Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-03-31 / nr. 655
PAG. 2 \ SS \ CUVÎNTUL OPINIEI PUBLICE Electrificarea satelor în strînsă legătură cu sistematizarea Una din acțiunile de seamă ale contemporaneității este sistematizarea localităților rurale. Studiile și cercetările făcute de sistematizatori pînă acum au conchis că satul nu poate fi privit izolat, ca o unitate în sine, că între el și o zonă largă înconjurătoare există multiple relații și o strînsă interdependență. Elaborarea schițelor de sistematizare cuprinde o complexitate de probleme în care toți factorii prezenți în teritoriu trebuie analizați în mod critic, dîndu-se soluții coordonate. Elaborarea studiilor și proiectelor de electrificări rurale ține cont de particularitățile economice, naturale, de tradiție și de dezvoltarea vetrelor etc., încît, dotate și echipate tehnico-edilitar corespunzător, pot deveni centre de polarizare a populației, creînd un cadru nou de dezvoltare a vieții economice și social-culturale. Considerînd că studiile sînt deja întocmite, se impune elaborarea schițelor sau a detaliilor de sistematizare a satelor, deoarece acestea sînt de o importanță deosebită pentru proiectanți energeticieni care întocmesc proiectele de electrificare. Prevederea de la bun început a unor obiective principale ca : școli, cămine, dispensare, brutării, băi etc. va permite o mai bună dimensionare a sursei de injecție. Spun acest lucru deoarece practica de execuție și exploatare a demonstrat că acolo unde nu există o corelare strînsă între electrificare și sistematizarea localităților, rezultatele nu sînt cele dorite. In prezent șantierul nostru execută lucrări de electrificare a unor sate noi care nu sînt sistematizate pe orizontală, de exemplu : Crăești (Bozîeni), Potoci (orașul Bicaz), Valea Mare (Războieni), Buhalnița (Hangu) etc. Aceasta face ca indicii specifici să fie de 1,3 ori mai mari fată de cei normați. Se impune ca la satele neelectrificate să fie întocmite schițele de sistematizare. Fiind puse la dispoziția proiectanților, aceștia vor elabora proiecte de execuție cu indici specifici reduși față de cei actuali. Sistematizarea rurală va permite reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, respectarea riguroasă a prescripțiilor tehnice și tehnologice, înlăturarea cheltuielilor neproductive, a risipei, utilizarea rezervelor materiale locale, scurtarea timpului de execuție a lucrărilor, darea în circuitul economic la timp a unor capacități economice. Ion LUPL inginer șef al Șantierului construcții-montaj din I.R.L Piatra Neamț \\ s Drumuri și... hopuri Drumul județean Girov—Războieni este acum, după cum foarte multă lume știe, impracticabil pentru circulația rutieră. De ce? Din octombrie 1969 și pînă acum, în primăvară, nu a fost posibil (și nu știm de ce) să se trimită de către Direcția județeană de drumuri și poduri un autogreder, deși el a fost cerut chiar de către lucrătorii acestei direcții, pentru îmbunătățirea (scarificarea și nivelarea) drumului; în acest fel, sute de mașini se degradează și se pierd zeci de mii de lei pentru remedierea arcurilor și a sistemelor de direcție. Invităm pe tovarășul director al acestei direcții să se deplaseze pe acest drum pentru a constata cele sesizate și, bineînțeles, a lua măsuri de îndreptare cât mai urgente. Sosirea primăverii reclamă și mai imperios îmbunătățirea grabnică a stării acestui drum. Ioan CONSTANTINESCU, directorul I.M.A. „Ștefan cel Mare” ★ Odată cu modernizarea și asfaltarea șoselei Roznov—Tazlău, constructorul — I.J.C.M. Neamț — Șantierul nr. 1 — avea de satisfăcut și anumite obligații față de comunele în care se efectua lucrarea. în satul Borlești, spre exemplu, trebuia să pietruiască și să paveze pe circa 50 m ulița de acces la șosea de la N. Tarhon la Gh. Țurcanu. Lucrarea nu s-a mai executat și acolo noroiul, de peste 30 cm adîncime, este scos de autovehicule și întins pe șoseaua asfaltată. Cînd își va respecta constructorul această obligație ? C. OLTEANU, Borlești NOTA REDACȚIEI : La intervenția noastră, ing. Genică Constantinescu, directorul Direcției județene de drumuri și poduri, afirmă că nu a dispus de un astfel de greier și că în prezent drumul Girov—Războieni e un șantier în