Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)

1971-05-05 / nr. 993

Pag. 2 In ansamblul măsurilor de perfecționare a organizării, con­ducerii și planificării economiei naționale elaborate de partid, un loc important îl ocupă activi­tatea de investiții. Locul și im­portanța investițiilor în asigura­rea progresului economic și so­cial au fost subliniate în repeta­te rînduri, în documentele de partid și de stat iar prin planurile de stat au fost alocate în mod sistematic mijloace materiale și însemnate bănești. Numai în perioada 1966—1970 s-a efectuat un volum de in­vestiții în valoare de peste 288 miliarde lei, iar pentru perioa­da 1971—1975 se prevede în­făptuirea unui amplu pro­gram de investiții, reprezen­­tînd 450—470 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului, aproape egal cu tota­­lul investițiilor din deceniul 1961—1970. Se prevede de ase­menea ca unitățile cooperatiste și de stat să investească circa 95 miliarde de lei din venitu­rile proprii. în acești ani ur­mează să fie construite aproxi­mativ 1.100 capacități și obiec­tive industriale mai importante. Progresul economic și so­cial al fiecărui popor, gradul de civilizație din fiecare țară sunt determinate în măsură hotărî­­toare de realizarea unui raport just între fondul de acumulare și cel de consum. Alocarea unor fonduri importante pentru consum mai în detrimentul fondului de acu­mulare ar avea consecințe ne­­gative asupra dezvoltării între­gii economii, asupra progresu­­lui general al societății, ar di­minua baza pentru creșterea nivelului de trai al populației. In țara noastră, într-o anumită perioadă, rata acumulării a fost scăzută, reprezentînd 9,1 la sută din venitul național în 1956 și 14,8 la sută în anul 1958. Pentru înlăturarea efecte­lor negative pe care le-a avut aceasta, în ultimii ani și înde­osebi după Congresul al IX-lea al partidului, s-au făcut efor­turi serioase în vederea crește­­rii armonioase a tuturor ramu­rilor economiei naționale. Este ilustrativ pentru raportul dintre acumulare și ridicarea nivelului de trai următorul cal­cul, dacă vom menține și, în viitor rata acumulării de 30 la sută, fondul de consum va fi în următorii zece ani cu 35—50 miliarde lei mai mare decit în cazul acumulării la un procent de 25 la sută. Adoptarea de către Congresul al X-lea al P.G.R. a hotărîrii ca în cincinalul 1971—1975 să se repartizeze 30 la sută din venitul național pentru fondul de acumulare va asigura dez­voltarea bazei tehnico-materi­­ale a societății și în același timp creșterea sistematică a bunăstării întregului nostru popor. Grandiosul program de in­vestiții trasat de Congresul al X-lea al P.G.R. cuprinde în an­samblul său și județul nostru, care în perioada cincinalului 1966—1970 a realizat un volum de investiții de 4,9 miliarde lei. în următorii cinci ani este pre­văzut a se investi în judetul Neamț circa 9 miliarde lei, din care în ramura industrie a­­proape 7 miliarde lei. Fonduri­le de investiții în cincinalul 1971—1975 reprezintă o creș­tere față de perioada 1966—1970 de circa 2 ori Pînă la sfîrșitul acestui cincinal vor fi date în producție o serie de capacități noi, care vor mări potențialul economic al județului. Dintre acestea amintim : Unitatea de azot­ 4 la Combinatul de îngră­­șăminte azotoase Piatra Neamț, instalațiile de caprolactamă, de acid sulfuric, de fire textile, relen 4 și melana 4 la Uzina de fibre sintetice Săvinești, mașina de hîrtie pergaminată fină și cristal la Fabrica „Re­­construcția", lucrarea de fa­bricare a țevilor după norme A.P.I. la Uzina de țevi Ro­man, fabrica de volvatir la Tîrgu Neamț, fabrica de zahăr de la Roman etc. în domeniul social-cultural sunt prevăzute a fi date în fo­losință, în actualul cincinal, aproape 4.500 apartamente din fondurile statului și aproxima­tiv 3.000 apartamente din fon­durile populației, 90 săli de clasă în mediul urban, 127 săli de clasă în mediul rural, 200 locuri