Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)
1970-04-28 / nr. 679
PAG. 2 IJ s------- Misiunea a fost îndeplinită într-o vitrină a Muzeului Militar Central am întânit un carnet pe coperta căruia se află prinsă fotografia unui aviator. Dedesubt am citit următoarea explicație : „Carnet de radiotelegrafist de bord. A aparținut sergentului Jipa Victor, căzut la datorie în luptele purtate pe teritoriul Cehoslovaciei“. Am vrut să ai Iu ce faptă deosebită săvîrșise sergentul Jipa Victor, pentru ce fusese decorat și de ce fotografia sa și cîteva obiecte personale sînt expuse într-una din vitrinele Muzeului Militar Central. Iată ce am aflat : In dimineața aceea, aerodromul din Mișcolț era învăluit într-o priză deasă de ceață. Jipa Victor, un flăcău de prin părțile Buzăului, nu prea înalt, oacheș, cu ochi scînteitori, se prezentă șefului său : Domnule adjutant, sunt sergentul Jipa Victor, radiotelegrafist de bord... Adjutantul, un pilot bine legat, îl măsură pe Jipa din cap pină în picioare, apoi, îl întrebă in glumă : — Ai mai fost in Cehoslovacia ? — Fosta răspunse sergentul scurt, militărește. Am participat la ultimele ieșiri, la Zvolen și Banska Bistrica. Am zburat pe 806. — Azi vom zbura mai departe, către granița de sud-vest a Cehoslovaciei. Ne apropiem tot mai mult de bîrlogul fiarei fasciste. Și adjutantul, căruia îi plăcea să explice în amănunt tovarășului de echipaj misiunea primită, schiță pe zăpadă, cu o vergea de her, un dreptunghi. — Iată, aici vor lovi 802 și 804, preciză el. Noi, aici, în limita opusă. Un semnal îi avertiză pe zburători să se pregătească pentru decolare. Și 808, avion din escadrila română de bombardament de pe aerodromul din Mișcolț, se ridică de la pămînt ca o pasăre uriașă. Sergentul Jipa mai privi o dată aerodromul. Desluși ca printr-o sită siluetele cîtorva avioane, apoi barăcile și marginea pădurii. Zări și un riușor care șerpuia prin apropiere. „Cil de mult seamănă strălucirea acestei ape cu strălucirea rîușorului de acasă !“ — gîndi țipa. Și-ntr-o tracțiune de secundă văzu aievea casa părintească, pămîntul bogat și frumos al patriei, pentru eliberarea căreia pornise și el la luptă, alături de întreaga armată română. Zi de zi îi urmărise această imagine. Azi o purta în inimă la fel de vie. Smuls din aceste glnduri, sergentul țipa tresări. — 80S, ne apropiem de obiectiv, se auzi în cască glasul ferm al comandantului de formație. Ținta în față la... Inima lui Jipa prinse să bată și mai puternic, ii era teamă ? Nicidecum ! Trăise din plin zilele aspre ale războiului. Avea la activ peste o sută de ieșiri la inamic. De mai bine de o sută de ori, la întoarcerea din misiune, se aliniase și el în fața bombardierului și ascultase cu emoție raportul pilotului, prin care acesta anunța că și-a îndeplinit misiunea. Și azi, în fața bombardierului 808, vor raporta la fel: „Misiunea a fost îndeplinită !“. ... Obiectivul fascist era foarte aproape. Nu le rămînea decit să-l identifice și să-l lovească cu precizie. „Misiunea va fi îndeplinită“ își zise bucuros tipa. Cu repeziciune, avionul pilotat de adjutant se apropie de obiectiv. Vuind ca o vijelie, 808 se avîntă la asalt. Pămîntul parcă venea cu o iuțeală fantastică în întîmpinarea lui. O apă sare pe declanșator, o bubuitură năpraznică... și încă una... O mare de fum își revarsă valurile mistuitoare peste obiectivul dușman, lovit din plin. Curînd zăriră și sclipiri de flăcări. Inimile aviatorilor băteau pline de