Ceahlăul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 732-809)

1970-07-22 / nr. 750

4 X în pagina a II-a VIATA CULTURALA vă oferă un grupaj de știri și reportaje din județ : • MEMORIA ANTIQUITATIS • „NĂPASTA“ — în pregătire la Teatrul Tineretului • MUNCA CU CARTEA • POPAS ÎN LUMEA ÎNDRĂZNELILOR La Fabrica de ciment Bicaz au început lucră­rile la o nouă investiție Dezvoltarea carierei de calcar La Fabrica de ciment Bicaz au început lucrările de con­strucții la o nouă investiție industrială: dezvoltarea ca­rierei de calcar. Această im­portantă lucrare va fi exe­cutată de o întreprindere specializată din Iași și are termen de punere în func­țiune trimestrul IV 1972. Pentru acest an sunt prevă­zute a se executa lucrări de construcții și montaje în va­loare de 3.600.000 lei. între pozițiile mai principale de plan se prevede executa­rea unui drum de acces de la cota 780 la 930, iar pentru anul viitor executarea unui drum de exploatare de la cota 930 la cota 1000 unde va fi de fapt platforma noii cariere. La această cotă e­­xistă un calcar foarte bun, cu un conținut ridicat de carbo­nat de calciu care va per­mite fabricarea unor cimen­turi de calitate și mărci supe­rioare celor existente. După terminarea lucrări­lor la noua investiție de la Bicaz-Chei, capacitatea de calcar pentru fabrica de ci­ment va crește cu 2.200.000 tone anual. Anul III Nr 750 Miercuri 22 iulie 1970 4 pagini 30 bani în pagina a IV-a Japonia Faptul divers pe glob Scurte știri MUSTIM­I wGT­ T' 70 PIN1RU­LUI OBIECTIVEI Termenul de punere în funcțiune se apropie, DAR STADIUL LUCRĂRILOR ESTE IN INTIRZIERE Noi cadre sanitare medii și auxiliare Activitatea de asistență me­dicală a populației se îmbu­nătățește continuu. Zilele a­­cestea, numărul cadrelor sa­nitare medii și auxiliare din județ s-a mărit simțitor. Din absolvenții promoției 1970, au fost repartizați să lucreze ln circumscripțiile sanitare din județul nostru 98 de a­­sistenți și 94 de surori me­dicale, care își vor, posturile la sfirșitul prelui aces­tei luni. I / Legume și fructe proaspete In dorința de a asigura o aprovizionare mai bună a uni­tăților sale de desfacere spre consumatori, Centrul de legu­me și fructe Roman a contrac­tat două vagoane de roșii calitatea I de la Î.A.S. Fierbinți (jud. Ialomița), pe care le-a recepționat deja și le-a pus în vînzare în cursul zilei de ieri, la prețul de 3,50 kg. Pentru astă-noapte erau așteptate cîteva transporturi de fructe, ce urmează ca, în funcție de sosirea lor, să fie puse în vînzare astăzi sau mîine. Este vorba de 2.000 kg. caise (de la Tulcea) și 2.000 kg. mere și pere (de la Focșani și Odobești). Incepînd de astăzi, datorită timpului favorabil care permite recoltatul carto­filor, vor fi aduse mari canti­tăți de asemenea legume (circa 25 de tone pe zi) de la unitățile cooperatiste din Dol­­jești, Săbăoani și Gherăești, care vor fi oferite cumpărăto­rilor la prețul de 1,60 lei kg. ; Microinterviu cu Grigore Costescu antrenorul lotului național feminin de baschet T — Ce planuri are în acest an echipa noastră feminină de baschet ? Grig. Costescu s­­t. Pînă la sfirșitul acestui an ne aș­teaptă o sumedenie de com­petiții : Cupa orașului Bucu­rești (5—9 august), cu parti­ciparea Ungariei, echipelor Poloniei, Franței și Cubei; Cupa orașului Sofia (12—16 august), avînd ca partenere Cehoslovacia, Bulgaria, Iugo­slavia și U.R.S.S.