în internate, 10 creșe, 20 de ateliere și laboratoare, po­­liclinici, rețele de apă, ca­nale, drumuri județene etc. Atingerea obiectivelor stabi­lite necesită o îmbunătățire ra­dicală a modului de fundamen­tare a proiectelor de Investiții, ridicarea nivelului calitativ al activității în domeniul proiec­tării și executării construcți­ilor, creșterea răspunderii mi­nisterelor și organelor de sin­teză ale centralelor industriale, întreprinderilor, organizațiilor de proiectare și de construc­ții-montaj, furnizorilor de uti­laje și materiale, precum și ale celorlalți factori. Acestor ne­cesități le răspunde legea a­­doptată în cursul anului 1970 privind organizarea, planifica­rea și executarea investițiilor. In condițiile în care fondu­rile materiale și bănești sînt judicios folosite, investițiile sunt o pîrghie puternică în dez­voltarea economică, eficienței economice în Analiza etapa de concepere și de proiectare a investiției trebuie să răspun­dă cerinței esențiale de a se situa necondiționat la un nivel economic mai ridicat decît cele construite anterior. Acesta este sensul major al sarcinii trasate de Congresul al X-lea al par­tidului pentru ca noile obiec­tive să dea rezultate superioa­re celor obținute în cincina­lul precedent în ce privește producția, productivitatea muncii, prețul de cost, valori­ficarea resurselor naturale ale tării, aportul valutar, să asi­­gure sporuri cât mai mari de producție și de venit național la fiecare leu investit. O altă trăsătură o constituie alegerea celor mai moderne­ și mai eficiente tehnologii, dotarea noilor obiective cu mașini și u­­tilaje care dau cele mai înalte randamente și solicită cheltuieli raționale de întreținere, înzes­trarea noilor unități cu tot ceea ce este mai înaintat In dome­niul tehnicii asigură un înalt nivel al productivității muncii și al beneficiilor, făcînd posibilă recuperarea în termene cît mai scurte a fondurilor investite. Reducerea ponderii de con­strucții montaj în structura investițiilor de la 48,2 la sută realizat în cincinalul 1966—1970, la 40,7 la sută este o sarcină deosebit de im­portantă, care presupune ca o­­biectivele prezentului cincinal să fie strict dimensionate in funcție de nevoile tehnologice, detaliile arhitectonice cît mai simple și fără finisaje costisi­toare. Ținîndu-se cont de acest element s-a reușit ca la insta­lația de hîrtie pergaminată de la fabrica „Reconstrucția", spre exemplu, să se economisească un milion de lei, prin reducerea deschiderii halei mașinii de hîr­tie cu 1—1,5 m și micșorarea cu 2 m a înălțimii secției de pre­parare a materialului. Al doilea stadiu în realizarea Investițiilor este cel al execuției lucrărilor, in care eficiența este condiționată, în primul rînd, de reducerea termenelor de exe­cuție, economisirea materiilor prime, materialelor și ridicarea calității lucrărilor de construc­­ții-montaj. In legătură cu acest lucru, este lesne de înțeles că realizarea lucrărilor în termene mai scurte reduce costul inves­tiției prin diminuarea cheltuie­lilor de administrație, chirii, utilaje etc. Acest obiectiv se poate realiza prin industriali­zarea construcțiilor, folosirea cu indici superiori a potențialului tehnic și uman ai unităților de construcții prin organizarea te­meinică a muncii și înaltă dis­ciplină. Atingerea parametrilor proiec­tați la nivelul și la termenul stabilit sau înainte de termen depinde de rigurozitatea cu care se desfășoară recepția lucrărilor de construcții montaj, precum și de priceperea cu care sunt ex­ploatate noile instalații. Realizarea la termen a tutu­ror lucrărilor de investiții și darea în funcțiune în timpul stabilit este o sarcină perma­nentă a tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi, care, sub îndrumarea organiza­țiilor de partid, trebuie să ducă o muncă susținută în rîndul sa­lariaților pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. Vasile GRIGORIU, directorul Sucursalei