Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-05-05 / nr. 993
Pag. 2 In ansamblul măsurilor de perfecționare a organizării, conducerii și planificării economiei naționale elaborate de partid, un loc important îl ocupă activitatea de investiții. Locul și importanța investițiilor în asigurarea progresului economic și social au fost subliniate în repetate rînduri, în documentele de partid și de stat iar prin planurile de stat au fost alocate în mod sistematic mijloace materiale și însemnate bănești. Numai în perioada 1966—1970 s-a efectuat un volum de investiții în valoare de peste 288 miliarde lei, iar pentru perioada 1971—1975 se prevede înfăptuirea unui amplu program de investiții, reprezentînd 450—470 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului, aproape egal cu totalul investițiilor din deceniul 1961—1970. Se prevede de asemenea ca unitățile cooperatiste și de stat să investească circa 95 miliarde de lei din veniturile proprii. în acești ani urmează să fie construite aproximativ 1.100 capacități și obiective industriale mai importante. Progresul economic și social al fiecărui popor, gradul de civilizație din fiecare țară sunt determinate în măsură hotărîtoare de realizarea unui raport just între fondul de acumulare și cel de consum. Alocarea unor fonduri importante pentru consum mai în detrimentul fondului de acumulare ar avea consecințe negative asupra dezvoltării întregii economii, asupra progresului general al societății, ar diminua baza pentru creșterea nivelului de trai al populației. In țara noastră, într-o anumită perioadă, rata acumulării a fost scăzută, reprezentînd 9,1 la sută din venitul național în 1956 și 14,8 la sută în anul 1958. Pentru înlăturarea efectelor negative pe care le-a avut aceasta, în ultimii ani și îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, s-au făcut eforturi serioase în vederea creșterii armonioase a tuturor ramurilor economiei naționale. Este ilustrativ pentru raportul dintre acumulare și ridicarea nivelului de trai următorul calcul, dacă vom menține și, în viitor rata acumulării de 30 la sută, fondul de consum va fi în următorii zece ani cu 35—50 miliarde lei mai mare decit în cazul acumulării la un procent de 25 la sută. Adoptarea de către Congresul al X-lea al P.G.R. a hotărîrii ca în cincinalul 1971—1975 să se repartizeze 30 la sută din venitul național pentru fondul de acumulare va asigura dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății și în același timp creșterea sistematică a bunăstării întregului nostru popor. Grandiosul program de investiții trasat de Congresul al X-lea al P.G.R. cuprinde în ansamblul său și județul nostru, care în perioada cincinalului 1966—1970 a realizat un volum de investiții de 4,9 miliarde lei. în următorii cinci ani este prevăzut a se investi în judetul Neamț circa 9 miliarde lei, din care în ramura industrie aproape 7 miliarde lei. Fondurile de investiții în cincinalul 1971—1975 reprezintă o creștere față de perioada 1966—1970 de circa 2 ori Pînă la sfîrșitul acestui cincinal vor fi date în producție o serie de capacități noi, care vor mări potențialul economic al județului. Dintre acestea amintim : Unitatea de azot 4 la Combinatul de îngrășăminte azotoase Piatra Neamț, instalațiile de caprolactamă, de acid sulfuric, de fire textile, relen 4 și melana 4 la Uzina de fibre sintetice Săvinești, mașina de hîrtie pergaminată fină și cristal la Fabrica „Reconstrucția", lucrarea de fabricare a țevilor după norme A.P.I. la Uzina de țevi Roman, fabrica de volvatir la Tîrgu Neamț, fabrica de zahăr de la Roman etc. în domeniul social-cultural sunt prevăzute a fi date în folosință, în actualul cincinal, aproape 4.500 apartamente din fondurile statului și aproximativ 3.000 apartamente din fondurile populației, 90 săli de clasă în mediul urban, 127 