Ceahlăul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 889-963)

1971-01-03 / nr. 889

Pag. 2 CEAHLĂUL Duminică, 3 ianuarie 1971 ­­5 SUB SEMNUL NOULUI AN! Cu gindul la mai plinul rod al ogoarelor Revelionul romașcanilor u­rmare din pagina l­ de­mați, nicit nu pot fi cuprin­se in cîteva fraze. Oamenii din Moldoveni au închinat pentru titlul lor de fruntași, pentru recoltele bo­gate obținute, adevărate recor­duri la nivelul agriculturii ju­dețului. De pe cele aproape 3000 ha de teren arabil aflate in patrimoniul cooperativei, au fost livrate statului circa 1800 vagoane de griu, porumb, sfe­clă, floarea soarelui. Fiecare cooperator capabil de muncă a dat pentru fondul central a­­proape 11 tone de produse. Cei din Horia, Păstrâveni, Dobreni, Davideni, au sărbătorit două decenii de muncă in comun, două decenii de eforturi și îm­pliniri pe drumul luminos al construcției socialiste. Coope­ratorii din Căciulești au toastat pentru cotitura către mai bine, făcută anul acesta, in activi­tatea unității lor. Ca și cel din Roznov, bunăoară .S-a toastat pentru ceea ce a fost, dar cu mai multă bucurie, pentru ceea ce va fi. Pentru amplele măsuri preconizate de partid In ceea ce privește organizarea și re­tribuția muncii in agricultură, in virtutea acestor prevederi, in cincinalul pe care-l începem, se vor construi 20 complexe zootehnice pentru producția de lapte, ingrășătorii, complexe Industriale pentru creșterea pă­sărilor. Se vor efectua ample lucrări de irigații, de Îmbu­nătățiri funciare. Transpunerea In viață a a­­cestor măsuri a început. Per­spectivele încep să se tran­sforme In­certitudini. Stau măr­turie cele 17 consilii interco­­operatiste create, care și-au stabilit sarcini deosebit de mari, stă mărturie faptul că incepand cu această lună, co­operatorii vor primi retribuție lunară conform minimului ga­rantat­­ că cooperatorii pen­sionari Își vor primi pensiile în cuantumuri sporite. Pentru îndeplinirea mărețelor obiective stabilite privind creș­terea producției agricole și sa­tisfacerea nevoilor de consum mereu crescânde ale populației, oamenii sunt chemați să depu­nă eforturi sporite. Eforturi care se vor concretiza In gân­diții infinit mai bune de viață. Lucrul se știe și se bucură de o largă adeziune. Vom munci mai mult, vom țese strat mai nou, mai strălucitor patriei. Pentru că, așa cum spuneau u­­rătorii, să creștem și să înflo­rim „Ca merii, Ca perii in mijlocul verii". — Și ce-a mai fost ! — Ca in fiecare an, priete­ne , urători cu harapnice, și tobe, și buhaiuri, și clopote; dansul caprei și jocul ursului (am văzut și urși adevărați !); cintecele haiducilor, exploziile petardelor, toasturile și apoi sorcova, sorcova, vesela­­ — case primitoare ai căror gos­podari ne-au primit cu colaci împletiți, așa cum e datina­­, Moș Gerilă — amfitrionul co­piilor cuminți I intilnim­ vesele și prietenești in jurul meselor încărcate cu bunătăți­i și peste tot, oaspeți de onoare, bucuria și voia bună. De cițiva ani gazda de anul nou a laminoriștilor romașcani e sala sporturilor, devenită, și în acest an, neincăpătoare. Au ținut să intimpine sosirea nou­lui an la aceeași masă sărbăto­rească zeci de strungari, recti­ficatori, mecanici, turnători, tehnologi, ingineri. La capătul unui an de muncă rodnică, in clinchetul paharelor și risul să­nătos al comesenilor, am des­cifrat — cum spunea directo­rul uzinei, prezent la sărbăto­rirea noului an — sentimentul unanim Încercat de la minoriști, sentimentul nobilei