca... pe roate", în care s-a luat ati­tudine împotriva unor carențe de ordin organizatoric, datora­te conducerilor autobazelor Pia­tra Neamț și Tîrgu Neamț. Șeful Autobazei Tîrgu Neamț, Gheorghe Georgescu, ne comu­nică următoarele : „Articolul a­­mintit a fost dezbătut într-o șe­dință cu tot personalul autoba­zei și s-au trasat sarcini con­crete pe oameni pentru reme­dierea lipsurilor semnalate. în scurt timp pe peroanele auto­­gării au apărut tabele indica­toare cu destinația respective. Autobuzele curselor, pleacă din garaj cu inscripția rutei. A fost amenajată o cameră a ma­mei și copilului. Parcul auto sporind pe parcurs, au fost su­­­­plimentate o serie de curse pe traseele aglomerate. Lunea, sîm­­băta și duminica pleacă spre Piatra Neamț încă două curse la orele 7,45 și 16. Alte curse pleacă spre Ungheni (la orele 11), Săvești (5,45/ 17,30), Ră­­deni (11), Urecheni (11,30). Vi­novații direct vizați au fost sancționați. Mulțumim redac­ției pentru ajutorul dat". Un răspuns care nu ne sa­tisface am primit din partea conducerii Autobazei Piatra Neamț, care în loc să vină cu măsuri concrete pentru înlătu­rarea lipsurilor semnalate, ne prezintă un fel de notă justifi­cativă a acestora. Rămînem în așteptarea unui răspuns complet. Ordine in distribuirea buteliilor într-un articol publicat la 23 septembrie 1970, criticam une­le nereguli în distribuirea bu­teliilor pline în municipiul Ro­man, fapt care nemulțumea populația. In răspunsul pe care l-am primit de la întreprinderea pen­tru livrarea produselor petro­liere Iași se arată : „Vă comu­nicăm că s-au dat indicații to­varășului șef de depozit din municipiul Roman ca buteliile aragaz să fie distribuite numai prin centrul din piața Nicolae Bălcescu la prețul de 11,10 lei sau prin deservire la domiciliu cu autofurgoneta la prețul de 14,10 lei, care include și mon­tarea la mașina de aragaz. De asemenea, în viitor aprovizio­narea municipiului Roman cu butelii aragaz va fi făcută ți­­nîndu-se seama de consumul sporit din unele perioade. Mulțumim pentru sprijinul primit de către întreprinderea noastră din partea ziarului prin articolul publicat*. Sa se încheie recoltarea porumbului și sfeclei de zahăr (Urmare din pagina I) multe deficiențe de organizare și rămîneri în urmă, la recol­tarea și transportul culturilor tîrzii, care pot anula eforturile grele depuse pe parcursul în­­tregii veri. La Bălănești, spre exemplu, unde în ultima vre­me se fac eforturi vizibile pen­tru rezolvarea în condiții bune a sarcinilor, brigăzile V și VI Vlădiceni încă nu și-au tran­sportat sfecla din cîmp. Dato­rită insuficientei mobilizări la muncă a cooperatorilor, a fost necesară angajarea u­­nui număr de cosași din altă comună pentru recol­tarea trifoiului de sămînță. De-a lungul șoselei, de la Pia­tra Neamț la Roman și în spe­cial pe tarlalele C.A.P. Budești și Dulcești puteau fi văzute du­minică mari cantități de po­rumb desfăcut direct din lan și lăsat în grămezi mici în cîmp, cu toate că s-a indicat ca ceea ce se recoltează să fie transpor­tat din cîmp în aceeași zi­ La Cordini, știuleții descărcați di­rect pe pămînt așteaptă să fie introduși în pătule, dintre care unul încă n-a fost curățat și dezinfectat. Tot aici, deși în­treaga cantitate de sfeclă