­­ Univer­siada de la Torino (25 august — 6 septembrie), care ne interesează deoarece selec­ționata studențească se con­fundă cu echipa națională. Apoi, între 11—19 septem­brie, la Luvarden (Olanda) în­fruntăm grupa B a Campio­natului european, unde întîl­­nim Cehoslovacia, Bulgaria, Iugoslavia, Belgia și Austria. Primele trei sînt echipe redii­(COM 1IUAREA CURIERULUJ I­­N PAS­NA A­ll-A) După cum se știe cifrele cu privire la îndeplinirea planului de investiții din primul semes­tru din acest an, au dorul să mulțumească pe cei care într-o jumătate de an au realizat mai mult de 50 la sută din totalul planului de investiții anual,, dar să și îngrijoreze pe ceilalți, care nu au reușit să se apropie de această cotă, situîndu-se chiar sub media realizată pe întregul județ (46,8 la sută la total și 49 la sută la construcții și montaje). Și cum în această din urmă postură se situează foarte mulți beneficiari este cazul să spunem că situația nu-i de loc roză în sensul că termenele de punere în produc­ție (lunile viitoare) la o serie de obiectivă sunt de pe acum amenințate. în rinsul aces­tora se situează noile capaci­tăți de producție de la Uzina de fibre sintetice Săvinești, Fa­brică de bere Piatra Neamț și altele. — Să vedem mai întîi care sunt cauzele rămînerii în urmă, deo­camdată la trei dintre aceste obiective : instalația de acid a­(Continuare în pag. a III-a) Sute de kilometri de fire se scurg sub privirea atentă a ope­ratorului Ion Ghiriță de la U.F.S. Săvinești. Recoltarea griului a început aici un bob risipit, după seceriș - culturi duble! Campania de recoltare a griu­lui s-a declanșat în mai toate unitățile agricole din sudul județului. După ce și-au trecut „examenul“ pe suprafețele de pe care s-a recoltat orzul de toamnă, zeci și zeci de combine și balotiere își croiesc drum prin lanurile grele de rod. Sînt utilizate toate aceste mașini și utilaje la capacitatea maximă ? Fiecare oră bună de lucru este folosită din plin ? Iată întrebările la care a căutat ă răspundă raidul-anchetă ntreprins de redacția ziarului astru prin cîteva cooperative­gricole din zona Romanului. Pregătită cu minuțiozitate, le Iberăești bătălia recoltării grîu­­ii se desfășoară din plin. Termi­­n­înd primii pe județ recoltatul orzului, cooperatorii și mecani­zatorii au trecut cu toate cele 7 combine la secerișul griului. Pe tarlaua Berășoaia, aparți­­nînd brigăzii a treia, trei balo­tiere funcționează din plin în urma combinelor. După acestea, o remorcă platformă cu încărcă­tor cară la marginea tarlauei (Continuare în pag. a III-a) In lanurile de grîu au pătruns combinele. Propunerile cetățenilor sursa unor împliniri urbanistice Pornind de la considerentul că rezolvarea multiplelor pro­puneri venite din rîndul mase­lor contribuie la continua dez­voltare a localităților,, la crea­rea unor condiții mai bune de trai pentru cetățeni. Comitetul executiv al Consiliului popu­­­lar municipal Roman a acordat atenție deosebită acestei probleme. încă din sesiunea din 11 iu­nie 1969, cînd s-a analizat mo­dul în care au fost rezolvate propunerile făcute de alegători în campania electorală, comi­tetul executiv — pe baza hotă­­rîrii nr. 11 adoptată atunci — și-a organizat mai bine activi­tatea de urmărire a rezolvării la termen a propunerilor. Pe bază de grafice s-a urmărit pe sectoare stadiul înfăptuirii o­­biectivelor propuse, au fost revăzute termenele de execuție la unele lucrări în funcție de posibilități, adesea prin redu­cerea termenelor propuse ini­țial. S-a urmărit întocmirea din timp a documentațiilor ne­cesare, în serviciile și întreprin­derile subordonate consiliu­lui popular, s-au luat noi măsuri concrete menite să ducă la realizarea sarcinilor. Cu prile­jul unor instruiri, precum