județene Neamț a Băncii de Investiții .PARTIDUL dinamizator al energiilor creatoare ale națiunii Cincinalul marilor investiții — I P­i­a I­a T • din­ Hotelul „Ceahlău“ - gazdă a unor reuniuni internaționale Continuîndu-și o activitate care a devenit de acum tra­dițională, hotelul turistic „Ceahlău“ va fi și în acest an gazda ospitalieră a unor reu­niuni de nivel internațional. între 5-15 mai va avea loc în sala de recepție a hotelu­lui „Ceahlău“ un simpozion organizat de Ministerul indus­triei construcțiilor de mașini, cu colaborarea unor organisme ale C.A.E.R., la care vor par­ticipa zeci de oaspeți străini. Tot aici este programat să aibă loc în prima decadă lunii iulie un colocviu interna­a­țional de cercetare a viitoru­In municipiul Piatra Neamț se vor cheltui în acest an circa 11 milioane lei pentru moder­nizarea, refacerea și întreți­nerea străzilor, La ora actuală lotul de construcții, afectat începînd cu 1971 serviciului de gospo­dărie comunală al Consiliului popular municipal, execută turnarea celei de-a doua benzi de beton pe strada 9 Mai­­ în­tâi. Cei peste 30 de participanții vor stabili, în somptuoasa sală de recepție a hotelului pietrean, saloanele unui sim­pozion pe aceeași temă, care se va desfășura în 1972, în fine, să anunțăm simpo­zionul internațional pentru creșterea oilor Carakul, stabi­lit pentru perioada 21-25 sep­tembrie, organizat sub auspi­ciile unor înalte foruri ro­mânești și străine. Hotelul va fi atunci gazda unor partici­panți din 36 de țări și a re­prezentanților unor renumite firme din U.R.S.S., Austria, Danemarca etc. Are fabrica de prine și gară). In final această arteră desti­nată traficului greu va avea 4 benzi de circulație cu o lă­țime totală de 12m. In conti­nuare va fi betonată, de a­­semenea, strada Bistriței care, prin spatele I.C.F. și Autoba­zei de mărfuri, va ieși în șo­seaua Piatra Neamț — Bicaz tocmai în cartierul Sarata. Artere de circulație pentru traficul greu 0 carte pentru fiecare an • NICOLAE CEAUȘESCU: „Strînsa unitate cu poporul — chezășia tuturor victoriilor politicii partidului“. Tiraj de masă al recentului articol semnat de secretarul general al P.C.R. în revista „Probleme ale păcii și socialismului“ nr. 5 din 1971. (Editura politică! 32 pag.­­ 1 leu). 0 ESTETI­CA INTRE ȘTIINȚA ȘI ARTA de Ion Pascadi. Culegere de eseuri, care este recomandată cititorilor și de această decla­rație a autoruluii ..... nu o­fer un tratat și — cu atît mai puțin — un sistem. Voi fi mul­țumit dacă voi îndemna ci­titorul la meditație și mai ales dacă îi voi fi convins că re­flecția asupra esteticii nu este chiar inutilă“. (Editura Alba­tros, 304 pag. — 7 lei) „ ENIGMA OTILIEI“. Cu­noscutul roman al lui G. Că­­linescu vede din nou lumina tiparului, de astă dată în co­lecția „Romane de dragoste“ a Editurii Eminescu (437 pag. — 11,50 lei) 0 „POEZII" de George Coșbuc; prefață, note și glosar de Gavril Scridon (Editura Albatros, colecția „Lyceum“, 394 pag. — 6 lei) 1­0 „COMOARA DE PE RA­­I RÂU“. Povestirile și nuvelele­­ junimistului N. Gane se află,­­ după 80 de ani, la o nouă con­­­­fruntare cu publicul cititor,­­ reîntîlnirea este datorată co­­­­lecției „B.P.T.“ a Editurii Mi­ ț­­erva (523 pag. 5 lei) ș­i „HENRY MOORE“. Album de­­ reproduceri editat de colecția­­ de artă a Editurii Meridiane;­­ volumul este însoțit de o pre-­­­față semnată de Petru Co­­­­marnescu și un studiu al lui­­ Ionel Jianu (64 pag. + 57 le­­i produceri alb-negru; 40 lei)­­ 0 „TRICOTAJE PENTRU­­ FEMEI“ este titlul noii apa­­­­riții din colecția „Caleidoscop“­­ a Editurii „Ceres“, volumul­­ punînd la dispoziția cititorilor modele și sfaturi pentru e­­xecutarea unor asemenea arti­­cole vestimentare (232 pag. —­­ 5 lei) 0..CE-I MAI DE PREȚ ! ÎN LUME“ Culegere de po­­­­vestiri pentru copii, în care­­ autorul — Șerban Nedelcu —­­ descoperă valoarea inesti­­i­mabilă a oamenilor și fapte­­­­lor lor (Editura Ion Creangă, 1­67 pag. — 9 