lucru, care nu poate oferi alte condiții de circulație. In problema semnalată de C. Olteanu, Consiliul popular Borlești, care-i certifică autenticitatea, ne răspunde că pe restul uliței amintite a cărat prundiș pentru refacere dar că accesul în șosea e o lucrare mare, de investiție, ce revine cu adevărat constructorului, ea fiind înscrisă în contractul de execuție. \I*\\\s\\1* \\\ Doleanță Nu o dată am adus la cunoștință conducerii Autobazei Roman că autobuzul care circulă pe traseul Roman — Butnărești, comuna Secueni, pleacă cu mare întîrziere de la capătul de linie, sau, ca urmare a controlului tehnic superficial mașina rămîne în pană pe traseu, ori se răstoarnă în șanț, punînd în pericol viața călătorilor. Întrucît circulăm cu această cursă peste 20 de abonați care avem serviciul în municipiul Roman, considerăm că plecarea acesteia spre Butnărești la orele 19 nu este prea potrivită, pentru că, în condițiile pe care le arătam mai sus, ajungem acasă pe la orele 20—21, cînd în mod normal n-ar fi suficientă aproximativ o jumătate de oră. De aceea am dori ca pe viitor plecarea să fie fixată și respectată la orele 18, iar controlul tehnic al mașinii să se facă cu mai multă seriozitate la ieșirea din garaj. Sperăm că un cuvînt greu au de spus și organele de miliție, pe care le rugăm să-și întețească controlul pe acest traseu, iar cei care se abat de la normele de circulație să suporte consecințele. Ioan BOTEZATU, muncitor sss \\ \ V Tribuna propagandei tehnice (Urmare din pag. 1)pacitatea de a le aplica operativ în practica fiecărei întreprinderi. Eficiența acțiunilor ce vor avea loc, a menționat în continuare tovarășul Ștefan Boboș, este condiționată de pregătirea lor temeinică, de cuprinderea unui număr câ mai mare de salariați de diverse categorii, astfel încît în fiecare unitate să se creeze o atmosferă de emulație propice lărgirii orizontului profesional. Prin întreaga lor desfășurare, aceste manifestări sunt chemate să aducă o contribuție directă la realizarea și depășirea sarcinilor și a angajamentelor asumate în acest an, la aplicarea pe o scară și mai largă a cuceririlor tehnico-științifice contemporane în întreprinderile județului nostru. Aducînd salutul Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, prof. big. Ioan Curievici a reliefat în cuvîntul său, bogăția tematică și caracterul de stringentă actualitate a manifestărilor programate, ca și accentul deosebit ce este pus pe stimularea mișcării de invenții și inovații, de promovarea gîndirii tehnice creatoare. Vorbitorul a făcut apoi o călduroasă pledoarie pentru o mai marcantă orientare a intelectualității noastre tehnice, către o muncă de creație originală. IIIIIIIIIIIIIII In continuare, a luat cuvîntul tovarășul ing. Vasile Beliznn, directorul general al Centralei de fibre chimice, președintele Cabinetului județean pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii. în prezent, a arătat vorbitorul, cînd conducerea previzională tinde să devină o metodă curentă în munca comitetelor de direcție, cînd ritmul rapid al progresului aduce mereu substanțiale schimbări și perfecționări tehnologice, cînd cercetările de psihologie a muncii evidențiază noi căi de emulare a colectivelor de salariați, este imperios necesar ca cei care răspund de bunul mers al producției să fie la curent cu toate aceste cuceriri. Iată dezideratul căruia trebuie să-i dea răspuns acțiunile organizate în cadrul „Tribunei propagandei tehnico-economice" ca și întreaga activitate a Cabinetului județean pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii. Participanții au urmărit apoi cu deosebit interes expunerile susținute în cadrul simpozionului „Tehnica în contextul civilizației contemporane" de către tovarășii prof. dr. ing. Cezar Buda, dr. Alexandra Manea și conf. univ. Vasile Ciocîrlan. Festivitatea s-a încheiat cu un program artistic susținut de formații ale comitetelor sindicale din întreprinderile județului. IIIIIIIIII1 \ v \ s s\ I CEAHLĂUL Marți, 31 martie 1970 ÎNDRUMAREA DESFĂȘURARE La sfîrșitul unui an de studiu, cursanții se prezintă acum cu rezultate bune în pregătirea politică, ideologică, cu rezultate meritorii în activitatea productivă, închiderea învățămîntului, desfășurarea convorbirilor