Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)
1970-09-26 / nr. 806
Pag. 2 «a La ușile birourilor diferitelor întreprinderi și instituții, bat zilnic zeci și sute de cetățeni, care doresc să-și achite o obligație față de stat, să-și rezolve o problemă de interes personal, să se solicite anumite lămuriri etc. Găsește cetățeanul înțelegerea cuvenită ? I se rezolvă cererea cu promptitudine in mod calificat ? Răspunsul la asemenea întrebări am căutat să-l aflăm in cursul unui raid-anchetă, efectuat prin cîteva instituții de larg interes cetățenesc. Se înțelege, orice petition în care și-a înregistrat o scrisoare este inareplăvit să fie nerăbdător în aflarea cit mai degrabă a avizului ce i-a primit cererea sa. O astfel de curiozitate nu poate fi satisfăcută cel puțin la serviciul de registratură al Consiliului popular municipal Roman. Elena Șurubaru, funcționar principal la acest serviciu, se află în situația de a ridica de multe ori din umeri la întrebările solicitanților, pentru că în dreptul cererilor lor, la rubrica „modul de rezolvare“ anumite servicii — de regulă spațiul locativ, planificarea și gospodăria comunală — n-au mai făcut mențiunea necesară de la 16 iulie a.c. — aüica de mai bine de 60 zile. O situație asemănătoare întâlnim și la Consiliul popular municipal Piatra Neamț, cu singura deosebire că aici secțiile în cauză diferă uneori i spațiul locativ, secția financiară și secția de gospodărie comunală. Multă indiferență față de interesele cetățeanului există la unele consilii populare, comunale unde nici măcar orele programate pentru audiență nu se bucură de prezența celor investiți cu această atribuție, așa cum am întilnit în comuna Girov. Această situație este încurajată de Însăși atitudinea președintelui comitetului executiv al consiliului popular, Gheorgghe Amocancei, care, avînd domiciliul în municipiul Piatra Neamț, își permite să vină adeseori la serviciu după orele 8,30 în loc de 7, lăsînd vorbă la subalterni că ar zăbovi chipurile la... Banca de investiții (numai această „pastilă" ni s-a servit de cel puțin trei ori, nu mai vorbim de atîtea situații cînd nimeni nu știa unde este plecat) Un exemplu tipic de descon- siderare a doleanțelor petiționarilor ni-1 oferă I.R.E. Neamț, care răspunde cu mare întîrziere la solicitări, sau nu răspunde deloc, așa cum n-a răspuns Cooperativei de consum Țibucani la două adrese (una din 19 noiembrie 1969 și alta pe aceeași temă din 16 martie 1970) în legătură cu remedierea unor defecțiuni ale instalației electrice la una din secțiile cooperativei. La fel și serviciul mecanico-energetic al U.J.C.C. Neamț a rămas indiferent la o adresă asemănătoare, primită de la același petiționar. O atmosferă intolerabilă întîlnim chiar la serviciul de urgențe al Spitalului Piatra Neamț, unde surorile Maria Gălbează și Florica Savin se adresează bolnavului, indiferent de gravitatea bolii, cu : „n-ai adeverință de salariat, nu te internăm“, sau se ceartă între ele în prezența bolnavilor, care adesea așteaptă ore în șir pînă sunt internați. Tot o desconsiderare a doleanțelor cetățenilor întîlnim și la I. L. L. Piatra Neamț, în special la secția tehnică, unde unele din cereri, nu mai vorbim de solicitările făcute prin telefonul nr. Ii 156, rămîn nerezolvate. Telefoanele au și ele un serviciu de deranjamente (02) la care sunt minute în sir Dină să-ți răspundă cineva, sau chiar dacă ți-a răspuns, de cele mai multe ori e ca și cum nu ți-ar fi răspuns. Nici telefonistele credem că nu procedează bine chemînd întîi la telefon chiar pe cel care face apelul și știe că va avea o convorbire și abia după mult timp, uneori 10—15 minute, reușește să prindă pe cel chemat. E o mare pierdere de timp pentru cine are cîteva comenzi într-o zi. Oricine vorbește la telefon este familiarizat și cu un alt stil de muncă, folosit de secretarele diferitelor întreprinderi și instituții. Dacă vrei să vorbești la telefon cu tovarășul director, tovarășul președinte, sau tovarășul șef CUTARE, îți răspunde întotdeauna curioasă secretara : „Cine sînteți ? " Ii spui... „Da? Numai un moment să văd dacă tovarășul director e în