și prin studioul de radioficare al municipiului a fost stimulată participarea publicului la reali­zarea obiectivelor propuse. Pe­riodic, In adunările cetățenești, alegătorii au fost informați a­­supra stadiului rezolvării pro­punerilor, fost­a analiză — care de altfel a făcută recent cu prilejul unei ședințe de comitet execu­tiv, cu participarea tuturor fac­torilor Interesați — scoate în evidență faptul că În prima etapă a anului 1970 au fost re­zolvate numeroase propuneri, îndeosebi cele care nu •> erau influențate de existența­­ unor fonduri speciale, cum ar fi­­ mai buna aprovizionare a popu­lației, asigurarea iluminatului public, îmbunătățirea transpor­tului în comun etc. Mare parte din propunerile rezolvate privesc sectorul de gospodărie comunală, unde de altfel sunt și numeroase reușite: modernizarea unor artere de circulație, turnarea din nou a trotuarelor pe 12 străzi, cu participarea activă a cetățenilor. Venindu-se în în­­tîmpinarea unor propuneri fă­cute de locuitorii municipiu­lui,se lucrează acum la mo­dernizarea străzilor Elena Doamna, Oituz, se execută plombări și reparații pe străzi­le Mihai Viteazul, A. Panu, Ro­man Vodă și altele. Pe suprafa­ța de peste 700.000 mp s-au e­­xecutat de către cetățeni lu­crări de scarificare a părții ca­rosabile pe multe alte străzi. Trebuie să subliniem că pentru înlăturarea pe viitor a unor lucrări de calitate slabă, întreprinderea comunală, Șan­tierul 2 construcții, serviciul de gospodărie comunală și-au or­ganizat mai rațional forțele de care dispun, au luat măsuri de control la lucrările pe care le execută, au stabilit responsa­bilități materiale și termene precise de predare, în vederea îmbunătățirii a­­limentării cu apă în cvartalele de blocuri și în unele cartiere — pe baza propunerilor fă­cute — s-a stabilit de comun a­­cord cu asociațiile de locatari un program de distribuire a a­­pei la etajele III—IV și s-au revizuit instalațiile în scopul înlăturării pierderilor de apă. Prin noua sursă de captare de la izvoarele din zona­ ștrandului se vor satisface toate cerințele de apă. O problemă pe larg dezbă­tută de cetățeni este aceea a unor lucrări de canalizare, foar­te solicitate în cartiere. Dacă comitetul executiv ar găsi, încă în cursul acestui an, so­luții pentru satisfacerea acestor cerințe s-ar schimba cu mult aspectul edilitar-gospodă­­resc din cartiere, s-ar­ ridice substanțial nivelul de trai al locuitorilor. O bună parte din propuneri s-au referit la îmbunătățirea ac­tivității de gospodărire, de întreținere a fondului de locuin­țe. Ca urmare, s-a acordat o atenție mai mare executării Constantin COBUZ șeful comisiei organizatorice a Consiliului popular municipal Roman (Continuare in pag. s III-a) Pe cine tutelează AUTORITATEA TUTELARA ? În stituție cu caracter juridic, izvorîtă din caracterul profund uman al orînduirii noastre, au­toritatea tutelară are drept o­­biectiv ocrotirea minorilor, a­­părarea drepturilor și intere­selor lor. Atunci cînd copilului îi lipsește acel climat cald și sănătos al grijii părintești. In­tervine autoritatea tutelară.