finale au dat posibilitatea propagandiștilor să constate cu satisfacție și să aprecieze pozitiv nivelul de cunoștințe al majorității cursanților. In cele unsprezece cursuri și cercuri din comuna Bîrgăoani, frecventate de 415 membri de partid și 85 oameni ai muncii fără de partid, au fost studiate în anul acesta, probleme de mare însemnătate teoretică și practică cuprinse în documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Comitetul comunal de partid s-a preocupat de la început ca programele tuturor cursurilor și cercurilor să cuprindă teme adecvate, care să prilejuiască studierea și discutarea ampla a problemelor dezbătute la Congres. Aceasta nu înseamnă că s-a mers pe linia uniformizării studiului. Dimpotrivă, biroul comitetului comunal de partid și comisia de propagandă— învățămînt și cultură au luat măsuri corespunzătoare pentru ca învățămîntul de partid să răspundă în mod diferențiat cerințelor și particularităților din fiecare loc de muncă. Introducerea în tematici problemelor legate de dezvoltaarea și apărarea proprietății obștești, de organizarea, normarea și retribuirea muncii, de perfecționarea învățămîntului de toate gradele, de formarea concepției ateiste — dovedesc orientarea învățămîntului spre obiectivele de seamă ale politicii economice a partidului, spre problemele arzătoare reieșite din documentele celui de-al X-lea Congres. Un alt procedeu folosit de către biroul comitetului comunal de partid a fost și acela a recrutării specialiștilor pentru ținerea unor lecții. De asemenea, numeroși propagandiști ca I. Sandu, N. Mihalache, V. Ștefănescu, C. Ciupercă, A. Laiu, A. Mihuț și Gh. Ghiurea, au depus susținute eforturi pe linia modernizării învățămîntului. S-au dovedit a fi foarte utile folosirea magnetofonului, a aparatelor de proiecție, diafilmelor, diapozitivelor. Preocupați de bunul mers al învățămîntului, membrii biroului comitetului comunal de partid și cei ai comisiei de propagandă răspund direct de anumite cursuri și cercuri, reușind astfel să controleze sistematic toate formele de învățămînt. Ne-am străduit să facem din aceasta o preocupare de fond, să nu rămînem simpli controlori, care urmăresc doar dacă se țin sau nu lecțiile și care este frecvența. A devenit o obișnuință ca membrii biroului să informeze în ședințele de lucru aspectele constatate și măsurile luate în cadrul cursurilor și cercurilor de care răspund. Ei participă la lecții și seminare, stau de vorbă cu membrii birourilor organizațiilor de bază, cu secretarii, cu cursanții, țin expuneri și consultații. Constatările de pe teren au dat posibilitatea biroului comitetului comunal de partid să aibă în permanență o privire de ansamblu asupra desfășurării învățămîntului, să tragă concluzii juste, în cunoștință de cauză. De exemplu, s-a constatat că în unele cercuri problemele se tratau în mod general, fără a se adapta la situația concretă din cooperativa agricolă. De asemenea, s-au intilnit și cazuri cînd problemele dezbătute nu erau privite prin prisma documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. Cunoscîndu-se pe curs, aceste deficiente au parfost remediate: în pragul închiderii anului de învățămint, principala noastră preocupare a constituit-o orientarea dezbaterilor în așa fel incit cursanții să fie ajutați să aprofundeze și să sistematizeze cu mai bine cunoștințele însuși BUNA PARTID de pe parcursul anului. Seminariile, consultațiile ce au precedat închiderea învățămîntului, dezbaterile ce au avut loc, au fost axate în special pe explicarea temeinică a sensului și semnificației măsurilor luate de partid pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei nationale, organizarea științifică a producției și a muncii, sporirea eficienței activității economice în agricultură, Îndeplinirea planului de producție și a planului de investiții, îmbunătățirea Întregii vieți sociale, îndrumînd și controlînd îndeaproape activitatea pentru închiderea învățămîntului, ne-am străduit să facem din această acțiune un mijloc important de consolidare a cunoștințelor politico-ideologice dobîndite de către comuniști și ceilalți oameni ai muncii, de însușire temeinică a politicii partidului nostru, de intensificare a eforturilor pentru aplicarea ei în