lei). ( e­­t a­­j CEAHLĂUL Din Expoziția județeană de artă plastică închinată Semi­centenarului partidului : „Casa poporului“ de Iulia Hălăucescu și „Industrii“ de Petru Petrescu. ARHIVELE STATULUI 140 de ani de existentă La 1 mai 1831 iau ființă în Țara Românească, la Iești, Arhivele Statului, Bucu­una din cele mai vechi instituții de cultură din țara noastră. Noua instituție avea menirea de a aduna materialul arhivis­­tic, oprindu-se prin aceasta distrugerea lui, fapt prin care se pierduse pînă atunci va­lori incalculabile. In felul acesta se crea, mai întîi în Țara Românească, apoi și în Moldova — la 1 ianuarie 1832 în orașul Iași — un izvor de cea mai mare însemnătate pentru scrierea istoriei patriei noastre. Materialele documen­tare strînse cu multă trudă de înaintași, constituie azi un va­loros mijloc de informare pen­tru orice cercetător istoric. Premergătorii culturii romă­nești în frunte cu Nicolae Băl­cescu, Mihail Kogălniceanu, Di­mitrie Onciu, Vasile Alecsandri etc. și-au dat seama de la în­ceput de importanta utilizării documentelor în scrierea isto­rică. Astfel, Gh. Asachi întelegînd ca nimeni altul importanta ar­hivei, a făcut toate eforturile pentru a aduna vechile docu­mente din arhivele mînăstiri­­lor si așezămintelor publice, arhive particulare si din străi­nătate, reușind să strîngă așa după cum spunea el in 1849 „interesante documente ale țării, răspîndite și găsite, și am păstrat cu sfințenie acest sanc­tuar al drepturilor compatrio­ților“. Avînd de luptat cu lipsa de înțelegere a unora, cu lipsa de personal și de local, Arhive­le Statului, au reușit totuși să adune în scurtă vreme comori de neprețuit, care servesc as­tăzi pentru studierea celor mai variate probleme de istorie so­­cial-economică, politică și cul­turală a țării. în decursul vremii au fost, însă, distruse sau degradate lent din cauza condițiilor ne­corespunzătoare de păstrare ne­numărate fonduri de arhive, u­­nele de excepțională valoare. Abia după 23 A­ugust 1944, după instaurarea regimului de democrație populară, s-a înce­tățenit o concepție sănătoasă cu privire la importanța arhive­lor și administrarea lor. Astăzi, arhivelor, li se atri­buie locul meritat în cultura noastră, fiind una din institu­țiile de prestigiu în domeniul cercetării și cunoașterii isto­rice. Direcția Generală a Arhive­lor Statului precum și filialele județene, dispun în prezent de instrumente variate de infor­mare : cataloage de documen­te, microfilme, fotocopii, evi­dență centralizată a tuturor fon­durilor etc. și pot pune la dis­poziția cercetătorilor atît din țară cît și din străinătate mate­riale diverse în condiții co­respunzătoare. Adăugind la aceasta noile condiții create acestei institu­ții : localuri corespunzătoare, mobilier, fonduri, aparatură, cadre de specialitate etc., ne putem gîndi că strădaniile unor personalități de frunte ca : Gh. Asachi, I. E. Rădulescu, Gr. A­­lexandrescu, B. P. Hașdău, Di­­mitrie Onciu etc. se materiali­zează abia acum. Prin activitatea sa științifi­că, de specialitate, publicații, depistări de documente din străinătate, schimburi de docu­mente, întocmiri de cataloage etc., prin îndrumarea perma­­nentă a modului de creare și păstrare a arhivelor de către in­stituțiile socialiste, Arhivele Statului își îndeplinesc cu cinste rolul pe care îl au în viața științifică și culturală a statului nostru socialist. Filiala Arhivelor Statului Pia­tra Neamț, după 18 ani de e­­xistență, s-a impus ca o insti­tuție de prestigiu care contri­buie din plin la cunoașterea și valorificarea bogatului tezaur documentar deținut de județul nostru, județ cu bogate tradi­ții istorice și culturale. Cu un fond arhivistic bogat: peste două mii metri liniari poli tă­rafi, cu peste 1.600 documen­te feudale și colecții de scri­sori, cu o bibliotecă documen­tară de peste 7.500 cărți etc., arhivele din Piatra Neamț ofe­ră un bogat material cercetăto­rilor care vor să studieze