a fost recoltată, mai bine de 1.000 de tone stă t­ grămezi în cîmp. Din datele existente duminică la baza de recepție a sfeclei din Dulcești, reieșea că mai au de transportat G.A.P. Bălănești și Bîrgăoani cîte circa 800 Bod­oni circa 1.800 tone, tone, Bu­dești circa 700 tone, Văleni circa 1.400 tone. Asemenea si­tuații sînt încă în multe coo­perative din județ. Se află în cîmp mari cantități de sfeclă și porumb. O bună parte din ceea ce a fost recoltat se află în glugi sau grămezi, ocupînd te­renul pe care ar trebui să intre tractoarele pentru efectuarea a­­răturilor adînci. Așa cum relatam și în alte articole, prognoza timpului este total nefavorabilă. Această prog­­noză se confirmă de la o zi la alta : temperatura continuă să scadă, iar de la 15 noiembrie iarna va intra — se pare — în drepturile ei depline. De aceea săptămîna pe care am început-o trebuie să marcheze finalizarea tuturor lucrărilor legate de re­coltare și de punere la adăpost a producției realizate. Ordinea urgențelor este ur­mătoarea : pînă sîmbătă, să se Încheie recoltatul tuturor su­prafețelor cu porumb iar ceea ce se recoltează să fie imediat scos din cîmp și depozitat. Paralel să se treacă la desfăcat. Iar știu­­leții să fie transportat­ in ba­zele de recepție pînă la acope­rirea contractelor. Celelalte can­tități să fie depozitate în pătule bine apărate de ploi și Intem­perii. Să se recolteze si ultime­le suprafețe cu sfeclă de zahăr si să se transporte in baze toa­te cantitățile rezultate, deoare­ce precipitațiile care se anunță vor duce la îngreuierea tran­sportului și la deprecierea re­coltei­încadrarea în acest termen a lucrărilor de recoltare și pune­re la adăpost a întregii recolte implică luarea celor mai ener­gice măsuri de mobilizare la muncă a oamenilor, de folosire intensă a tuturor mijloacelor mecanice existente la aceasta trebuie să-și aducă contribuția toți factorii de răspundere din comune și cooperative agrico­le, cromitetului comunal de partid revenindu-i îndatorirea de a îndruma activitatea și a veghea la respectarea tuturor indicațiilor care concură la în­deplinirea acestor sarcini. Hidrocentrala Pingărași interior din sala mașinilor Foto : <;h V|\J II.A Marți; 27 octombrie 1970 curier Urmarea curierului din pagina I) Cunoașteți instrumentele de economisire oferite de CEC ? în „Săptămîna economiei", care se desfășoară intre 25-31 octombrie, informăm cititorii asupra avantajelor oferite de li­bretele de economii. Astăzi, vă prezentăm­­ „LIBRETUL DE ECONOMII CU DOBINDA“ Pentru depunerile „la vedere" pe aceste librete, CEG a­­cordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an. Iar pentru sumele de­puse pe un termen de minimum un an, 5 la sută, în cazul ne­­respectării termenului minim de un an, dobtnda va fi de 3 la sută pe an. Pe libretele nominale „la vedere" operațiunile se efectuează la orice unitate GEG sau mandatară, iar la cele „pe termen” depunerile sînt de minimum 500 lei, operațiunile putîndu-se e­­fectua numai la unitatea CEG care a emis libretul sau de filia­la care ține evidența contabilă a unității emitente. Libretul de economii cu dobîndă se emite și la purtător, cu sau fără parolă, numai de filiale şi de agentiile GEG auto­rizate, cu depuneri „la vedere" (minimum 200 lei) și „pe ter­men" (minimum 500 lei), operațiunile une­i'"*re­efectuîndu-se numai la unitatea care a emis libretul. Tir MARȚI 27 OCTOMBRIE 18 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremiera i 18.05 Cam­pionatele mondiale de gim­­nastică | 18.35 Bastonul de ma­reșal I 19.15 Anunțuri — pu­blicitate ! 