satisfacții, a conștiinței datoriei împlinite care devine mândrie și certitu­dine , mândrie pentru succesele de până acum, certitudine pen­tru cele viitoare. S-a pentru aceste succese, toastat pentru cei care Ia această noapte fes­tivă au întreținut nestins, focul agregatelor. Am să-ți spun, prietene, ceva despre revelionul tineretului, in atmosfera de basm și legen­dă in care a fost împodobită sala de festivități a Liceului agricol nr. 2 și-au dat Intilnire numeroși tineri din diverse În­treprinderi și instituții ale ora­șului. Multe chipuri le-am vă­zut zimbitoare la panourile de onoare, pe mulți din cei pre­zenți i-am cunoscut la locurile lor de muncă. Sunt tineri de nădejde, oameni — unul și ți­nut. S-au Intilnit la aceleași mese Ștefan Blanaru, tehnolog la întreprinderea mecanică, Vasile Baciu, de la întreprin­derea de industria locală „Și­retul“, Silvia Văduva, secretară U.T.C. la fabrica de confecții, Luca Constantin, unul din tine­rii de frunte de la uzina de țevi. Tinerii au fost felicitați, pentru hărnicia dovedită la lo­curile lor de muncă, de către I. Prisecaru, secretar al comite­tului municipal al U.T.C. At­mosfera a fost întregită de tra­diționalele obiceiuri de iarnă de prin partea locului, de con­cursurile de dans, de muzică populară și ușoară, de răvașele „cu miere și piper“, de... — îmi Închipui, numitorul comun al petrecerii a fost ti­nerețea, au atributele ei indis­pensabile : optimismul, veselia, voia bună. — Exact. Dar atributele de care vorbești le-am întilnit și la revelioanele de la restauran­tele „Moldova“, „1 Mai“, „Vic­toria“, „Ospătărie“. Și nu numai acolo, ci In orice casă, pe orice stradă, în orice colț al orașului de la îngemănarea Moldovei cu Siretul. In atmosfera de mare bucurie și voie bună romașca­­nii au trăit tradiționalul mo­ment retrospectiv al realizări­lor obținute și nu mai puțin tradiționalul moment al proiec­telor de viitor. Programului elaborat de partid pentru înflo­rirea scumpei noastre romașcanii sînt hotăriți patrui, să-i răspundă cu entuziasm și în­credere. Anul nou a început Si, așa cum spune urarea, sem­ne bune anul­are“. Da, semne bune și trainice, timp. Seara avea să înceapă, exuberantă, fremătând de bu­curia noastră adâică, de un vuiet continuu, egal. Se înfi­ripa atunci, coborlnd dinspre neodihna Bistriței sau a Bica­­zului, dinspre țara lui Creangă, din luncile Siretului sau ale Moldovei, un ritual străvechi, retrăit, de fiecare dată, cu a­­ceeași intensitate. Carnavaluri spontane au pornit în zgomo­tul buhaielor, a pocnitorilor, a clopoțeilor. Capra de la Mă­­dei-Borca, de la Toșorog-Bicaz Ardeal sau de aiurea. Îmbră­cată In macat viu colorat, stru­­nindu-și cu greu șiragurile de clopoțel și mărgele, înconjurată de alte ciudate personaje, și-a început jocul febril in cântecul fluierului. In ritmurile sacadate ale tobelor: Lițișoară mărgărit, Tot la rind, la rind, la rind ! C-a luat căprița vint­ii mi-o bate la pămlnt. Și bate podealele Să sară pingealele, Să sară mărgealele ! Lițișoară ca nalba, La dreapta și la stingă, C-așa joacă la Borna ! Bujorii și Jienii au pornit și ei din Valea Bistriței sau de sub Cetatea Neamțului, cobo­­rind ua glas de corn haiducesc. S-au risipit apoi pe la casele gospodarilor horele, urșii din Farcașa sau mascații, Borca, Cuiejdi sau Răucești, Oglinzi, Preoțești-Timișești, din Pipirig sau Vânători, din Dobreni, din toate satele și orașele județu­lui. Cetele de urători, bătrâni sau mai tineri, au Început sub fe­restre