bucurie... Dar, îndată, comandantul de escadrilă 11 avertiză. — Sîntem atacați ! Luați înălțime ! — Sîntem atacați ! repetă Jipa. In spatele bombardierelor noastre apărură cîteva avioane de vînătoare hitleriste. Unul dintre ele se îndreptă către 808. Trase o rafală și 808 se cutremură. Pe fața pilotului se prelinse o șuviță subțire de singe, Jipa, care-și ocupase postul la mitralieră, trase și el cu sete... Avionul hitlerist dispăru, tl lovise. — Luați înălțime ! răsună, iarăși, în căști, glasul comandantului... Luați înălțime! .... Pilotul vru să ia înălțime, încercarea sa fu însă zadarnica. Pasărea de oțel nu-l mai asculta- Mai încercă o dată, tot fără rezultat. Cu fiecare clipă avionul cădea. Pilotul prinse manșa cu amîndouă mîinile. Trase cu putere. Dîra de singe de pe față 1 se îngroșa. Eforturile lui fură și de astă dată de prisos. Avionul se înclina parcă și mai mult de bot. Șoimul lui drag fusese și el lovit. Intre timp, radiotelegrafistul de bord, sergentul Jipa, care înțelesese ce se întâmpla cu 808 și cu neînfricatul său, pilot, își ocupă în grabă locul la aparate. Emoționat, el începu să transmită comandantului de escadrilă: — Misiunea a fost îndeplinită !808 a fost... In căști nu s-a mai auzit apoi nimic... Pasărea argintie, cu aripile frînte, s-a prăvălit la pămînt, undeva, pe piscurile înzăpezite ale munților Tatra. Și odată cu avionul, au căzut la datorie și doi viteji aviatori români. 9 MAI 9 MAI Locotenent-colonel. 1945- 1970 FLORIAN ȚUCĂ | | IISIUNE PI IOT ! ----------------- | | Vă place un oraș frumos ? îngrijiți*!! || S ^ Municipiul Piatra Neamț va cunoaște în curînd o mare › ‹ afluență de turiști, cărora e bine să le facem o bună primire. Ș ^ Dar nu numai din acest motiv, fiecare cetățean trebuie să se S S deprindă cu ceea ce numim igienă edilitară, comportamentul urban. Avem și noi nevoie de o ambianță plăcută, pentru destu fătarea noastră zilnică, după cele opt ore de muncă. Din păcate mai sînt destui oameni pe care nu-i interesează ceea ce și se află dincolo de fereastra lor. Vă prezentăm cîteva aspecte: 1. Spectatorii care au ieșit de la cinematograful „Panoram Ș Ș mic” au prilejul să „admire" un alt spectacol (tot panoramic) t × § rufe și preșuri întinse la uscat, în fața ferestrelor apartamentelor, deși blocurile respective sunt prevăzute cu terase și us Șicatorii speciale. Așa procedează Constantin Dănăilă, blocul 2, > ^ ap. 4, ing. Izű Blum, blocul 5, ap. 20, bulevardul Dacia, și ^ 5 ,iii; & ^ 2. Spațiile verzi plămînii orașului, ar trebui să se bucure de ocrotirea tuturor. Ar trebui, pentru că de fapt nu se întîmplă așa. Alături de copiii, care se transformă în maidane pentru fotbal, concură la degradarea lor și indivizi de teapa celor de mai jos : frații Constantin și Gheorghe Curelariu din anexa Văleni și respectiv comuna Dumbrava Roșie, salariați la fabrica „Comuna din Paris”, care se odihnesc după prea marele număr „ In raidul nostru am fost însoțiți de organele de miliție și de reprezentanți ai consiliului popular municipal, care au accordat, cu această ocazie, amenzi între 250 și 1.000 lei. Avizi amatorilor! Text Foto B. RADIANU C. SCARLAT i Brutăria de la Pîngărați Făină suficientă (în stoc peste un vagon albă și neagră), cuptor nou, malaxoare, apă în interior — condiții optime pentru realizarea unei producții de calitate. Pe de altă parte, în unitățile cooperației de consum de pe raza comunei Pîngărați nu găsești pîine neagră decit de o calitate care