­­Ea este, cu alte cuvinte, un părin­­te care vine să suplinească lipsa de grijă a părinților reali. Funcționînd în cadrul consilii­lor populare, colectivele de sprijin ale autorității tutelare au în componenta lor persoane competente: deputați, cadre di­dactice, medici etc. Anchetele sociale întreprinse de aceste colective constituie un sprijin de neînlocuit pentru instanțe­le de judecată în soluționarea proceselor de divorț (cu copii) și încredințarea de minori. Ne adresăm judecătorului George Balcan, de la Judecă­toria locală Romani — Vă ajută autoritatea tute­lară ? — De multe ori, dar Alte­ori... Insist să explice pe acel alteori. — Recent a fost respinsă ca nefondată acțiunea Consiliu­lui popular municipal Roman privind încredințarea minoru­lui Timoftică Ion. Tatăl copi­lului a decedat și, normal, mi­norul trebuia să rămînă la mamă. Or, autoritatea tutelară depune un exces de zel nejus­tificat pentru ca minorul să fie încredințat bunicii (faptul că tatăl copilului a fost omorît de sora mamei nu poate să dea o caracterizare la adresa mamei). Bunica paternă nu are stabilit un drept care să fie opozabil dorinței mamei de a avea co­pilul lîngă ea. Răsfoim, la aceeași judecă­torie, dosarul 1022. Condrea G. Vasile, acțiune din­­ dinți a deschis împotriva soției sale, Lucreția­­ (actualmente­ dom­ici­liată în Secueni), cerînd ca fe­tița de 4 ani și 6 luni să-i fie lăsată lui spre creștere. Printr-o sentință anterioară copilul era încredințat mamei. Ce reco­mandări face autoritatea tute­lară în ancheta socială purtînd semnătura președintelui Con­siliului popular Sagna ? După ce se spune că numitul Gon­­drea V. trăiește în concubinaj cu Chirica E., că în cursul anu­lui trecut și anul acesta n-a lu­crat nici o zi la G.A.P., se opi­­niază ca minorul să fie încre­dințat ... tatălui. In instanță acțiunea a fost respinsă. (S-a aflat că pretinsul tată nu stă deloc bine la capitolul morală, despre care în ancheta socială amintită nu se suflă o vorbă). La Piatra Neamț, Interlocutor ne-a fost judecătorul Alexandru Cozma. — Dacă de multe ori autori­tatea tutelară a sprijinit sub­stanțial instanța în soluționa­rea justă a cazurilor, am întîl­­nit și anchete sociale făcute ,ca să fie". Superficialitatea sa citește în ele de la o poștă, lată, de la Viișoara, în cazul privind pe Coste­l. Maria, ne sînt relatate doar datele de stare civilă pe care deja le cu­noșteam din actele dosarului. Nimic despre climatul moral în care trăiește mama. Stroia Pe­­trică, tot din Viișoara, este autorul unui furt în dauna avu­tului obștesc. In ancheta so­cială ni se comunică data naș­terii etc., și că a furat o oglin­dă retrovizoare de la o mașină, lucru pe care deja il știam. Despre condițiile în care tră­iește minorul, nimic, în ca­zuri, să zicem mai... fericite, ne este precizată situația ma­terială a părinților, ceea ce nu este de ajuns. Citeva exemple ne arată că nici autoritatea tutelară din ca­drul Consiliului popular mu­nicipal Piatra Neamț nu este totdeauna un bun ... părinte. In cazul Constantei Solchi, de pildă, se vorbește prea puțin despre crescut condițiile în care este minorul. Nu se suflă nici o vorbă despre moralitatea mamei. — Reiese că anchetele socia­le nu trebuie să privească nu­mai latura materială a condi­țiilor oferite copiiilor.­­— Evident. Creșterea copiilor este determinată de un com­plex de factori. Relațiile pe care le primim prin interme­diul acestor anchete sociale trebuie să se refere pe larg și la garanțiile morale pe care le oferă mediul în care urmează să trăiască minorul în cauză. Ne-am oprit, deocamdată, a­­supra unui singur aspect din multitudinea de atribuții ce re­vin autorității tutelare, aspect de loc neglijabil pentru că o avizare superficială asupra si­tuației minorilor după cum am văzut, poate duce, în ultimă instanță, la soluții potrivnice intereselor acestora. Autoritatea tutelară fără a se aștepta de la ea totul trebuia să fie însă un adevărat părinte pentru copiii care, din diverse motive, nu se pot bucura de grija părinților