povestea lui Traian, dar mai ales au deprins din cin­tecele noi, urâturi măiestre de viață nouă și belșug. Au cobo­­rât apoi în orașele județului, după o veche și frumoasă de­prindere, pluguri și urători de arin sate, cooperatori sau me­canizatori, pionieri și școlari de toate vârstele. "Am ascultat alunei la ferestre, sau coboriți In freamătul acela tulburător urări de viață lungă și bună­stare, de noi zboruri, mai înalte spre viitorul aviamual. S-au adunat apoi. In noaptea aceea, oamenii. In locuri anu­me, împodobite sărbătorește cu crengi de brad și panglici mul­ticolore, să se bucure pentru un an bogat, rodnic, să intim­ Pine senin, entuziast, anul care vine. La Piatra Neamț, In să­lile de la hotelul „Ceahlău“, casa de cultură, restaurantele „Căprioara“ sau „Ozana", la U.F.S. sau G.I.A.P.N., precum și la restaurantul „Complex“ sau la cabana Oglinzi din Tir­­gu Neamț, la restaurantul „Bi­­caz“ sau la Fabrica de ciment, la internatul liceului sau mote­lul „Cristina“ din Bicaz, la casele noastre, am retrăit a­­tunci bucuriile unui an, le-am anticipat pe cele viitoare. Săr­bătoarea Anului Nou, unică, ne-a apropiat, mai densă, bucu­ria Înfăptuirilor de fiecare clipă, de fiecare zi, bucuria de a ne proiecta în timp succe­sele, amplificate. Urările noas­tre s-au mlădiat atunci, pentru cei de aproape, pentru cei har­nici și buni, pentru o țară de năzuințe și Împliniri. Purtăm de aceea acum, cu primele zile ale acestui nou an, o bucurie amplă, generoasă, un senti­ment tonic și viu al timpului reînceput pentru noi, de fiecare dată, din zodii mereu mai înalte. Plugușorul cooperatorilor de la Dumbrava Roșie Ursul Capra pionierilor de la Dămuc I urători de viață nouă și belșug O bucurie unică ne-a exal­tat In noaptea aceea liniștile. Am recreat atunci. Intr-un am­plu entuziasm, ceremoniile vechi și bizare pe care un ritu­al străbun ni le apropie au fiecare sfârșit de decembrie. Și poate nu ne supune altoind, mai solemn și mai tandru, mai spontan și mai firesc, sentimen­tul acesta al timpului, redus a­tunci la o supremă convenție. Revenim, de aceea, mereu de­dublați de o frumoasă candoa­­re. In bucuria egală și simplă de a cunoaște un timp, de a ne contopi cu acesta. Ca In fiecare an, totul a În­ceput cu așteptarea. O febră calmă ne străbătea in zilele a­­cele și era atât de frumos cum pregăteam trecerea noastră In Mesele încărcate cu de toate, paharele pline, mesenii veseli și ceasornicele purtîndu-și mi­nutarele către ora aceea din noapte care marchează trece­rea dintr-un an In altul. E ima­ginea clasică a nopții de reve­lion. Pentru unii Insă intrarea In 1971 a fost ceva mai deosebită. Prăjina Angheluș din Bălță­­tești era în durerile nașterii, la maternitatea din Târgu Neamț. Acasă, soțul, copiii ceilalți in­trau în noul an cu gindul la dlasa. Ea era calmă, sigură că totul se va termina cu bine. Se anunța o naștere normală. Dr. Elena Sava și moașa Aurica Buznea, care o asistau, o asi­gurau de asta. In adevăr, a­­proape totul a fost normal. A­­tit doar că familia Angheluș s-a mărit­au încă... două fetițe gemene, sănătoase. Reporterul a aflat însă și alte lucruri vrednice de consemnat. De la dr. Dumitru Ioniță, șeful sec­ției maternitate din Roman, a aflat că acolo In noaptea de Anul Nou s-au născut patru băieți, toți sănătoși și voinici. Primul venit pe lume, la un sfert de oră după bătaia solem­nă a gongului, a fost feciorul Măriei Drumea din Săbăoani. La maternitatea din Piatra Neamț au fost consemnate in