19.20 1001 de seri | 19.30 Telejurnalul de seară | 20 Reflector | 20.15 Seară de teatru. O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale | 22.15 Prim plan ! 22.45 Telejurnalul de noapte | 23 închiderea emi­siunii. Radio BUCUREȘTI MARȚI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL ! 15 File de poveste i „Măr Păr“ de Ion Pop-Reteganul­­ și 15.25 Cîntece și jocuri ; 16 Ra­diojurnal ! 16.20 Recital de o­­peretă Valeria Rădulescu; 16.30 Agendă județeană ; 16.50 Înal­­ță-te liberă țară ! — cîntece | 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret | 17.30 Muzică popu­lară ! 18 Cîntă Mihaela Mihai î 18.10 Radiosimpozion .• 18.30 Melodii îndrăgite, interpreți cunoscuți | 19 Gazeta radio | 19.30 Din pîlnia gramofonului | 20.05 Tableta de seară | 20.10 Microrecital Ana Gherman | 20.20 Argheziană | 20.25 Zece melodii preferate | 21 Memoria pămîntului românesc | 21.30 Solista serii: Connie Francis ; 22 Radiojurnal | 22.20 Sport i 22.30 Concert de seară ( 0.0 3 —5 Estrada nocturnă. PROGRAM­L NI 15 Publicitate radio | 15.20 Arii din opere interpretate de Viorel Ban | 15.30 Radio-școa­­lă | 16 Radiojurnal | 16.20 „Musica notturna di Madrid" și Cvintet pentru cvartet de coarde și chitară de Luigi Boccherini | 16.55 Sfatul me­­dicului | 22.30 Cadran | 22.50 Piese corale de Emil Lerescu ( Ora discofilului ; 24—1 Sim­­fonia I de Mihail Andricu. MIERCURI 28 OCT­OMBRIE PROGRAMUL 1­5.05—6 Muzica dimineții ( 6.05 —9.30 Muzică și actualități ( 7 Radiojurnal | 9.30 Viața căr­ților ) 10.10 Curs de limba germană | 10.30 Vreau să știu | 11.05 Patrium Carmen | 11.30 Selecțiuni din opereta „Joc de artificii“ de Burkhard | 11.45 Pe teme de protecția muncii | 12 Muzică ușoară | 12.25 Știința la zi | 12.30 în­tâlnire cu melodia populară și interpretul preferat | 13 Ra­diojurnal | 13.10 Avanpremi­era cotidiană.­ 13.22 Melodii de Paul Urmuzescu și Aurel Manolache­­ 13.45 Din înregis­trările naistului Fănică Luca i 14 Compozitorul săptămînii 1 14.40 Publicitate radio­­ 14.50 Selecțiuni din opereta „Scara mîții“ de Iacob Mureșanu. PROGRAMUL II 6 Program muzical de dimi­­n­eață 1 7 Radiojurnal 1­8.10 Tot înainte !­8.25 Mari inter­preți I Walter Gieseking | 9 Corul Conservatorului „Cipri­­an Porumbescu“ | 9.15 Cîntece­ și jocuri I 9.45 Concert din o­­perele lui Emil Mantia ,• 11 Muzică populară | 11.20 Muzi­­că de estradă | 1150 Dansuri din operete | 12.03 Avanpre­miera cotidiană | 12.15 Con­cert de prînz | 13 Formația Cornel Popescu | 13.15 Recital de operă Nicolae Secăreanu­­ 13.30 Unda veselă î 14.08 Mu­zică populară : 14.30 Muzică ușoară­­ 14.55 Știința la zi, IAȘI MARȚI, 27 OCTOMBRIE Program de seară 17. Buletin de știri 17.05 Es­trada zilei ; 17.30 Pe teme ce­tățenești ; 17.45 La microfon­i soliști și formații de amatori . 