aproape nu permite consumarea ei de către populație, necrescută, necoaptă, diformată. In ultimul timp organele locale au intervenit la conducerea cooperativei de consum Viișoara (care se ocupă de brutărie și de celelalte unități comerciale de pe raza comunei noastre) și la alte organe, informînd despre această stare de lucruri și cerînd să se ia măsuri energice și urgente. Rezultatele sînt însă aceleași. Și cind te gîndești că făina de grîu (pentru a cărei realizare s-au depus atîtea eforturi) ajunge pe mina unor lucrători care-și bat joc de produs, o pîine care să nu poată fi consumată de oameni, ci să ia alte întrebuințări ! Cerem din nou conducerii cooperativei de consum Viișoara să-și facă datoria. Poate o ajuta în acest sens și conducerea U. J. C. C. Viorel GÎRDINEANU primarul comunei Pîngărați „Defecțiunea tehnică înlăturată f In numărul 587 al ziarului nostru, criticam modul defectuos de lucru ce se desfășoară la unitatea de reparat radio și televizoare a Cooperativei meșteșugărești „Avîntul“ din Roznov. In urma acestui material, am primit un răspuns din partea Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești în care se spune textual: „Pentru dezinteres în procurarea pieselor necesare cit și pentru alte lipsuri în muncă, responsabilul unității, Constantin Crăciunescu, a fost mustrat în fata comitetului executiv al cooperativei și criticat aspru în adunarea generală a consiliului de secție din ianuarie 1970. în urma acestor măsuri și a angajamentelor luate de cel criticat considerăm că asemenea deficiențe nu vor mai avea loc în unitate“. Așa consideram și noi, dar... la cîteva săptămâi după toate acestea primim în continuare semnale critice de la cititorii noștri. Iată unul din ele: „Vă aduc la cunoștință că la noi la Roznov este o secție de reparat radio și televizoare care Răspunsuri stă mereu închisă. Responsabilul ei, Constantin Crăciunescu, a mai fost criticat în ziar, dar se laudă că n-a pățit nimic, deoarece tovarășii din conducerea cooperativei îi sunt prieteni. Oamenii așteaptă în continuare ore întregi în fața magazinului". Ne-am deplasat din nou la Roznov. Intr-adevăr, la ora 9 66 n-a fost dimineața unitatea era închisă, deși programul afișat indica ora de deschidere: 7,30. Abia pe la orele 11 i-am găsit pe cei doi meșteri (Constantin Craciunescu și Gh. Bujoreanu) reparînd un aparat de radio. Ne declară că nu prea au ce face, deoarece n-au piese de schimb. Sunt nevoiți să plece după ele, cite 3 zile sau chiar o săptămână prin alte orașe. Așadar, „dezinteresul în procurarea pieselor“ nu aparține exclusiv celor doi meșteri, tovarășe președinte Dabija, ci este o stare de lucruri cu „substraturi“ mult mai adinci. Așteptăm de aceea o analiză atentă a situației, dublată de măsurile corespunzătoare, pentru ca posesorii de aparate de radio și televizoare din Roznov să nu mai fie purtați pe drumuri. CEAHLĂUL Sincronizarea calificării cu dezvoltarea și modernizarea producției (Urmare din pagina I) la Marin — Inspector cu problemele de personal și învățămînt — ne prezintă procentul de 60,8 la sută, care reprezintă ponderea forței de muncă calificată prin școli profesionale sau alte școli de calificare, din totalul numărului mediu scriptic. Numărul celor calificați reprezintă prea puțin pentru necesitățile actuale și de perspectivă ale fabricii, și de aceea s-a organizat și se continuă acțiunea de calificare a muncitorilor prin cursuri de scurtă durată (3-6 luni) la locul de