practică. Mihai CHIFU, secretarul Comitetului comunal de partid Bîrgăoani Gheorghe GUȚU, directorul căminului cultural COMPETENTĂ ASIGURĂ A INVĂȚĂMÂNTULUI DE Din experiența comitetelor comunale de partid Dincolo de granițele amatorismului Expoziția de artă decorativă a JOHANNEI ZACHMANN reprezintă un nou argument în susținerea ideii conform căreia între arta amatorilor ■— atunci cînd aceasta este susținută de pasiune și talent — și arta profesioniștilor nu se pot stabili granițe sau delimitări ferme. Privind numărul mare de exponate, peste 90 (metaloplastii, pirosculpturi, pirosculpturi colorate, sculpturi în lemn etc.), gîndul te duce spre acei artiști anonimi care, In ciuda timpului și a prefacerilor în artă, rămln în continuare mari, fascinînd cu opere ale căror izvoare se găsesc în viața acestui minunat popor. Johanna Zachmann este un spirit lucid. Departe de tendința epatării, ea se realizează în limitele autenticului, dominanta personală trebuind căutată in scrupulozitatea cu care își desăvirșește fiecare dintre creațiile sale, în îndrăzneala cu care abordează tehnici diferite. — Am debutat cu mulți, foarte mulți ani în urmă, ne mărturisea Johanna Zachmann într-o discuție, angajată în chiar ziua vernisajului actualei expoziții. După acel îndepărtat debut (în holul teatrului din Turnu Severin, acum treizeci și ceva de ani), au urmat numeroase alte expoziții, individuale sau colective, care mi-au adus premii și diplome. — De ce v-ați îndreptat spre metaloplastie ! — Pentru că se găsește mai ușor materialul necesar. Simt atracție și pentru sculptura în lemn dar mijloacele pentru a procura lemn de calitate sau de a-l prelucra pentru sculptură îmi lipsesc. Din același motiv am apelat și la tetru, cu ajutorul căruia am realizat câteva... picturi. — Proiecte de viitor ? — Să nu vă mirați că, la cei aproape șaptezeci de ani, am. Intr-adevăr, numeroase proiecte. Aș dori însă un sprijin mai susținut din partea cenaclului plastic, îndeosebi pentru procurarea materialelor. Vohanna Zachmann este indiscutabil, o artistă. N-au trecut multe zile de la vernisaj și în caietul expoziției s-au înscris un mare număr de impresii elogioase la adresa exponatelor. N-am întîlnit însă nici un rînd semnat de un trimis special al cooperației meșteșugărești din localitate. Și ar avea atîtea de învățat I C. CONSTANTIN I «a» »«ii Tv MARȚI, 81 MARTIE Deschiderea emisiunii. Universal șotron — Litera „G". 18.30 Actualitatea în economie; 19 Telejurnalul de seară; 19.20 pentru La volan — emisiune conducătorii auto ; 19.35 Atomul, această necunoscută; 20 Reflector; 20.10 Moment folcloric cu Ioana Ii Oiștea și Emil Gavriș; 20.20 I Primăvara româniei socialiste; 20-40 Film artistic. „Am două mame și doi tați" ; 22.05 Telejurnalul de noapte; 22.15 j Teleglob; 22.35 Pliant liricodramatic; 23 închiderea emisiunii. Radio Constantin Drăghici; 13.45 Muzică populară; 14 Caleidoscop muzical; 14.50 Jocuri feciorești. PROGRAMUL NI 8.10 Tot înainte; 8.25 Mari interpreți; 9 Melodii populare; 9.10 Curs de limba germană; 9.45 Matineu de operă; 11 Cîntece și jocuri populare; 11.30 Muzică ușoară; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concert de prînz; 13.03 Noi înregistrări realizate în studiourile noastre; 13.30 Unda veselă; 14.03 Geneza și evoluția muzicii populare românești ; 14.30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. IAȘI MARȚI, 81 MARTIE Program de seară 17 Buletin de știri; 17-05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetățenești; 17.45 Soliști și formații artistice de amatori; 18 Descriptio Moldaviae; 18.20 Cîntecul care mi-e drag; 19 Radiojurnal; 1945 Soliști români de operă; 19.30 Teatru la microfon, „Cazul Maurizius"; 21 Buletin de știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur; 21.20 Jazz... concert. MIERCURI, 1 APRILIE h Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Drag mi-e jocul românesc; 7 Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramică „Urmărirea" — producție a studiourilor americane, cinemascop, color; filmul ne reîntoarce în epoca filmului american de bună calitate , distribuție de mare clasă (Marlon Brand, Jane Fonda, James Fox), culoare violentă și, în tot o frescă socialpolitică (10, 15, 17, 19, 21), PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Acest pămînt e al meu“ — peliculă turnată de studiourile argentiniene, cinemascop, color ; ecranizarea a făcut-o Hugo del Carril (care deține și rolul principal), după o nuvelă a lui Jose Bavlotzky (10, 15,17,19,21). LAVINEȘTI — Arta . „Iconostas" — film de evocare istorică turnat pe platourile bulgărești , pe fundalul luptei împotriva cotropirii străine se consumă o tragică poveste de dragoste (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August i „Simpaticul domn R“ — producție a studiourilor românești, film de aventuri respectînd regulile clasice ale peliculelor polițiste și uzînd de cele mai moderne procedee caracteristice genului (10, 15, 17, 19, 21). ROMAN — Victoria — „Atentatul de la Sarajevo“ — filmul tratează mai autentic decit alte încercări cinematografice evenimentele din iunie 1914, firul tragic al destinului unuia dintre participanții la atentat pînă la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial (14.30, 16.30, 18.80, 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victoria ! „In împărăția leului de argint”, film de aventuri prin Kurdistan cu Lex Barker, Ralf Wolter și Marie Versini, coproducție a studiourilor din R. F. a Germaniei și Spania, cinemascop, color (16, 18, 20). Bl GAZ — Central i „Sezon mort” (seriile I, II), film sovietic de aventuri, pornind de la fapte și realități autentice i pregătirea în țările capitaliste a unor mijloace îngrozitoare de distrugere în masă (15, 17.45, 20.30). TARCAUI „Aripi negre” — film de sobrietate și distincție, realizat în tradiția celor mai bune filme poloneze de mare tensiune sufletească (16, 18, 20). Muzee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piața Libertății nr. 1. — Muzeul memorial „Calistrat Hogaș”, strada Calistrat Hogaș nr. 1. — Muzeul de științe naturale, str. V. I. Lenin nr. 32. TÂRGU NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I. Lenin. HUMULEȘTI - Casa memorială „Ion Creangă“. BICAZ — Muzeul hidroenergetic și de istorie. DURAU — Expoziție de etnografie. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru eventualele modificări in programele publicate. BUCUREȘTI MARȚI: 31 MARTIE PROGRAMUL I 15 Radio-școală; 15.25 Compozitorul săptămînii; 16 Radiojurnal; 16-20 Piese folclorice; 16-30 Ce e nou în județul nostru; 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret; 17.30 Concert de muzică populară; 18.10 Radiosimpozion; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19 Gazeta radio; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20.05 Tableta de seară; 20.10 — 365 de cîntece; 20.20 Argheziană; 20.25 Zece melodii preferate; 21 Memoria pămîntului românesc; 21.30 Solista serii — Dorina Drăghici; 22 Radiojurnal; 22-20 Sport; 22.30 Concert de seară; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Pagini din opere; 15.30 Muzică ușoară; 16 Radiojurnal; 16.20 Muzică de balet; 16.55 Sfatul medicului; 22 Muzică ușoară; 22.30 Cadran; 22-50 Piese corale; 23.05 Dinu Lipatti și maeștrii săi; 0.10— 1. 00 Panorama marilor orchestre. MIERCURI, 1 APRILIE PROGRAMUL I 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Viața cărților; 10.10 Curs de limba germană; 10.30 Vreau să știu; 11.05 Muzică ușoară; 11.20 Patrium carmen; 1I. 45 Sfatul medicului; ^Muzică ușoară; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13-22 Cîntă Mireille și Munca politică, de propagandă și de educație constituie un act de cultură care trebuie apreciat nu numai din punctul de vedere al efectelor imediate, ci și prin prisma consecințelor sale în domeniul educării conștiinței socialiste, adică din unghiul de vedere al convingerilor pe care le creăm oamenilor pentru un îndelung parcurs al vieții. Metodologia și tehnica cercetărilor sociologice sunt în prezent apte să ofere condițiile prealabile și necesare ca munca ideologico-educativă să poată răspunde de nevoile firești ale muncii omului și ale exigențelor sale cultural-spirituale. .De aceea vom încerca în comunicarea de față 4) să valorificăm experiențele de ordin sociologic pe care activitatea politico-educativă le utilizează. In problematica de studiu a sociologiei morale, pe primul plan trebuie să se afle acele chestiuni care conduc la soluții