birou?Parcă tovarășul director poate ieși și pe fereastră ) Ți se răspunde apoi da sau nu, în funcție de... funcția pe care o ai. Deci tovarășul iese în birou numai pentru anumite persoane. Acestea sunt doar cîteva din multiplele fațete și implicații pe care le prezintă relația funcționar — cetățean. E timpul ca toți cei ce se recunosc în aceste ipostaze să înțeleagă că menirea lor este de a fi în mod permanent la dispoziția cetățeanului (și nu invers) pentru a-i satisface în mod prompt și component interesele. Mihai MERTICARU FUNCȚIONARUL IN DIFERITE IPOSTAZE Raid-anchetă Arhitectură pietreană O întrebare adresată conducerii fabricii„Zorile noi“ Se cunoaște că la Grozăvești—Hangu, școala a trebuit construită din nou, cea veche fiind de nefolosit din cauza deplasărilor de teren provocate de inundații. Construcția nouă ar putea fi dată privind în folosință dacă nu ne-ar lipsi coamele pentru acoperiș. 0 Să rememorăm La 30 iunie 1970, cu faptele, avizul nr. 4392 am ridicat de la Fabrica „Zorile noi“ din Piatra Neamț 4.890 tigle. In repartiția dată de Consiliul popular județean se prevedeau și coame pentru acoperiș. Nu le-am primit însă pe motiv că n-ar fi. La 2 septembrie am obținut încă o repartiție de 2.000 tigre, pe care le-am luat tot de la „Zorile noi" dar tot fără coame. Nouă, șeful serviciului livrări ne-a spus din nou că nu sînt. Dar la particulari cum de se vînd astfel de coamne din depozit ? Acum am intrat în perioada... convorbirilor telefonice cu inginerul șef al fabricii Eu îi dau telefon marti, el îmi spune să revin vineri. Și tot așa. Iar darea în folosință a școlii din Grozăvești — gata acoperită — se tot amină de pe o zi pe alta, de la o săptămînă la a Ita. Pînă cînd ? C. UNGUREANU primarul comunei Hangu ■ ■ [UNK] [UNK]»«»**•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] »I ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»*•■ [UNK]»«•••■»■ Agrement la Roman Transbord arenecaz mare Odată cu deschiderea noului an școlar, autobuzul care deservește traseul Piatra Neamț — Cîndești, cunoaște o mare aglomerație, în special după stațiile Săvinești și Roznov. Necazul începe însă abia de la Ruseni încolo, deoarece podul a fost luat de apă (încă de la începutul lunii iunie) iar călătorii sînt nevoiți să coboare din autobuz, să traverseze Nechitul pe jos și să urce în alt autobuz, a cărui capacitate este de abia 29 locuri. E lesne de închipuit ce se intîmplă cînd sînt 80—90 de pasageri. In afară de aceasta, mașina scîrțîie din toate încheieturile, iar șoferul are de reparat ceva la fiecare 2 km, motiv pentru care se întirzie 1—2 ore aproape în fiecare zi. Elevii din comunele Rediu și Cîndești care merg la Liceul din Roznov, pentru a nu întirzia dimineața de la cursuri, apelează la mașina muncitorilor de la orele... 4 și 40 minute, dar nici aceasta nu-i mai poate lua. De ce se intîmplă toate acestea ? Pentru că Direcția de drumuri și poduri tergiversează lucrările la construcția podului, iar de trei săptămîni nu se mai lucrează deloc. Tehnicianul Gh. Vrînceanu din cadrul secției de întreținere, care se ocupă tocmai de această problemă, a încercat să ne prezinte cîteva motivații , lipsa unei repartiții de materiale, lipsă de oameni etc., pentru ca apoi să ne spună că repartiția a primit-o încă de la începutul lunii august, iar echipa lucrează la șoseaua spre Izvorul Muntelui. Nu cumva lipsa de preocupare stă pe primul plan ? Să admitem totuși valabilitatea scuzelor prezentate de Gh. V. De ce nu s-a trimis atunci un buldozer care în cîteva ore putea să îndulcească niște pante și să creeze o variantă pentru trecerea autobuzului ? Suntem informați de primarul comunei Roznov că ing. G. Constantinescu cunoștea această propunere de mai mult timp. Și conducerea întreprinderii de transporturi auto putea să ia niște măsuri. Toți călătorii cu care am discutat pledează pentru introducerea unui microbuz al elevilor, chiar pe întreaga perioadă a anului școlar, pentru că acesta poate trece prin apă. S-ar reduce astfel aglomerația, iar elevii ar ajunge la timp la școală. M. M. Am văzut cîteva grădinițe de copii din municipiul Piatra