săli de clasă în mediul rural, 200 locuri în internate, 10 creșe, 20 de ateliere și laboratoare, policlinici, rețele de apă, canale, drumuri județene etc. Atingerea obiectivelor stabilite necesită o îmbunătățire radicală a modului de fundamentare a proiectelor de Investiții, ridicarea nivelului calitativ al activității în domeniul proiectării și executării construcțiilor, creșterea răspunderii ministerelor și organelor de sinteză ale centralelor industriale, întreprinderilor, organizațiilor de proiectare și de construcții-montaj, furnizorilor de utilaje și materiale, precum și ale celorlalți factori. Acestor necesități le răspunde legea adoptată în cursul anului 1970 privind organizarea, planificarea și executarea investițiilor. In condițiile în care fondurile materiale și bănești sînt judicios folosite, investițiile sunt o pîrghie puternică în dezvoltarea economică, eficienței economice în Analiza etapa de concepere și de proiectare a investiției trebuie să răspundă cerinței esențiale de a se situa necondiționat la un nivel economic mai ridicat decît cele construite anterior. Acesta este sensul major al sarcinii trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru ca noile obiective să dea rezultate superioare celor obținute în cincinalul precedent în ce privește producția, productivitatea muncii, prețul de cost, valorificarea resurselor naturale ale tării, aportul valutar, să asigure sporuri cât mai mari de producție și de venit național la fiecare leu investit. O altă trăsătură o constituie alegerea celor mai moderne și mai eficiente tehnologii, dotarea noilor obiective cu mașini și utilaje care dau cele mai înalte randamente și solicită cheltuieli raționale de întreținere, înzestrarea noilor unități cu tot ceea ce este mai înaintat In domeniul tehnicii asigură un înalt nivel al productivității muncii și al beneficiilor, făcînd posibilă recuperarea în termene cît mai scurte a fondurilor investite. Reducerea ponderii de construcții montaj în structura investițiilor de la 48,2 la sută realizat în cincinalul 1966—1970, la 40,7 la sută este o sarcină deosebit de importantă, care presupune ca obiectivele prezentului cincinal să fie strict dimensionate in funcție de nevoile tehnologice, detaliile arhitectonice cît mai simple și fără finisaje costisitoare. Ținîndu-se cont de acest element s-a reușit ca la instalația de hîrtie pergaminată de la fabrica „Reconstrucția", spre exemplu, să se economisească un milion de lei, prin reducerea deschiderii halei mașinii de hîrtie cu 1—1,5 m și micșorarea cu 2 m a înălțimii secției de preparare a materialului. Al doilea stadiu în realizarea Investițiilor este cel al execuției lucrărilor, in care eficiența este condiționată, în primul rînd, de reducerea termenelor de execuție, economisirea materiilor prime, materialelor și ridicarea calității lucrărilor de construcții-montaj. In legătură cu acest lucru, este lesne de înțeles că realizarea lucrărilor în termene mai scurte reduce costul investiției prin diminuarea cheltuielilor de administrație, chirii, utilaje etc. Acest obiectiv se poate realiza prin industrializarea construcțiilor, folosirea cu indici superiori a potențialului tehnic și uman ai unităților de construcții prin organizarea temeinică a muncii și înaltă disciplină. Atingerea parametrilor proiectați la nivelul și la termenul stabilit sau înainte de termen depinde de rigurozitatea cu care se desfășoară recepția lucrărilor de construcții montaj, precum și de priceperea cu care sunt exploatate noile instalații. Realizarea la termen a tuturor lucrărilor de investiții și darea în funcțiune în timpul stabilit este o sarcină permanentă a tuturor factorilor de răspundere din întreprinderi, care, sub îndrumarea organizațiilor de partid, trebuie să ducă o muncă susținută în rîndul salariaților pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. Vasile GRIGORIU, directorul Sucursalei județene Neamț a Băncii de Investiții .PARTIDUL dinamizator al energiilor creatoare ale națiunii Cincinalul marilor investiții — I Pia Ia T • din Hotelul „Ceahlău“ - gazdă a unor reuniuni internaționale Continuîndu-și o activitate care a devenit de acum tradițională, hotelul turistic „Ceahlău“ va fi și în acest an gazda ospitalieră a unor reuniuni de nivel internațional. între 5-15 mai va avea loc în sala de recepție a hotelului „Ceahlău“ un simpozion organizat de Ministerul industriei construcțiilor de mașini, cu colaborarea unor organisme ale C.A.E.R., la care vor participa zeci de oaspeți străini. Tot aici este programat să aibă loc în prima decadă lunii iulie un colocviu internaațional de cercetare a viitoruIn municipiul Piatra Neamț se vor cheltui în acest an circa 11 milioane lei pentru modernizarea, refacerea și întreținerea străzilor, La ora actuală lotul de construcții, afectat începînd cu 1971 serviciului de gospodărie comunală al Consiliului popular municipal, execută turnarea celei de-a doua benzi de beton pe strada 9 Mai întâi. Cei peste 30 de participanții vor stabili, în somptuoasa sală de recepție a hotelului pietrean, saloanele unui simpozion pe aceeași temă, care se va desfășura în 1972, în fine, să anunțăm simpozionul internațional pentru creșterea oilor Carakul, stabilit pentru perioada 21-25 septembrie, organizat sub auspiciile unor înalte foruri românești și străine. Hotelul va fi atunci gazda unor participanți din 36 de țări și a reprezentanților unor renumite firme din U.R.S.S., Austria, Danemarca etc. Are fabrica de prine și gară). In final această arteră destinată traficului greu va avea 4 benzi de circulație cu o lățime totală de 12m. In continuare va fi betonată, de asemenea, strada Bistriței care, prin spatele I.C.F. și Autobazei de mărfuri, va ieși în șoseaua Piatra Neamț — Bicaz tocmai în cartierul Sarata. Artere de circulație pentru traficul greu 0 carte pentru fiecare an • NICOLAE CEAUȘESCU: „Strînsa unitate cu poporul — chezășia tuturor victoriilor politicii partidului“. Tiraj de masă al recentului articol semnat de secretarul general al P.C.R. în revista „Probleme ale păcii și socialismului“ nr. 5 din 1971. (Editura politică! 32 pag. 1 leu). 0 ESTETICA INTRE ȘTIINȚA ȘI ARTA de Ion Pascadi. Culegere de eseuri, care este recomandată cititorilor și de această declarație a autoruluii ..... nu ofer un tratat și — cu atît mai puțin — un sistem. Voi fi mulțumit dacă voi îndemna cititorul la meditație și mai ales dacă îi voi fi convins că reflecția asupra esteticii nu este chiar inutilă“. (Editura Albatros, 304 pag. — 7 lei) „ ENIGMA OTILIEI“. Cunoscutul roman al lui G. Călinescu vede din nou lumina tiparului, de astă dată în colecția „Romane de dragoste“ a Editurii Eminescu (437 pag. — 11,50 lei) 0 „POEZII" de George Coșbuc; prefață, note și glosar de Gavril Scridon (Editura Albatros, colecția „Lyceum“, 394 pag. — 6 lei) 10 „COMOARA DE PE RAI RÂU“. Povestirile și nuvelele junimistului N. Gane se află, după 80 de ani, la o nouă confruntare cu publicul cititor, reîntîlnirea este datorată colecției „B.P.T.“ a Editurii Mi țerva (523 pag. 5 lei) și „HENRY MOORE“. Album de reproduceri editat de colecția de artă a Editurii Meridiane; volumul este însoțit de o pre-față semnată de Petru Comarnescu și un studiu al lui Ionel Jianu (64 pag. + 57 lei produceri alb-negru; 40 lei) 0 „TRICOTAJE PENTRU FEMEI“ este titlul noii apariții din colecția „Caleidoscop“ a Editurii „Ceres“, volumul punînd la dispoziția cititorilor modele și sfaturi pentru executarea unor asemenea articole vestimentare (232 pag. — 5 lei) 0..CE-I MAI DE PREȚ ! ÎN LUME“ Culegere de povestiri pentru copii, în care autorul — Șerban Nedelcu — descoperă valoarea inestiimabilă a oamenilor și