adevărați. Și cum un bun părinte își cunoaș­te bine copii, rămîne ca autori­tatea tutelară să și-i cunoască și ea, anchetele sociale pe ca­re le întreprinde devenind profunde Investigații sociolo­gice. L B. , Pe teme de educație * îmbunătățirea regimului vamal aplicat turiștilor ca urmare a sporirii, an de an, a traficului internațio­nal de persoane, o dată cu mărirea numărului de tu­riști și al altor categorii de călători care trec frontiera țării noastre, s-au considerat necesare noi măsuri de îm­bunătățire a regimului vamal aplicat acestora. Aceste îm­bunătățiri se referă în special la corelarea drepturilor acordate persoanelor de a importa sau exporta bunuri cu nivelul de viată în con­tinuă creștere în țara noastră, cu nevoile care se fac re­simțite în practicarea tu­rismului modern, a turismului automobilistic și cu specificul călătoriilor în interes de ser­viciu sau de afaceri. Noile norme țin seama de nevoile oricărei persoane ca­re întreprinde o călătorie in­ternațională indiferent de calitatea în care călătorește peste frontieră și indiferent dacă este cetățean român sau străin. De pildă, cantita­tea admisă de efecte perso­nale , îmbrăcăminte și în­călțăminte, precum și alte articole noi sau folosite, este nelimitată. De asemenea, orice călător (turist, în inte­res de serviciu, inclusiv oa­meni de afaceri etc.) poate avea cu sine alimente și me­dicamente necesare pe tim­pul călătoriei și în raport di­rect cu durata deplasării, fără însă ca valoarea totală a alimentelor să depășească 500 lei. In sensul normelor stabilite și pentru a crea con­dițiile cele mai avantajoase turiștilor și oamenilor de a­­faceri, s-a stabilit ca, în ca­drul efectelor, să fie admise și următoarele articole : două aparate fotografice și 24 ca­sete de filme sau 10 rol filme, un aparat cinematografic de filmat de format mic și două bobine de film, un binoclu, un magnetofon portativ și 10 discuri, un televizor portativ, un aparat radio-recepție por­tativ, o mașină de scris por­tativă, un cărucior de­­ copil, un cort sau alt echipament de cantonament pentru tu­riști, scule și articole de sport (o undiță de pescuit, două arme de vînă­toare, 100 de cartușe, o bicicletă fără motor, un caiac sau canoe de dimensiuni sub 5.53 m, o pe­reche de schiuri, două ra­chete de tenis și alte arti­cole asemănătoare). În ceea ce privește obiec­tele din metale prețioase pot fi trecute prin vamă bijute­riile personale cu condiția să fie declarate tn scris pe un formular tip organelor vama­le de frontieră. în afara obiectelor persona­le menționate mai sus, tu­riștii români în grup­uri orga­nizate pot lua cu ei în străi­nătate, fără plata tastelor va­male, cadouri a căror valoa­re să nu depășească 500 lei. La înapoiere, sînt admise, fără taxe, bunuri și amintiri de voiaj cumpărate în străi­nătate, cu condiția ca valoa­rea totală a acestor bunuri să nu depășească sumele în valută obținute oficial, tu­riștii individuali (vizită la rude sau la prieteni, la tra­tament medical etc.) au drep­tul să transporte cadouri in valoare totală de 1.000 lei, iar la înapoiere cadouri pri­mite de la cei vizitați în va­loare de cel mult 2.000 lei, în afara bunurilor achiziționate cu valuta obținută oficial. De menționat că de aceste scutiri de taxe vamale nu se bucură autoturismele, rulo­tele, motocicletele cu o capa­citate cilindrică de peste 350 cmc, ambarcațiunile cu motor și mobilă nouă. în același spirit sunt stabi­lite și scutirile de taxe va­male pentru călătorii români care pleacă în Interes de serviciu peste hotare. m (Agerpres)^

Next