menite să îmbunătățească activitatea profesională a oamenilor, între acestea, prin metodele sociologice, se pot depista gradele de cunoaștere de către diferite categorii de salariați a îndatoririlor de muncă. Se poate porni de la simple constatări prin observații și analize referitoare la nerespectarea unor categorii de bază ale îndatoririlor (producerea de rebuturi, nefolosirea timpului de muncă, nerespectarea disciplinei tehnologice, conflicte între unii salariați etc.). Pe această bază, se efectuează un sondaj prin care se constată, în urma prelucrării datelor, care sînt îndatoririle mai puțin cunoscute de către salariați și alte cauze ale nerespectării lor. Cunoașterea acestor date ne conduce și la desprinderea unor concluzii care se pot concretiza în măsuri. Efectuînd o asemenea cercetare asupra îndatoririlor de muncă în rîndul salariaților de pe platforma petrochimică din Municipiul Gheorghe Gheorghiu—Dej am constatat că unele grupe mari de salariați provenite din șantiere și de la sate cunosc mai puțin o serie de îndatoriri ale muncii cum ar fi: necesitatea participării la organizarea muncii, grija pentru întreținerea utilajelor, necesitatea ridicării calificării etc. Se desprinde astfel importanța unor acțiuni specifice politico-educative și profesionale care să conducă la o mai bună cunoaștere a îndatoririlor, aceasta fiind o condiție de bază a respectării lor. în aceeași problematică, ce reclamă folosirea unor tehnici sociologice de investigare, se cuprind și analizele referitoare la disciplina muncii. Există o gamă largă de factori care conduc la întărirea disciplinei în muncă, factori sintetizați în prevederile Legii privind organizarea și disciplina muncii. Analiza sociologică este menită să pună în valoare acțiunea acestor factori în colectivele de muncă și totodată să depisteze cauzele indisciplinei. Acest gen de probleme par atît de cunoscute încît se creează impresia că investigația științifică nu ar conduce la nici o descoperire demnă de luat în seamă, că ea nu ar oferi un plus de cunoaștere în raport cu ceea ce se știe pe căi obișnuite. Dacă folosim însă procedeele elementare ale cronometrării zilei de munca pe un eșantion reprezentativ de salariați, vom putea elabora soluții care să conducă și la o mai bună organizare a muncii și la eliminarea unor cauze ale pierderii de timp, obținînd prin aceasta o sporire a producției și productivității muncii. Fenomenele sînt mai complexe în ceea ce privește studiul eficienței muncii de propagandă și a activităților cultural-educative. Se știe că în această direcție apar două categorii de necesități a căror satisfacere implică cunoaștere temeinică: în primul rînd este important de știut care sînt formele cele mai adecvate care să satisfacă, în sistemul învățămîntului ideologic, imperativele de aprofundare de către diferite categorii de oameni ai muncii a problemelor politico-ideologice. Aceasta implică asemenea tip de sondaje sociologice prin care să se depisteze pe baza răspunsurilor unor oameni nivelul lor de cunoaștere a unor categorii de probleme importante și necesare în mod obiectiv pentru munca lor, pentru nivelul de cunoștințe care se cer în prezent. In al doilea rînd este important de efectuat asemenea sondaje pentru a determina raportul dintre necesitățile de transmitere a unor idei și opțiunile, preferințele oamenilor sau dorințele lor de a cunoaște o anumită problematică politică sau culturală. Ca modalități de bază în efectuarea unor asemenea investigații pot fi utilizate atît sistemul evantaiurilor de răspunsuri, prin care să cerem subiecților să sublinieze un număr stabilit de preferințe sau poate chiar una singură, cit și sistemul unor întrebări deschise care să-l determine pe om să scrie singur ceea ce îl interesează mai mult. Sondajele de tip sociologic efectuate în municipiul București au relevat în acest sens importante probleme pentru diversificarea învățămîntului ideologic și adecvarea lui la necesitățile de perfecționare ale diferitelor categorii de salariați. In sfera muncii cultural-educative raportul dintre necesități și preferințe are de asemenea o importanță foarte mare, întrucît pe de o parte este necesară eliminarea unor manifestări neinteresante și