fabricii Neamț — una a „8 Martie", alta deschisă recent într-un local din apropierea clădirii consiliului popular — și în comparație cu modul îngrijit cum arată acestea, Grădinița cu orar redus nr. 7 din cartierul Mărăței, ni se pare neîndreptățită neglijată de forurile în drept. Ne reamintim că în urmă cu multe luni am mai făcut o vizită acolo. Regăsim acum, la începutul unui nou an școlar, din nou gropi 1« curte lăsate de Șantierul nr 1 construcții - montate din nou moloz netransportat, ba in plus și o grămadă de cărbune pulverizat și gunoaie. Chiar în fața intrării. Directoarea, Alexandrina Chiuariu, a stat de vorbă cu inginerul șef al șantierului, care promite dar nu face, a trimis adrese la I.C.P.N., care însăamină transportarea gunoiului, a intervenit și la Consiliul popular. Se izbește însă , de neînțelegere și nepăsare. Căpacul de la canalizare a fost scos, mașini ca cea cu nr.21-IIr-886 trag în curte căi la garaj cu tot cu lacătul de la poartă, lespezile din beton care ar fi trebuit să acopere un cămin al conductelor de încălzire stau aruncate vraf. Păminții sint, pe drept cu viat nemulțumiți. Ei au plătit transportul pietrișului la intrarea în școală care fusese frămîntată de mașinile șantierului, au montat din nou cîteva plase la gardul nou de firmă, tăiate de lucrătorii de pe șantier, pentru ca accesul și supravegherea copiilor de către cadrele didactice să fie asigurate. Pretind însă să li se respecte munca iar copiii (intre 3 și 6 ani) să aibă un loc de joacă, de recreație plăcut. Ar trebui, credem ca Șantierul nr. 1 Inspectoratul școlar și îndeosebi Consiliul popular municipal să sprijine strădania conducerii grădiniței și a părinților prin măsuri concrete și imediate. Jlocul de joacă ai eoții not La pescuit Foto, E. BUCUREȘTEANU r_ CEäHLÄUL RĂSPUNSURI care nu ne satisfac em publicat la rubrica „Cuvîntul opiniei publice“ apărută în ziua de 4 august o notă intitulată „Pretutindeni fapte de bună calitate". Exact după o lună (ceea ce să reținem că e cu destulă intirziere), adică cu adresa nr 112 din 4 septembrie 1970, Direcția comerciala județeană ne răspunde că în adevăr în acel timp la unele unități din cadrul O.C.L. „Alimentara“ Piatra Neamț desfacerea laptelui către consumatori a fost lentă, raminind astfel mici cantități pentru a doua zi, care se acidulau. In continuare, ni se face cunoscut că „s-a luat legătura cu O.C.L. Alimentara și conducerea Industriei laptelui stabilindu-se ca laptele ce nu se desface in aceeași zi prin unitățile comerciale să se restituie“... Răspunsul nu ne poate mulțumi. De ce ? Pentru că și în septembrie au fost zile cînd laptele cumpărat de consumatori s-a stricat, deși el fusese adus cu o oră două înainte. Măsura de a se înapoia laptele acidului nu li se pare suficientă. Ar trebui ca organele în drept să instituie un control înainte de a intra laptele pe rețea și a se desface către consumator. Iar pentru actele de neglijență, Inspecția comercială de stat să aplice sancțiunile cuvenite. 0 Nu putem fi de acord, tovarășe director al Direcției județene de drumuri și poduri, că numai după transportarea de balast pe întreg traseul Roman — Slobozia se putea trece la recepție și imprăștiere, așa cum deducem din răspunsul pe care ni-l dați la nota „Recepția la sfînta-așteaptă". Acum ne pare rău că n-am publicat și fotografia trimisă de la fața locului. S-ar fi văzut mai clar cu balast s-a pierdut din cauza unor aminări numai în parte justificate. „ Am primit răspunsul dv., tovarășe Vasile Pal, directorul cu probleme de alimentație publică și turism din cadrul I.E.J.C O.O.P. prin care ne confirmați că sesizările în legătură cu deficiențele de la bufetul Secueni sunt juste. Dv, ne scrieți că „in urma acestui semnal, s-au transmis sarcini precise gestionarei Paraschiva Nica în legătură cu asigurarea produselor pentru prepararea mâncărurilor calde" Dar oare pină la acea dată nu se transmiseseră aceste sarcini ? Cel care se face vinovat de această neglijență a fost san~ ___i Sîmbătă, 26 septembrie 1970 Corespondente comentate Ochii care nu se văd se uită Nu-i așa, tovarăși de la Centrul de rețele