isto­ria acestor meleaguri. Astăzi, reorganizată pe baze noi, continuînd tradițiile pro­­gresiste ale celei mai vechi in­stituții românești, Arhivele Statului, sărbătoresc 140 de ani de existentă, prilej de re­trospectivă și priviri spre vii­tor, precum și de pioasă amin­tire către acele figuri ale cul­turii românești care s-au stră­duit pentru ridicarea acestei instituții pe culmile înalte ale culturii românești. prof. Dan MÎȚA, arhivist la Filiala­­ Arhivelor Statului, Neamț întreprinderea de prefabricate Roman face cunoscut întreprinderilor și unităților coo­peratiste că desface din stoc, fără repartiție, pe bază de comenzi ferme , TUBURI PREFABRICATE CU DIAME­­­­TRUL DE 600 ȘI 800 MM. ȘI 5 M LUNGIME. * Aceste produse se folosesc pentru rețele de alimentare cu apă și irigații. Relații suplimentare: la serviciul desfacere al întreprinderii din Roman, str. Măgurei nr. 2, telefon 1901 — 1902— 1903, interior 159 sau 112. Expoziții PIATRA NEAMȚ­­ — Mu­­zeul de as­ta* lei Expo­ziția omagială „Aspecte ale mișcării cratice și muncitorești, demo­comuniste din județul n­astru“. — Selecțiile de artar .Expo­ziția județeană de artă plasti­­că*, organizată de membrii U.A.P. ROMÂN­Ă — Muzeul de Istorie — Expoziția documen­­tară I „Tradiții revoluționare in județul Neamț și muni­­cipiul Roman“. — Sala de cultură — Expo­ziția artiștilor plasti­ci romaș­­câni­i „Omagiu partidului“. — Căminul .»Sezar din Hu­mulești I — Expoziția „Mo­mente din lupta partidului reflectate în arta plastică*. Nr. cr­. Comitetul executiv al Consiliului popular județean Neamț Prin Decizia nr. 91 din 4 mai 1971, a stabilit la legume ur­mătoarele prețuri : Prețul rieetiv q• Prețul-prafOR U/M cumpărare de viorate (contrast) - lei _ 01 •minuntul - W ~ efective de cumpărare (contract) intră în vi­goare la data de 5 mai 1971 — ora zero. . Prețuri Ie pla­ °".de vinzare cu amănuntul intră în vigoare la data de 7 mai 1971 — ora zero, limita prețurilor platon de vinzare cu amănuntul, uni­tățile comerțului socialist care desfac legume și fructe vor practica prețuri efective de vinzare cu amănuntul. Preluarea și desfacerea se vor efectua, conform STAS- urilor, normelor interne și caietelor de sarcini în vigoare. Denumirea produselor­­ gr. buc. 0,35 0,65 - 0,25 0,50 1. Ardei gras de seră calitate extra, inclusiv calitatea I cu peduncul 2. Idem calitatea 1 3. Idem calitatea a II-a 4. Ceapă verde arpagic 7—10 fire la legătură, calitatea I 5. Idem calitatea a II-a 6. Ceapă verde stuf­at 7—1­0 fire la legătură calitatea I 7. Idem calitatea a 11-a 8. Ridichi de lună 7—10 fire la legătură calitatea I 9. Idem calitatea a II-a 10. Salată verde capățînă 50—80 bucata calitatea 1 11. Idem calitatea a II-a 12. Usturoi verde 7—10 fire la legătură calitatea 1 13. Idem calitatea a II-a 14. Vinere calitate extra 15. Idem calitatea 1 16. Idem calitatea a II-a kg­ 14,00 20,00 « 12,00 17,00 » 7,00 10,00 leg. 0,40 0,70 • 0,25 0,50­­ 0,25 0,50­­ 0,20 0,45 • 0,35 0,65 » 0,25 0,50 leo­ 0,60 1,00 0,50 0,85 fcq. 13,00 19,00 » 10,00 15,00 • aoo 12,00 întreprinderea de rețele electrice Piatra Neamț, angajează de urgență muncitori necalificați pentru lucrări organizare șantier. CONDIȚII : — absolvenți ai școlii generale de 7 sau 8 ani ; — stagiul militar satisfăcut ; — domiciliul în Piatra Neamț sau în com­unele învecinate municipiului Piatra Neamț Relații suplimentare la I.R.E. Piatra Neamț, str. Bicazului nr. 32, telefon 12309. Miercuri, 5 mai 1971 Tv MIERCURI, 5 MAI 18 Deschiderea emisiunii ; 18.20 Aplauze pentru colegii noștri ; 19.10 Tragerea Pro­noexpres ; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 — 50 de ani Ia 50 de evocări ; 20.25 Moment poezic; 20.35 „Ia această țară, comu­niștii...