neatractive iar pe de altă parte educarea gusturilor pentru frumos, promovarea valorilor și combaterea ideilor și atitudinilor care se opun progresului. Este știut faptul că in prezent un joc anume ocupă o modernizare in domeniul activității cultural-educative, care constă în crearea posibilităților de difuzare a valorilor, dar care implică și o anumită restringere la urmărirea emisiunilor televizate în dauna spectacolelor de teatru, cinematografului, spectacolelor muzicale, activităților de club și de cămin cultural. Or, problema de bază nu este aceea a unei anumite „concurențe“ între mijloacele mass-media ci a determinării omului pentru adoptarea unei atitudini creatoare față de valori interesează și acest sens nu numai calitatea mesajului, conținutului pe care îl transmitem, ci și calitatea receptării, gradul în care valorile emise sunt receptate. Dacă edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate cere un om dezvoltat multilateral, problema centrală a activității cultural-educative este de a satisface necesitățile dezvoltării multilaterale a omului și, in același timp formarea capacității sale de a crea valori, de a se adapta cerințelor revoluției tehnico-științifice contemporane. Procesul de adaptare atît de complex vizează atît munca, cunoașterea exigentelor ei, adaptarea organizării ei la posibilitățile omului, cit și viata din afara muncii legată de procesele complexe ale urbanizării, de modernizările in modul de trai cotidian. Pentru a determina slujirea de către cuceririle progresului a omului ca valoare fundamentală, sociologia în general și cea morală în special pot evidenția modalitățile de înnobilare a personalității umane și de eliminare a cauzelor care conduc la șablonizare, la înstrăinare. Relațiile sociale socialiste creează condiții pentru ca omul să fie apt de creație și să contribuie la modelarea mediului înconjurător astfel încît acesta să contribuie la afirmarea sa. Valorificarea acestor condiții este mult ajutată de îmbinarea complexă a mijloacelor de investigare, care să ofere soluții concrete pentru problemele care se ridică, îndeobște cercetarea sociologică este considerată inaccesibilă unor categorii mari de oameni deoarece metodicile și tehnicile au evoluat spre calcule din ce în ce mai complicate. Opinia noastră este însă că în acest domeniu există mari posibilități și că acestea stau la îndemîna tuturor centrelor culturale. Pentru a elimina insă o serie de greșeli și de denaturări în stabilirea problematicii și în aplicarea tehnicii de cercetare este necesar ca unele colective restrînse de specialiști să elaboreze metodologiile și tehnicile de cercetare care să orienteze activitatea unor largi cercuri de intelectuali interesate in asemenea cercetări In același timp credem că pot fi valorificate mai amplu metodele cu caracter sociologic folosite in activitatea și analizele întreprinse de către organizațiile politice și obștești. Nu denumirea analizei pe care o efectuăm este importantă, ci felul tn care concepem și concentrăm asemenea metode ca: analiza statistică, observația, sondajul dirijat, comparația, în adunarea și prelucrarea corectă a materialelor și opiniilor unor medii reprezentative și concludente pentru colectivitatea dată sau de importanță generală. Simplele anchete de opinii, care cunosc o amplă dezvoltare, nu vor fi concludente dacă nu vor fi asociate faptelor, adică unor indicatori obiectivi și observațiilor sistematice. Conceptul de eficiență a cercetării va fi astfel bazat pe determinări reale concretizate nu numai în elaborarea unor măsuri de însemnătate imediată ci și de perspectivă, care să aibă în vedere procesul educativ îndelungat de modelare a conduitelor și de înfrumusețare a relațiilor umane. 1) Comunicare prezentată la sesiunea de referate și comunicări „Aspecte ale experienței organelor și organizațiilor de partid în conducerea activității politico-educative și culturale în scopul dezvoltării conștiinței socialiste a maselor" organizată de Comitetul județean Neamț al P.C.R. Piatra Neamț, 19-21 martie 1970. Sociologia moralei și eficiența sa în activitatea politico - educativă de Antonia BERESCU și Gheorghe BERESCU I mse» «« 1 Tțw *■>■»» «*» mm -1IIIIIIII SIIIIIIIIIII IIII > f t L,