faptelor lor (Editura Ion Creangă, 167 pag. — 9 lei). ( et aj CEAHLĂUL Din Expoziția județeană de artă plastică închinată Semicentenarului partidului : „Casa poporului“ de Iulia Hălăucescu și „Industrii“ de Petru Petrescu. ARHIVELE STATULUI 140 de ani de existentă La 1 mai 1831 iau ființă în Țara Românească, la Iești, Arhivele Statului, Bucuuna din cele mai vechi instituții de cultură din țara noastră. Noua instituție avea menirea de a aduna materialul arhivistic, oprindu-se prin aceasta distrugerea lui, fapt prin care se pierduse pînă atunci valori incalculabile. In felul acesta se crea, mai întîi în Țara Românească, apoi și în Moldova — la 1 ianuarie 1832 în orașul Iași — un izvor de cea mai mare însemnătate pentru scrierea istoriei patriei noastre. Materialele documentare strînse cu multă trudă de înaintași, constituie azi un valoros mijloc de informare pentru orice cercetător istoric. Premergătorii culturii romănești în frunte cu Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Onciu, Vasile Alecsandri etc. și-au dat seama de la început de importanta utilizării documentelor în scrierea istorică. Astfel, Gh. Asachi întelegînd ca nimeni altul importanta arhivei, a făcut toate eforturile pentru a aduna vechile documente din arhivele mînăstirilor si așezămintelor publice, arhive particulare si din străinătate, reușind să strîngă așa după cum spunea el in 1849 „interesante documente ale țării, răspîndite și găsite, și am păstrat cu sfințenie acest sanctuar al drepturilor compatrioților“. Avînd de luptat cu lipsa de înțelegere a unora, cu lipsa de personal și de local, Arhivele Statului, au reușit totuși să adune în scurtă vreme comori de neprețuit, care servesc astăzi pentru studierea celor mai variate probleme de istorie social-economică, politică și culturală a țării. în decursul vremii au fost, însă, distruse sau degradate lent din cauza condițiilor necorespunzătoare de păstrare nenumărate fonduri de arhive, unele de excepțională valoare. Abia după 23 August 1944, după instaurarea regimului de democrație populară, s-a încetățenit o concepție sănătoasă cu privire la importanța arhivelor și administrarea lor. Astăzi, arhivelor, li se atribuie locul meritat în cultura noastră, fiind una din instituțiile de prestigiu în domeniul cercetării și cunoașterii istorice. Direcția Generală a Arhivelor Statului precum și filialele județene, dispun în prezent de instrumente variate de informare : cataloage de documente, microfilme, fotocopii, evidență centralizată a tuturor fondurilor etc. și pot pune la dispoziția cercetătorilor atît din țară cît și din străinătate materiale diverse în condiții corespunzătoare. Adăugind la aceasta noile condiții create acestei instituții : localuri corespunzătoare, mobilier, fonduri, aparatură, cadre de specialitate etc., ne putem gîndi că strădaniile unor personalități de frunte ca : Gh. Asachi, I. E. Rădulescu, Gr. Alexandrescu, B. P. Hașdău, Dimitrie Onciu etc. se materializează abia acum. Prin activitatea sa științifică, de specialitate, publicații, depistări de documente din străinătate, schimburi de documente, întocmiri de cataloage etc., prin îndrumarea permanentă a modului de creare și păstrare a arhivelor de către instituțiile socialiste, Arhivele Statului își îndeplinesc cu cinste rolul pe care îl au în viața științifică și culturală a statului nostru socialist. Filiala Arhivelor Statului Piatra Neamț, după 18 ani de existență, s-a impus ca o instituție de prestigiu care contribuie din plin la cunoașterea și valorificarea bogatului tezaur documentar deținut de județul nostru, județ cu bogate tradiții istorice și culturale. Cu un fond arhivistic bogat: peste două mii metri liniari poli tărafi, cu peste 1.600 documente feudale și colecții de scrisori, cu o bibliotecă documentară de peste 7.500 cărți etc., arhivele