18. Descriptia Moldaviaéi 18 20 Cîntecul care mi-e dragi 19 Radiojurnal; 19­15 Soliști români de operat Arta Flo­­rescu și Octav Enigărescu ; 19.30 Teatru la microfon: „Fedra" de Racine ;­ 21. Bu­letin de știri ; 21.05 Voc( din fonoteca de aur ; 21.20 Jazz... concert ; 21.30 Cine meridiane ; 21.40 Jazz ... concert (conti­nuare). MIERCURI­­** OCTOMBRIE Program de dimineață 6. Buletin de știri ; 6.05 Mali­­neu muzical ! 6.30 Emisiune pentru sate | 6.40 Drag mi-e jocul românesc­­ 7. Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic : „în arșița nopții“ — film al studiourilor americane, distins în 1967 cu cinci premii „OSCAR", printre care : cel mai bun film al anului, cel mai bun actor (Rod Steiger)­­ alături de Rod Steiger, apare pe ecran și popularul actor de culoare Sidney Poitier (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica: „Acuzatul* — film cehoslovac pe o temă de etică socială, aducînd în cen­trul acțiunii cazul unui direc­­tor de termocentrală acuzat de folosirea abuzivă a fondu­rilor statului (10,30; 14,30( 16,30; 18,30; 20,30). LAVINEȘTI — Arta: „Răz­bunătorul“ — producție a stu­diourilor italiene, în westernului american; genul acți­unea este plasată la granițele Texasului, iar interpretul prin­cipal se numește Lou Castel („Un glonte pentru general“), orele 15, 17, 19, 21. ROMAN — 23 August: „Cei cinci din cer" — producție a studiourilor „Lenfilm“ ce-și propune să reconstituie o zi de război în care solidarita­tea umană și camaraderia sînt puse la grea încercare (10, 15, 17, 19, 21), Victoria: „Secretul cifru­lui”. — film de spionaj realizat de studiourile românești; ecra­nizare a romanului „La mie­zul nopții va cădea o stea” de Th. Constantin (14 16, 18, 20), TÎRGU NEAMȚ — Victo­ria „Anchetatorul din umbră" — producție a studiourilor poloneze­­ din nou un roman polițist transpus pe ecran ! este vorba de „Criminalul care a furat crima" de K. Ko­­koleweski (16, 18, 20). BICAZ — central : „Jan­darmul se Însoară" — cel care îl îndrăgesc pe Louis de Funes îl pot vedea pe intransigentul jandarm îndrăgostit „fulge­­rător" de partenera sa, Claude Sensac (16, 18, 20). TARCAU : „Nu fi trist” — o comedie realizată de stu­diourile gruzine, care au adap­tat un roman francez („ Un­chiul meu Benjamin” de Claude Tiller) ce prezintă peri­pețiile unui tînăr medic întors în satul natal (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ - Expo­­zțtie memoriale ®.T. Kiri­­leanu (Biblioteca documenta­ră, str. Ștefan cel Mare al 14)­ — în­­ aiile Colecției de artă ■ Expoziția Emanoil Bar­dasare TÎRGU NEAMȚ _ Expozi­ție de grafied­­­ pietoră Leandro Popovici (Case șt cultură). AUAPIA — Expoziție și reproduceri la culori Nico­la« «rigorescu I Găml­ul cul­tural) M­uzeu» PIATRA NEAMȚ — Muzeul județean de istorie. Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial Ga­­listrat Hogaș nr. 1. — Muzeul județean de ști­ințe naturale strada V. I. Le­nin nr. 82. RUMÂN­I — Muzeul de is­torie al municipiului . — Muzeul de științe natu­rale și parcul zoologia. TÎRGU NEAMȚ — Muzeul de istorie str. V. I. Lenin. — Muzeul memorial „Ion Creangă“ Humulești. Vremea Vremea se va încălzi ușor, iar cerul va fi noros la tem­porar acoperit. Local ploaie slabă, i ar vuptul va sufla slab la potrivit, din sud - vest. Temperatura în creștere ușoa­ră. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 grade, iar maxi­mele între 13 și 16 grade.

Next