muncă, unde sînt predate cunoștințe despre calitățile materiei prime, tehnologia meseriei, protecția muncii etc. Un impediment în calea intensificării și grăbirii acțiunii de calificare, îl constituie și faptul că resortul de învățămînt din cadrul Ministerului Industriei Ușoare nu a elaborat încă regulamentul privind condițiile de desfășurare a cursurilor de calificare din anul acesta. Comsemnînd faptul că fabrica de ciorapi și tricotaje „8 Martie” încă nu a găsit o rezolvare pentru asigurarea cu forță de muncă calificată pe măsura cerințelor procesului de producție ajuns în preajma atingerii parametrilor proiectați am căutat să vedem modul în care cei calificați deja, deci pentru care s-au făcut eforturi de către unitate, își realizează îndatoririle de serviciu. Dintr-o analiză a îndeplinirii normelor de producție, am constatat că o bună parte din muncitori obțin rezultate cel puțin la nivelul sarcinilor de producție. Cu toate acestea aproape în fiecare lună, se înregistrează nerealizări ale sarcinilor individuale de producție de către unii muncitori care nu privesc cu suficientă seriozitate activitatea pe care o desfășoară în fabrică. Dînd dovadă de un nivel scăzut al conștiinței profesionale, bobinatoarele Paula Mincu și Victoria Pitaru, tricotierii Constantin Pintilie, Ion Spiridon, Sonia Ciurdea și Ana Golovcov, nu-și realizează sarcinile de plan în mod frecvent, în primul trimestru al acestui an, cele mai sus nu și-au îndeplinit normele fiecare în cîte două luni. Cursurile de calificare la care au participat muncitorii Ion Borogan, Marin Vasilescu, Constantin Nichita nu au reușit să-i determine pe aceștia să obțină rezultate corespunzătoare. Produsele la care participă prin munca lor, sînt de calitate inferioară contribuind în felul acesta la micșorarea indicilor de calitate ai produselor fabricate. Avînd în vedere faptul că fabrica „8 Martie“ este în continuă dezvoltare, și că procesele tehnologice se perfecționează continuu, lăsînd cale liberă introducerii progresului tehnic, apare necesitatea găsirii unor forme mai eficiente de calificare a forței de muncă Rezolvarea unei probleme atît de importante și în același timp complexă, se poate face numai printr-o școală profesională care să asigure primenirea cadrelor din fabrică în fiecare an, care să vină în întîmpinarea mișcării forței de muncă. O astfel de școală există la Buhuși, dar pregătește personal numai pentru secțiile de filatură și țesătorie. Se pune întrebarea: nu s-ar putea mări numărul secțiilor din cadrul școlii profesionale existente pentru a asigura pregătirea cadrelor necesare tuturor secțiilor din unitățile componente ale Combinatului textil Buhuși ? întărirea finanțelor (Urmare din pagina I) au influențat direct rezultatele trimestrului In.c, cit și pe cele din primele decade ale lunii aprilie. Pentru menținerea acestora, Adiministrația financiară are ca obiectiv principal intensificarea acțiunilor de îndrumare și control, cu accent pe întărirea disciplinei financiare în toate compartimentele și, pentru aceasta, sporirea preocupării pentru ridicarea nivelului profesional al aparatului financiar din toate verigile. In legătură directă cu aceste sarcini, urmează ca în luna mai să organizăm o instruire de cîteva zile a contabililor de la consiliile populare comunale pe baza unei tematici care să răspundă cerințelor actuale. Cind vorbim de execuția bugetului, nu putem să trecem cu vederea partea de cheltuieli a acestui