din Piatra Neamț oferă un bogat material cercetătorilor care vor să studieze istoria acestor meleaguri. Astăzi, reorganizată pe baze noi, continuînd tradițiile progresiste ale celei mai vechi instituții românești, Arhivele Statului, sărbătoresc 140 de ani de existentă, prilej de retrospectivă și priviri spre viitor, precum și de pioasă amintire către acele figuri ale culturii românești care s-au străduit pentru ridicarea acestei instituții pe culmile înalte ale culturii românești. prof. Dan MÎȚA, arhivist la Filiala Arhivelor Statului, Neamț întreprinderea de prefabricate Roman face cunoscut întreprinderilor și unităților cooperatiste că desface din stoc, fără repartiție, pe bază de comenzi ferme , TUBURI PREFABRICATE CU DIAMETRUL DE 600 ȘI 800 MM. ȘI 5 M LUNGIME. * Aceste produse se folosesc pentru rețele de alimentare cu apă și irigații. Relații suplimentare: la serviciul desfacere al întreprinderii din Roman, str. Măgurei nr. 2, telefon 1901 — 1902— 1903, interior 159 sau 112. Expoziții PIATRA NEAMȚ — Muzeul de asta* lei Expoziția omagială „Aspecte ale mișcării cratice și muncitorești, democomuniste din județul nastru“. — Selecțiile de artar .Expoziția județeană de artă plastică*, organizată de membrii U.A.P. ROMÂNĂ — Muzeul de Istorie — Expoziția documentară I „Tradiții revoluționare in județul Neamț și municipiul Roman“. — Sala de cultură — Expoziția artiștilor plastici romașcânii „Omagiu partidului“. — Căminul .»Sezar din Humulești I — Expoziția „Momente din lupta partidului reflectate în arta plastică*. Nr. cr. Comitetul executiv al Consiliului popular județean Neamț Prin Decizia nr. 91 din 4 mai 1971, a stabilit la legume următoarele prețuri : Prețul rieetiv q• Prețul-prafOR U/M cumpărare de viorate (contrast) - lei _ 01 •minuntul - W ~ efective de cumpărare (contract) intră în vigoare la data de 5 mai 1971 — ora zero. . Prețuri Ie pla °".de vinzare cu amănuntul intră în vigoare la data de 7 mai 1971 — ora zero, limita prețurilor platon de vinzare cu amănuntul, unitățile comerțului socialist care desfac legume și fructe vor practica prețuri efective de vinzare cu amănuntul. Preluarea și desfacerea se vor efectua, conform STAS- urilor, normelor interne și caietelor de sarcini în vigoare. Denumirea produselor gr. buc. 0,35 0,65 - 0,25 0,50 1. Ardei gras de seră calitate extra, inclusiv calitatea I cu peduncul 2. Idem calitatea 1 3. Idem calitatea a II-a 4. Ceapă verde arpagic 7—10 fire la legătură, calitatea I 5. Idem calitatea a II-a 6. Ceapă verde stufat 7—10 fire la legătură calitatea I 7. Idem calitatea a 11-a 8. Ridichi de lună 7—10 fire la legătură calitatea I 9. Idem calitatea a II-a 10. Salată verde capățînă 50—80 bucata calitatea 1 11. Idem calitatea a II-a 12. Usturoi verde 7—10 fire la legătură calitatea 1 13. Idem calitatea a II-a 14. Vinere calitate extra 15. Idem calitatea 1 16. Idem calitatea a II-a kg 14,00 20,00 « 12,00 17,00 » 7,00 10,00 leg. 0,40 0,70 • 0,25 0,50 0,25 0,50 0,20 0,45 • 0,35 0,65 » 0,25 0,50 leo 0,60 1,00 0,50 0,85 fcq. 13,00 19,00 » 10,00 15,00 • aoo 12,00 întreprinderea de rețele electrice Piatra Neamț, angajează de urgență muncitori necalificați pentru lucrări organizare șantier. CONDIȚII : — absolvenți ai școlii generale de 7 sau 8 ani ; — stagiul militar satisfăcut ; — domiciliul în Piatra Neamț sau în comunele învecinate municipiului Piatra Neamț Relații suplimentare la I.R.E. Piatra Neamț, str. Bicazului nr. 32, telefon 12309. Miercuri, 5 mai 1971 Tv MIERCURI, 5 MAI 18 Deschiderea emisiunii ; 18.20 Aplauze pentru colegii noștri ; 19.10 Tragerea Pronoexpres ; 19.20 1001 de seri; 19.30 Telejurnalul de seară; 20 — 50 de ani Ia 50 de evocări ; 20.25 Moment poezic; 20.35 „Ia această țară, comuniștii...