acea noapte și In prima zi a anului 1971, șapte nașteri, toa­te fără incidente. Asistenta Florica Aciocoiței din Bicaz i-a pus Măriei MoUolea la sin o fetiță In greutate de 3,800 kg. Voinică bicăzeanaa I Și In timp ce alte noi vieți veneau pe lume pe meleagu­rile noastre, șoferii de la stați­ile de salvare. Însoțiți de ca­dre medicale, străbăteau dru­murile județului. Numai la Pia­tra Neamț au fost în prima zi a acestui an 38 de urgențe, iar la Roman 29, toate satisfăcute la timp. Secțiile de chirurgie din toate orașele județului­ ne-au asigurat însă că reve­lionul a fost calm. Cazurile au fost ușoare, intervențiile de minimă importanță. A fost, după afirmațiile medicilor de serviciu, o noapte cu adevărat liniștita. Cam la lei s-au petrecut lu­crurile În sectoarele J.R.B. Vín­lui care alergase In galop cu o noapte înainte, s-a potolit In preajma Anului Nou, deranja­mentele au fost puține. Ingi­nerul șef G. Apostol, dispece­rul Ioan Lupu se găseau totuși la datorie. Dar din teren nu s-au anunțat prea multe solici­tări. În Piatra Neamț, spre e­­xemplu, electricianul Vasile Romano și maistrul de tură Ni­­colae Stolniceanu au putut sa­tisface la timp cererile de in­tervenții. Mai puțin solicitat decl in zilele imediat anterioare a fost și sectorul de transport În co­mun. Dispeceratul I.T.A., auto­bazele din Roman și Târgu Neamț fuseseră luate cu asalt mai înainte. Dar măsurile sta­bilite, dublarea și în unele ca­zuri triplarea autobuzelor pe a­­numite trasee, au satisfăcut pe cei nerăbdători să ajungă a­­colo unde doreau să petreacă clipele cele mai frumoase ale anului. Așa s-a făcut că în dimineața zilei de 1 ianuarie 1971, când șoferul G. Ceaușu a plecat în cursă spre Vatra Dor­­nei, mașina nu era prea aglo­merată. Doar cursele locale a­­veau de transportat pe cei ce se întorceau de la petrecere, sau bande, capre și urși porniți de la sate spre orașe. Florin Irimescu, directorul Direcției de pază civilă con­tractuală, a avut de făcut un rond lung în noaptea de reveli­on. Nu s-a semnalat însă nimic deosebit. Cu totul altfel s-au petrecut treburile Insă In sectorul de poștă și telecomunicații. Marin Auroaica, șeful serviciului de exploatare telefon-telegraf, ne-a anunțat o noapte foarte agita­tă. Echipele organizate au a­­vut de lucru tot timpul. Marin Vasiliu și celelalte telefoniste de serviciu din Piatra Neamț au fost grozav de solicitate de comenzile interurbane. In ge­neral erau felicitări, arări de bine adresate rudelor și priete­nilor la intrarea In noul an. La Roman s-au primit și expediat In noaptea de revelion 320 de telegrame, cu mult peste obiș­nuit. Din această cauză poștașii Ioan Huai și Mihai Adomniței au avut de făcut multe dru­muri. Dar vremea era frumoasă după cum știm cu toții și du­pă cum ne confirmă Mia Măr­­mureanu, tehniciană meteo din Piatra Neamț și ceilalți lucră­tori de serviciu de la stațiile meteorologice din Târgu Neamț Roman și Ceahlău Chiar dacă zăpada se dusese, a fost o noapte care se anunța, prin ploile căzute, un an bun, un an darnic, așa cum l-am vrea cu toții. M. ASMARANDEI­ ­ O noapte cu multe nașteri, convorbiri telefonice și telegrame de felicitare Plugușorul mecanizatorilor de la I.M.A. Podoli ,mmmnmnmnmm/mr/nmmmm/rmrmmnn/rrrrmrnnmnmmmriririfmnrnn e^nmrnnrrrrr/rrrrrrr/riirr/rr/rrrr/rrrrmrr/rrr/rrri/rrrrrrrrrrrrrrrrr/rrrrrrrrrrrrrrrtrrrrrrrrrrrrrm rmr/rrrrrr//riirrt'rrr/rrrrrirnrrrmrm/rnirrfrr/rifrrrrrrirrrrrr//nrrrrrrrrrrrrrrmirrrirrrrrmnrr//ir///irr/nr/i/}î

Next