“ (V) ; 21.25 Telecine­­mateca I Gropițe ; 22.55 Tele­jurnalul de noapte. Radio BUCUREȘTI MIERCURI: 5 MAI PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 — 100 de legende românești; 15.30 Pagini vocale și orches­trale din muzica de estradă ; 16 Radiojurnal­­ 16.15 Jocuri românești In prelucrări corale; 16.30 Muzică ușoară­­ 16.50 Pu­blicitate radio ; 17 Transmite antena tineretului I­­ 17.30 As­pecte de la spectacolul de gală al formațiilor artistice de a­­matori participante la cel de al X-lea concurs; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Romanțe și cîntece ; 20.55 Știința la zi; 21 Bijuterii mu­zicale ; 21.25 Consemnări; 21.30 Revista șlagărelor; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poezic ; 23 Concert de seară; 24 Bule­tin de știri I­0.03—6 Estrada nocturna ; (Buletine de știri la orele 1­2 . 4 . 5). PROGRAMUL II 15 Melodii de Petre Mihăilescu și Mișu Iancu; 15.20 Cîntece de viață nouă; 15.30 Radio­­școală; 16 Radiojurnal ; 16.15 Muzică ușoară; 16.30 Suita In stil clasic pentru două violon­cele solo și Cvintet pentru in­­­strumente de suflat de Vasile Jianu ; 16.50 Pe teme medi­cale ; 22 Piese instrumentale ; 22.30 Universitatea radio ; 22.45 Tangoul veșnic tînăr ; 23 Bu­letin de știri ; 23.05 Pagini din opere românești; 24 Sonatina emancipată pentru trompetă și pian de Jan Tausinger ; 0.27 Suită din opera „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss ; 0.55—1 Buletin de știri. JOI: 16 MAI PROGRAMUL I 6 De la 6 la 9.30. 7 Radio­jurnal I 9 Buletin de știri ; 9.30 Odă limbii române­­ 10 Buletin de știri ; 10.05 Cîntece și jocuri din Muntenia­­ 10.30 Clubul călătorilor; 11 Buletin de știri­­ 11.05 La microfon Will Tura ; 11.15 Din țările so­cialiste ! 11.30 Recital Nicolae Florei ; 12 Formația Dinu Șer­­bănescu ; 12.10 Fii slăvită, Ro­mânie ! — cîntece ; 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Ra­diojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.27 Rebus melo­dii ; 14 „In memoriam“ de Ludovic Feldman ; 14.30 Soliști și formații artistice. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari in­terpreți — Ion Voicu ; 8.50 Pa­gini corale ; 9.10 Curs de lim­ba rusă ; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Cîntă Sofia Popa, Gavril Prunoiu și Moise Belmustață 10 Matineu de operă ; 10.32 Refrene îndrăgite ; 10.55 Mu­zică populară ; 11.15 Cîntă Luigi lonescu, Ana Identici și Michel Delpech ; 11.55 Ști­ința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Muzică ușoară ; 12.30 Din operetele lui Kalman ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Concert de print ; 14 Buletin de știri; 14.05 Cîntec, joc și voie bună ; 14.30 Emisiune literară IAȘI MIERCURI, 5 MAI Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Șantierele cincinalului ; 18 Personajele operetei „Culegătorii de stele“ de Florin Comișel ; 18.30 Descriptio Moldaviae ; 18.50 Partid, lumină vie (program de cîntece) ; 19 Radiojurnal 19.15 Miniaturi instrumentale; 19.30 O poveste pentru voi, copii... „Flori de mai“, de I. Maftei ; 19.40 Pe-un picior de plai ; 20 Șapte arte. JOI, 6 MAI Program de dimineață 6 Buletin de știri ; 6.05—8 Ra­­diomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ - Pano­­ramie (fel. 12247)­ „Trandafiri roșii pentru Angelica* film de aventuri, «o producție ita­­lo-franco-spaniolă­ cu Jacques Perrin și Raffaella Carra (10 15, 17, 19, 21). — Pietricica (tel. 12404); „Bă­nuit e mortul“ — „ghici ciu­percă ce-i* — desigur, un film polițist; producție „De­­fa* - Berlin (10,30; 14,30; 16,30 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572): „Moartea filatelistului“ cineaștii gruzini vă propun re­constituirea unei migăloase anchete menită să elucideze misterul unui furt și al unei crime (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770): „Ope­rațiunea Leontine“ — film francez de coloratură... po­lițistă I a patra peliculă de a­­cest gen pe afișul cinemato­­grafic al săptămînii (16, 18, 20). TIRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 306); „Sub soarele alb al pustiului* — film sovietic In­spirat din Intimplările răz­boiului civil (16, 18, 20).

Next