“ (V) ; 21.25 Telecinemateca I Gropițe ; 22.55 Telejurnalul de noapte. Radio BUCUREȘTI MIERCURI: 5 MAI PROGRAMUL I 15 Buletin de știri; 15.05 — 100 de legende românești; 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă ; 16 Radiojurnal 16.15 Jocuri românești In prelucrări corale; 16.30 Muzică ușoară 16.50 Publicitate radio ; 17 Transmite antena tineretului I 17.30 Aspecte de la spectacolul de gală al formațiilor artistice de amatori participante la cel de al X-lea concurs; 18 Orele serii ; 20 Tableta de seară ; 20.05 Zece melodii preferate ; 20.40 Romanțe și cîntece ; 20.55 Știința la zi; 21 Bijuterii muzicale ; 21.25 Consemnări; 21.30 Revista șlagărelor; 22 Radiojurnal; 22.30 Concert de seară ; 22.55 Moment poezic ; 23 Concert de seară; 24 Buletin de știri I0.03—6 Estrada nocturna ; (Buletine de știri la orele 12 . 4 . 5). PROGRAMUL II 15 Melodii de Petre Mihăilescu și Mișu Iancu; 15.20 Cîntece de viață nouă; 15.30 Radioșcoală; 16 Radiojurnal ; 16.15 Muzică ușoară; 16.30 Suita In stil clasic pentru două violoncele solo și Cvintet pentru instrumente de suflat de Vasile Jianu ; 16.50 Pe teme medicale ; 22 Piese instrumentale ; 22.30 Universitatea radio ; 22.45 Tangoul veșnic tînăr ; 23 Buletin de știri ; 23.05 Pagini din opere românești; 24 Sonatina emancipată pentru trompetă și pian de Jan Tausinger ; 0.27 Suită din opera „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss ; 0.55—1 Buletin de știri. JOI: 16 MAI PROGRAMUL I 6 De la 6 la 9.30. 7 Radiojurnal I 9 Buletin de știri ; 9.30 Odă limbii române 10 Buletin de știri ; 10.05 Cîntece și jocuri din Muntenia 10.30 Clubul călătorilor; 11 Buletin de știri 11.05 La microfon Will Tura ; 11.15 Din țările socialiste ! 11.30 Recital Nicolae Florei ; 12 Formația Dinu Șerbănescu ; 12.10 Fii slăvită, Românie ! — cîntece ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Avanpremieră cotidiană; 13.27 Rebus melodii ; 14 „In memoriam“ de Ludovic Feldman ; 14.30 Soliști și formații artistice. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți — Ion Voicu ; 8.50 Pagini corale ; 9.10 Curs de limba rusă ; 9.30 Buletin de știri; 9.35 Cîntă Sofia Popa, Gavril Prunoiu și Moise Belmustață 10 Matineu de operă ; 10.32 Refrene îndrăgite ; 10.55 Muzică populară ; 11.15 Cîntă Luigi lonescu, Ana Identici și Michel Delpech ; 11.55 Știința la zi ; 12 Buletin de știri ; 12.03 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Muzică ușoară ; 12.30 Din operetele lui Kalman ; 13 Radiojurnal ; 13.15 Concert de print ; 14 Buletin de știri; 14.05 Cîntec, joc și voie bună ; 14.30 Emisiune literară IAȘI MIERCURI, 5 MAI Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 17.45 Șantierele cincinalului ; 18 Personajele operetei „Culegătorii de stele“ de Florin Comișel ; 18.30 Descriptio Moldaviae ; 18.50 Partid, lumină vie (program de cîntece) ; 19 Radiojurnal 19.15 Miniaturi instrumentale; 19.30 O poveste pentru voi, copii... „Flori de mai“, de I. Maftei ; 19.40 Pe-un picior de plai ; 20 Șapte arte. JOI, 6 MAI Program de dimineață 6 Buletin de știri ; 6.05—8 Radiomatineu. Cinema PIATRA NEAMȚ - Panoramie (fel. 12247) „Trandafiri roșii pentru Angelica* film de aventuri, «o producție italo-franco-spaniolă cu Jacques Perrin și Raffaella Carra (10 15, 17, 19, 21). — Pietricica (tel. 12404); „Bănuit e mortul“ — „ghici ciupercă ce-i* — desigur, un film polițist; producție „Defa* - Berlin (10,30; 14,30; 16,30 18,30; 20,30). ROMAN — 23 August (tel. 1572): „Moartea filatelistului“ cineaștii gruzini vă propun reconstituirea unei migăloase anchete menită să elucideze misterul unui furt și al unei crime (10, 15, 17, 19, 21). — Victoria (tel. 1770): „Operațiunea Leontine“ — film francez de coloratură... polițistă I a patra peliculă de acest gen pe afișul cinematografic al săptămînii (16, 18, 20). TIRGU NEAMȚ - Victoria (tel. 306); „Sub soarele alb al pustiului* — film sovietic Inspirat din Intimplările războiului civil (16, 18, 20).