instrument de conducere a treburilor de stat. Folosirea eficientă a fondurilor bugetare nu este un atribut numai al acțiunilor economice, ci trebuie să se manifeste în toate unitățile, inclusiv în cele din sfera neproductivă. Decizia de a cheltui o sumă de bani trebuie condiționată fără discuție de rezultatele pe care le va obține societatea pe seama acelei cheltuieli. Cei împuterniciți de a dispune de fondurile statului au obligația să analizeze nu numai legalitatea și oportunitatea cheltuielilor, dar și eficiența acestora. Dacă avem în vedere că peste 65 la sută din bugetul județului s-a destinat cheltuielilor social-culturale, este explicabil de ce direcțiile de specialitate și conducătorii unităților bugetare trebuie să dovedească o înaltă responsabilitate în mînuirea banilor statului. Aproape 140 milioane lei sînt destinați cheltuielilor pentru învățămîntul de stat și peste 120 milioane lei pentru sănătatea populației din județul nostru, sume care în mod indiscutabil influențează nivelul de trai al întregii populației, acestea constituind un adaus indirect la veniturile sale. In legătură cu această categorie de cheltuieli, analiza execuției bugetului arată slaba preocupare din partea unităților social-culturale pentru realizarea veniturilor proprii, care de altfel au o pondere infimă în volumul total al veniturilor. Concomitent cu realizarea veniturilor, unitățile bugetare trebuie să-și orienteze mai mult atenția in direcția modului în care se fac cheltuielile din bugetul statului. Rezultatele de pe primul trimestru al acestui an scot în evidență rămîneri în urmă, cheltuieli neeconomicoase, risipă și tendința spre unele cheltuieli lipsite total de eficientă. Sunt încă frecvente cazuri de abateri de la disciplina financiară ce se concretizează în depășirea creditelor bugetare, schimbarea destinației fondurilor etc. In atenția comitetelor executive ale consiliilor populare, a cadrelor de conducere din toate unitățile bugetare și a întregului aparat financiarcontabil, trebuie să stea cheltuirea cu simț gospodăresc și cu răspunderea banilor statului. Se impun studii și analize comparative, anchete statistice, monografii și norme de cheltuieli medii pentru unități bugetare similare ca profil, dimensiuni și condiții de desfășurare a activității. Pe baza unor astfel de măsuri se pot crea condiții pentru reducerea costurilor și în unitățile bugetare de toate categoriile. Experiența dobîndită de consiliile populare în cei doi ani care au trecut de la punerea în aplicare a măsurilor de perfecționare a activității organelor administrației locale de stat pe permite să concluzionăm că există toate condițiile pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate de partid cu privire la creșterea eficienței în fiecare compartiment al economiei locale, pentru întărirea finanțelor locale și pentru creșterea rolului acestora în ridicarea nivelului de trai al populației. „Săptămîna primăverii“ de Săptămîna trecută, sute elevi din județul Neamț au participat la înfrumusețarea orașelor, și comunelor, la curățirea terenurilor de sport, parcurilor, străzilor etc. In fotografie . Elevi din clasa VIII-a de la Școala generală nr. din Piatra Neamț munc 2 cinci la amenajarea ștrandului. Marți, 28 aprilie 1970 ■ v MARȚI, 28 APRILIE 18 Deschiderea emisiunii! Lumea copiilor. Universal-Sotron; 18.30 Actualitatea economică; 18.55 Anunțuri — publicitate! 