electrice Tîrgu Neamț, că ați vrea să-i mai vedeți acolo, la birouri, pe Dorel Olaru, Gheorghe Crețu și pe alți locuitori din comuna Postrăveni care au achitat toate taxele legale pentru instalația electrică în locuințele personale au făcut formele necesare, au primit promisiuni și„ au fost uitați ? Să vă amintim noi că primul din cei citați a achitat taxa la 30 iulie primind chitanța cu nr. 960, că i s-a menționat pe cerere „urgent“ dar, vorba lui, nu i s-a executat lucrarea nici măcar... lent Știm ochii care nu se văd se uită. Poate însă că vă va aminti conducerea I.R.E de la Neamț că nu-i nevoie să Piatra mai purtați oamenii pe drumuri, că se pot deplasa lucrătorii de acolo pentru a reînnoi cunoștința și, bineînțeles, a face instalațiile pentru care ați încasat banii. Un nou sistem de calcul ? Atenție! La O.C.M.A.D. Neamț pare să se fi descoperit un sistem nou de calcul și... de relații cu clientela. Concret : Gh. Michiu din Roman, str. Smirodava, bloc F3, ap. 18, a încheiat cu CCMAD, la 7.XI.1998, un contract de 6 203 lei pentru obiecte cumpărate cu plata în rate. A plătit la început 200 lei, iar 6.003 lei i s-au eșalonat pentru achitare pînă la 13.VIII.1970, calculindu-i-se și dobînda de 167 lei. Omul a plătit cu regularitate ratele, dar la sfîrșit s-a pomenit că i se „suplimentează“ dobînda cu încă 136 lei. Acum, cel in cauză protestează, cere explicații. E bine ca OCMAC să le dea chiar în coloanele ziarului nostru. Pentru că Gh. Michiu nu e unicul cu care s-a procedat astfel. O statuie familiei gestionarului comportă cu ei gestionarul Gheorghe Florea și soția lui cînd ajung să cumpere cite ceva de la magazinul alimentar cooperativei. In pauza de jumaltate de oră, au ajung toți să-și cumpere pîine. Ar delega mai mulți pe unul, dar gestionarul vrea să-l vadă pe fiecare la ochi. Și astfel timpul trece, pauza se duce stînd la rind. Ba pe deasupra se mai aleg, uneori, și cu vorbe unite. Nu iasă și cu restul de bani cuvenit. Semnatarii scrisorii — și sunt mulți — ar dori ca familia Florea să-și schimbe atitudinea față de cumpărători. Făgăduiți-le că le ridicați statuie, tovarăși, și poate că se o vor purta cum trebuie, cum o cer regulile generale de comerț. Poate că la gestul dv. va contribui și conducerea cooperativei de consum și cu ceva și forul superior — uniunea județeană. M. ASMARANDEI Mai mulți muncitori de la Fabrica de cherestea din Tazlău sunt supărați. Nu de... florile mărului ci de modul cum se CIMUM LIMA 0 VECHE UNIIUE (Urmare din pag. I) tuia, s-au construit cu mijloace proprii, după planuri proprii și cu un minim de cheltuieli, două secții noi : pediatria și casa de naștere. Intr-o aripă a localului fostei Direcții generale a hidrocentralei s-a amenajat actuala policlinică a orașului Bicaz, care dispune în prezent de 7 cabine și ur laborator de tehnică dentară. Iici unul din noile blocuri din centrul orașului a fost prevăzut și construit localul circumscripțiilor sanitare I si H ale orașului Bicaz. Vechile secții ale spitalului nemaifiind corespunzătoare cu nevoile crescânde ale asistentei medicale ale populației din zona orașului Bicaz, de pe văile Bistriței, Tarcăului și Bicazului, prin grija județeană s-a Consiliului popular construit noul Spital Bicaz. Acesta este așezat pe vechea temelie a secției de interne a spitalului de șantier și s-a extins cu două aripi noi. Noul spital — plăcut, luminos, primitor, cu parter și etaj, dispune de o sală de operație adecvată și de un serviciu de radiologie bine dotat, de instalații tehnico-sanitare moderne, și de încălzire centrală. Spitalul unificat dispune în prezent de o bună bază materială, cit și de cadrele medico-sanitare necesare pentru o asistentă medicală corespunzătoare. Sperăm, că în această toamnă vor fi completate cu noile cadre medicale toate posturile de medici vacante din teritoriul Spitalului Bicaz. Amintindu-ne de anii din urmă, vedem că am ajuns destul de departe și suntem mulțumiți, dar dorim să nu ne oprim aici. Mai avem planuri de viitor:fe Îmbunătățire, de extindere, de mobilizare. Acum se face demolarea primei secții care a functioriat In cadrul spitalului de șantier, vechea baracă a chirurgiei in soare isi face apariția vechea temelie, prima temelie a spitalului Bicaz. Ne gîndim cu mindrie la drumul parcurs de această instituție de sănătate din anul 1950 și pînă în prezent. Cili oameni au fost traiați si îngrijiți 1n acest spital toiti accidentali, citi bătrâni, oile femei și citi copii și-au recâștigat sănătatea aici ! Ne amintim cu dragoste și admirație și de primii medici care au lucrat aici si care au vegheat zile și nopți asupra vieții bolnavilor . Vechea baracă a chirurgiei dispare și în fața ochilor răsare coasta muntelui, împădurită, colorată și cunsătoare. Se mai vede doar vechea temelie și în curând nu va mai fi nici ea... Privirile ni se întorc cu drag spre noul locaș al spitalului. Inălțat, luminos, In care vom continua munca de vindecare și alinare a suferințelor omenești. P. S. — Ca să nu fim cumva acuzați de prea mult optimism și să nu predispunem și pe alții la reverie, am dori să amintim constructorilor spitalului Bicaz că Încă mai au «fte ceva de lucru, pentru ca noul spital să arate măcar pe dinafară așa cum am dori noi să fim țipa dinăuntru. Radio SIMBATA 26 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 15 De la 3 la 7 . 16 Radiojurnal ; 19 Gazeta radio; 19.30 Cîntece de nuntă și jocuri; 20.05 Tableta de seară ; 20.10 Microrecital Caterina Valente ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Zece melodii preferate ; 21 in jurul globului; 21 20 Cîntă Doina Badea ; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solistul serii ; Enrico Macias ; 22 Radiojurnal ; 22.20 Sport ; 22.30 De toate pentru toți... turiștii ; 23 Expres PROGRAMUL II Triplu concert în la minor pentru flaut, vioară clavecin și orchestră de J. S. Bach ; 15.30 Soliști și formații artistice de amatori ; 16 Radiojurnal; 16.20 Recitalul pianistului Gheorghe Halmoș ; 16.45 Orchestra de muzică populară „Orzișorul“ din Roșiorii de Vede ; 22 Pagini din operete ; 22.30 Album de dans ; 22.30 Album de romanțe ; 22.50 Orchestra Gigi Cichellero ; 23.05 Concert Marcel Mihalovici; 24 — 1 Lieduri de Felicia Donceanu. DUMINICA 27 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I Radiojurnal ; 7.15 De la munte la mare — program muzical; 8 Sumarul presei ț 8.10 Avanpremieră cotidiană ; 9 Radiomagazinul femeilor ; 9.30 Ora satului ; 10 Cavalcada ritmurilor ; 11.15 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 12 De toate pentru toți ; 13 Radiojurnal ; 13.15 De toate pentru toți .. . turiștii ; 13.45 Muzică ușoară ; 14 Unda veselă ; 14.30 Melodii de ieri și de azi. PROGRAMUL II 8.15 Teatru radiofonic pentru copii, „Dubla Lotte“ de Erich Köstner ; 9.00 Avanpremieră cotidiană ; 9.12 Caleidoscop muzical ; 9.50 Cîntece pentru cei mici ; 10.00 Opera și cele cinci necunoscute ; 10 30 A 7-a arta ; 11.00 Concert simfonic ; 12.30 Au fost oaspeți ai scenelor noastre ; 13.00 Mozaic muzical ; 14.10 Albumul vocilor celebre ; Maria Callas și Dietrich Fischer-Dieskau; 14.30 Cine știe cîștigă. tv SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 15.15 Deschiderea emisiunii | Fotbal ! Rapid — Uta ! 17.00 Emisiune In limba germană | melodii nocturnă 0.05 — 6 Estrada 18.05 Microavanpremiera zileij 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! . 19.20 1001 de seri ! 19.30 Telejurnalul de seară | 20 Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pentru tineret i „Ocolul țării in opt luni“. 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin | România — Bulgaria (repriza a II-a) ; 20.50 Film serial. „Incoruptibilii" 21.40 Nocturnă bucureșteană | 22.15 Reportaj filmat de la vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste triaj 23.00 România la AusTelejurnalul de noaptei 23 15 Fotbal Feijenoord — etat 23.45 închiderea emisiunii. Vremea Vremea se menține răcoroasă și în general frumoasă, cu cer variabil, temporar moros, în nordul Moldovei și-n zona de munte unde, izolat, se vor produce averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul est, sud—est. Temperatura aerului se menține staționară. Minimele vor oscila între 0 și 5 grade, iar maximele între 13 și 18 grade.