19 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 19-35 Atomul, această necunoscută. Nașterea luminii; 20 Reflector; 20.10 Anunturi — publicitate; 20.15 Film artistic : „Doctor Socrates"; 21.40 Moment coregrafic cu Maria Mitrache și Victor Vlase; 21.55 Teleglob; 22.20 Telejurnalul de noapte; 22.35 Muzicorama TV; 23 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI MARȚI, 28 APRILIE PROGRAMUL I 15 Radio-școală; 15.25 Compozitorul săptămînii; 16 Radiojurnal; 16.20 Muzică populară; 16.30 Ce e nou în județul nostru; 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret; 17.30 Muzică populară; 18-10 Radio simpozion; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19 Gazeta radio; 19.30 Concertul în mi minor pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar; 20.05 Tableta de seară; 20.10 —■ 365 de cîntece; 20-20 Argheziană; 20.25 Zece melodii preferate; 21 Memoria pămîntului românesc; 23.25 Muzica ușoară; 0.03—5 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II Selecțiuni din opera „Apus de soare” de Mans Barberis; 15.30 Muzică ușoară; 15.401 Radio publicitate; 16 Radiojurnal; 16.20 Muzica românească în lume; 16.55 Sfatul medicului; 22 Cvartet de coarde și flaut de Dumitru Bughici; 22.30 Cadran ; 22.50 Pagini corale; 23.05 Concert simfonic; 24.1 Dialoguri dramatice pentru orchestră MIERCURI, 29 APRILIE PROGRAMUL II 5.05—6 Muzica dimineții; 6.05—9.30 Muzică și actualități; 9.30 Viața cărților; 10-05 Plaiuri sucevene — concurs al artiștilor amatori; 10.30 Vreau să știu; 11.05 Muzică ușoară; 11.20 Patrium carmen; 11.45 Sfatul medicului; 12 Muzică ușoară; 12.25 Știința larzi; 12-30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13 Radiojurnal; 13.10 Avanpremieră cotidiană; 13.22 Primăvara și muzica ușoară ; 13.45 Muzică populară; 14 Caleidoscop muzical; 14.50 Din muzica popoarelor. PROGRAMUL NI 8-10 Tot înainte; 8.25 Marii interpreți; 9 Muzică populară; 9.10 Compozitori și interpreți de muzică ușoară; 9.30 Corul Sindicatului Municipiului București; 9.45 Matineu de operă; 11 Balade și jocuri populare; 11.30 Călătorie muzicală; 12.15 Concert de prînz; 13.30 Unda veselă; 14-03 Soliști și orchestre de muzică populară; 14.30 Muzică ușoară; 14.55 Știința la zi, IAȘI MARȚI; 28 APRILIE Program de seară 17 Buletin de știri; 17.05 Estrada zilei; 17.30 Pe teme cetățenești; 17.45 La microfon soliști și formații artistice de amatori; 18 Descriptio Moldaviae: Oameni și locuri; mi-e drag; 18.20 Cîntecul care 19 Radiojurnal; 19.15 Soliști români de operă; 19.30 Teatru la microfon„ Regina de Navara“; 21 Buletin de știri; 21.05 Voci din fonoteca de aur; 21.20 Jazz... concert; 21.30 Cinemeridian; 21.40 Jazz... concert conțtinuare. MIERCURI, 29 APRILIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.30 Drag mi-e jocul românesc; 7 Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramic : „Legea Antarcticii" — film pe ecran panoramic realizat de studiourile sovietice, care ne oferă posibilitatea să urmărim o dramatică încleștare cu legile aspre ale climatului antarctic fi7, 19, 21). * — Panoramic: „Asterix și Cleopatra“ — un film de desene animate care se adresează deopotrivă celor mici și adulților, o viziune ironică și.. . distractivă asupra celebrului cuplu antic de îndrăgostiți Cezar și Cleopatra; producție franco-belgiană (10,15). — Pietricica, „Neîmblînzita Angelica" și „Angelica și Sultanul“ — două dintre episoadele serialului realizat de regizorul Bernard Borderie cu binecunoscuții Michele Mergier și Robert Hossein în rolurile celor doi îndrăgostiți căzuți victime unor interminabile mașinațiuni de culise (10,30; 14-30; 18.30). LAVINEȘTI — Arta „Operațiunea lady Chaplin“ — o coproducție franco-italospaniolă pe un text presărat cu aventuri și suspensuri, în distribuție : Ken Clark, Daniela Bianchi, Jacques Bergerac, Evelyn Stewart (15, 17, 19, 21). ROMAN — „23 August" I „Urmărirea" — o foarte bună peliculă americană în regia lui Arthur Penn, bucurîndu-se de o interpretare ireproșabilă din partea actorilor Marlon Brando, Jane Fonda, Angie Dickinson, Robert Redford și a celorlalți colegi (10, 12, 15, 17, 19, 21). — Victorias „Iconostas" — producție a studiourilor bulgare , filmul evocă momente importante din istoria poporului bulgar, pe al căror fundal se desfășoară o tragică poveste de dragoste (14.30; 16.30; 18.30; 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victoria „Cind se aud clopotele“ — film iugoslav, distins cu Medalia de argint la Festivalul de la Moscova — 1969, în centrul acțiunii momente dramatice din lupta pentru trezirea conștiinței politice a țăranilor (16, 18, 20). BICAZ — Central „Ultima noapte a copilăriei* — un film românesc propunîndu-se subtile și sensibile zone de investigație în psihologia copilăriei și adolescenței {16, 18, 20). TARCAU e „Iubire strict oprită* — cineaștii din R.D. Germană ne invită să urmărim o amuzantă povestioară despre un grup de parașutiste cărora — în ciuda severelor interdicții ale antrenorului — dragostea nu le poate fi totuși interzisă (16, 18, 20). L Elizee PIATRA NEAMȚ — Muzeul de arheologie, Piața Libertății Q»„ 1. — Muzeul memorial „Gallstrat Hogaș”, str. Gallstrat Hogaș nr. 1. — Muzeul de științe naturale, str. V. I Lenin nr. 82. TIREC NEAMȚ — Muzeul de Istorie, str. V. I. Lenin. — HUMULEȘTI _ ©asa memorials „Ion Greangă”. — BJGAZ — Muzeul hidroenergetic și de Istorie. DDRAC— Expoziția de etnografie. Legea prevede « Legea prevede Tovarășul Rusu Constanți) din Piatra Neamț a suferit în anul 1939 o condamnare pentru furt particular, fiind reabilitat în luna octombrie 1969. Dorește să știe dacă poate deține o funcție de gestiune. Răspuns. Potrivit dispozițiilor legii 22/69 și a instrucțiunilor date în aplicarea ei, pot fi gestionați cei condamnați, dacă au fost reabilitați. Deci unitatea vă poate angaja într-o funcție cu gestiune. Tovarășa Bodea Angelica, salariată la M.F I.C. Săvinești, avînd in întreținere doi copii din care unul de 7 luni, lucrează cu program redus. Dorește să știe dacă are dreptul la plata orelor prevăzute pentru pauza de alăptare. Răspuns. Potrivit art. 92 din Codul Muncii în afara repausului de odihnă se acordă femeilor și pauză pentru alăptarea copiilor, durata acestora incluzîndu-se în timpul normal de lucru. Reducerea programului de lucru care înlocuiește pauza de alăptare nu afectează norma de lucru, a angajatelor care alăptează copii, salariul plătindu-se pentru o normă întreagă. Intrucît dv. ați fost angajată cu 1/2 normă, salariul vi se cuvine corespunzător muncii prestate, respectiv pentru 4 ore (1/2 normă) conform prevederilor HCM nr. 54/67 și Instrucțiunilor de aplicare nr. 2400/67. Tovarășul Aninei Ion din comuna Borlești. Pensionar invaliditate gr. II cu o pensie lunară de 350 lei ne întreabă dacă este obligat să plătească paza obștească și dacă în situația lui este scutit total sau parțial de contribuția voluntară bănească. Răspuns. Conform art. 4 lit. B HCM 1337/59 sînteți scutit de plata pazei obștești dacă nu aveți alte venituri în afara pensiei de invaliditate. In ce privește contribuția voluntară bănească, așa cum se prevede în HCM 1793/65 puteti fi scutit numai de adunarea populară, la propunerea comitetului executiv al consiliului popular. Tovarășul Munteanu Constantin din comuna A fost transferat de la Tarcău. IMTF Piatra Neamț la data de 1 ianuarie 1967 copt. art. 16/3 Codul Muncii întreabă dacă are dreptul la acordarea sporului pentru vechime neîntreruptă. Răspuns: Fiind transferat la cerere, conf. art. 16/3 Codul Muncii, nu beneficiați de sporul de vechime neîntreruptă în aceeași unitate. Tovarășul Tănase Mihai din comuna Pipirig și Popescu Ion din comuna Timișești. Au fost angajați la ICF Piatra Neamț, primul intre 3 iunie 1968—1 iunie 1969 și al doilea între 20 august 1968 — 1 iunie 1969, cind ambii s-au angajat la ICT Cluj. Doresc să știe dacă au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă pentru perioada cît au lucrat la ICF Piatra Neamț. Răspunsa Aveți dreptul compensarea în bani a cancelarrului de odihnă pentru perioada lucrată la ICF Piatra Neamț, dacă nu l-ați efectuat în natură Dreptul de a cere unității această compensare se prescrie conf. art. 118 Codul Muncii în termen de 1 an deci la 1 iunie 197Q. Tovarășul Ciocoiu Gheorghe din comuna Păstrăveni A fost angajat la ICMM Piatra Neamț de la 10 iunie 1968 la 15 martie 1969, fiind în perioada 1 Ianuarie — 15 martie 1969 în concediu fără plată. Dorește să știe dacă are dreptul la alocația de stat pentru perioada 1 ianuarie — 15 martie 1969 și dacă beneficiază de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în anul 1968. Răspuns .entrucît ați fost în concediu fără plată nu beneficiați de alocație de stat pentru copii pentru perioada 1 ianuarie — 15 martie 1969. Aveți dreptul la compensarea ln bani a concediului de odihnă neefectuat dar puteați cere unității până la 1 ianuarie 1970 conf. arh 118 Codul Muncii. Tovarășul Constantin Hirtie din comuna Ștefan cel Mare. A fost condamnat în anul 1952 la 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt. Dorește să știe dacă poate deține funcții cu gestiune. Răspuns ! Conform legii 22/ 1969 și a Instrucțiunilor date în aplicarea ei, dacă ați fost reabilitat pentru pedeapsa la care ați fost condamnat sau dacă fapta a fost amnistiată puteți fi gestionar. Tovarășul Boboc N. Ion comuna Valea Ursului. Este Invalid gr. I și nu mai are alți membri de familie decât soția, care datorită faptului că-i îngrijește nu poate lucra în CAP. Dorește să știe dacă poate beneficia de lot în folosință. Răspuns ! Potrivit statutului CAP familiilor care nu participă la muncă în cooperativă prin nici unul din membri nu li se atribuie lor In folosință, in cazul unor familii cu situații deosebite (incapacitate de muncă, familii incomplete și altele) adunarea generală poate hotărî de la caz la caz atribuirea de loturi de folosință. Tovarășul Bejan Vasile comuna Borca. Lucrează la UE1L Poiana Teiului și la toți muncitorii care lucrează la această unitate și s-a reținut contribuția de 2 la sută pentru pensia suplimentară calculată la cîștigul realizat, întreabă dacă s-a procedat corect. Răspunse Potrivit art. 71 din Legea 27/1966 și instrucțiunilor T 46/1967 ale U.G S.R. și Ministerului Finanțelor, contribuția datorată de angajați este de 2 la sută din salariul tarifar lunar de încadrare; în caz că s-a procedat astfel, nu s-a procedat corect și urmează să cereți restituirea sumelor încasate in plus.