Ceahlăul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 964-1040)
1971-06-10 / nr. 1024
TRIFOLIENELE și celelalte plante furajere să fie strînse neîntîrziat! In multe cooperative agricole, acest imperativ a fost inteles, prima coasă fiind deja încheiată la Bîrgăoani, nești, Budești, Goșmani, Săvilușești și apropiindu-se de sfîrșit în altele, printre care Bălușești, Botești, Bozieni, Timișești, Păstrăveni. Pe întregul tudeț, coasa 1 a trifolienelor fost efectuată pe aproape 4000 a ha, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din suprafața totală existentă; în aceeași vreme însă, în alte cooperative, lucrarea — deși foarte urgentă — fie că n-a început, fie că se desfășoară într-un ritm cu totul nesatisfăcător. în primul caz pot fi enunțate cooperativele agricole Oniceni, Pildești, Filioara, Grumăzești, unde pînă acum două zile nu se cosise încă nici brazdă, iar în cel de al doilea — o CAP Bîra cu numai 12 ha din 70, Bahna cu 15 ha din 112, Izvoare cu 10 ha din 96 etc. Ce se așteaptă oare ? Nu se are în vedere experiența anului trecut, cînd fînul rezultat din prima coasă a fost în cele mai multe cazuri de slabă calitate ! La CAP Dobreni, care deține 80 ha cu trifoliene, luni încă nu începuse coasa din lipsă de oameni. Cositoarea mecanică, aflată în dotarea secției de mecanizare, în loc să fie folosită aici, urmează ca abia săptămîna viitoare să fie revizuită și trimisă altor beneficiari, în vreme ce cooperativa umblă să angajeze oameni de prin alte locuri. Nu începuse această activitate nici la Bodeștii de Jos, deși însuși președintele cooperativei se plîngea că aici există o mare încărcătură de animale pe unitatea de suprafață, din care cauză se simte în mod perpetuu lipsa de furaje. Ritmul încă nesatisfăcător al recoltării se datorează în bună măsură nefolosirii la întreaga capacitate a cositorilor mecanice. Exemplul cel mai concludent îl constituie S.M.A. Grumăzești (deservește vele agricole Filioara, cooperatiBălțătești, Ghindăoani, Grumăzești, Petricani și cea) care are în dotare șase cositori ,nici una însă folosită pînă acum două zile. Aceasta, in vreme ce în alte zone ale județului cositorile existente sînt insuficiente. Este absolut necesar ca în următoarele 2—3 zile recoltatul trifolienelor să se încheie. Lucrul este posibil prin utilizarea integrală a mijloacelor mecanice, prin mobilizarea forțelor necesare. De la caz la caz, să se practice în mod operativ intr-ajutorarea, cu precădere între secțiile de mecanizare. Paralel cu cositul, să se urgenteze strînsul și depozitarea producției. Fînul ținut prea mult în brazdă se înegrește, mucegăiește, pierzîndu-și calitățile nutritive. Trebuie spus dealtfel, că transportul din cîmp și depozitarea sînt rămase în urmă. Deosebit, de eficiență este uscarea cu ajutorul electroventilatoarelor. Fînul adus înainte de a se fi uscat complet în brazdă, depozitat și uscat în continuare cu ajutorul curenților de aer cald, își păstrează întreg aparatul foliaceu, cel mai bogat în substanțe vitaminice. Deci peste tot unde există, cele circa 50 electroventilatoare să fie folosite fără întrerupere, ziua și noaptea. Și o altă chestiune , datorită umidității abundente, s-a dezvoltat o bogată masă vegetativă spontană pe zone, în grădinile de legume, în perimetrele sectoarelor zootehnice și în alte locuri, masă vegetativă care se irosește fără folos. Să se ia măsuri pentru recoltarea și depozitarea urgentă a acesteia. Acolo unde cantitățile a recoltabile sînt mai mici sau în locuri depărtate, deci neeficiente la nivelul cooperativelor agricole, să se cooperatorilor pentru repartizeze acoperirea nevoilor din gospodăriile personale — avîndu-se bineînțeles în vedere criteriul participării la muncă. Insilozarea furajelor la CAP Botești, Produse ale metalurgiștilor romașcani la tîrguri și expoziții internaționale De la Cairo la Dar Es Salaam, de la Kinshassa la Barcelona și de la Budapesta la Düsseldorf — acesta este drumul parcurs, In numai cinci luni care au trecut din acest an, de mașinile-unelte produse la întreprinderea mecanică din Roman. Trigutile și expozițiile internationale la care unitatea a participat, atct in anii trecuți și mai ales in primele luni ale acestuia, au constituit totalitea posibilități de cunoaștere a capacităților tehnice de creație ele industriei noastre constructoare de mașini, și mai ales, un mijloc de confruntare cu exigențele pieței mondiale. Experiența s-a dovedit mai mult decit utilă: noi beneficiari din străinătate, printre care firme din Pakistan, Iran, Ceylon, India și R.F. a Germaniei, au încheiat contracte cu uzina romașcană, in vederea livrării unor tipuri de mașini-unelte care s-au bucurat de unanime aprecieri din partea specialiștilor, apoi o serie de beneficiari și-au exprimat dorinta de a colabora la realizarea unor mașini care să vină la întîmpinarea cerințelor lor, cum este cazul unor arme din R. P. a Germaniei. Participarea la tir gurile și expozițiile economice a deschis metalurgiștilor din Roman și perspectiva unor noi beneficiari din Africa, Asia și Europa, conturîndu-se posibilitatea Încheierii unor contracte cu Malaezia, Nigeria, Congo sau Albania ca să nu enumerăm decit țările cu care se poartă actualmente tratative. Mașinile care au întrunit cele mai elogioase aprecieri ale specialiștilor la aceste confruntări și care de altfel, sunt cele mai solicitate la export sunt cele de rindeluit la grosime, de șlefuit, de îndreptat, frezai, găurit, scobit și cepuit. Recent, de la întreprindere au plecat la o altă expoziție internațională, la Moscova — alte trei tipuri de mașini-unelte : un strung pentru lemn, remarcabil prin simplitate și ușurință de lucru ; o mașină de rindeliiil la grosime și una de șlefuit cu bandă orizontală, care pe lângă înaltul grad de tehnicitate mai dispun și de o mare productivitate. Viitorul apropiat rezervă unității din Roman posibilitatea unor noi prezențe la Kuala Lumpur, Salonic, , Zagreb, Pekin, Alger și Plovdiv unde industria noastră constructoare de mașini își va spori prestigiul și reputația cîștigate în anii anteriori, rmummitiumn/muumi/Humuummuummumuumnumri 1 I în interiorul ziarului PAGINA ECONOMICA Itmmmummmmmmn HmmimnmummmmmuuimiHnHni- ■ ■ ■ Vizita delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU in R.P.D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătorește, cu sentimente de caldă prietenie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate militantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie", „coeziune" sunt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean și român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalții oaspeți urmează să-l parcurgă și de-a lungul căruia s-au înșiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineții. Aceeași atmosferă domnește la aeroportul festivă Sun An, unde au fost arborate pretutindeni drapele de stat ale Republicii Socialiste și Republicii Populare România crate Coreene. Numeroși De momeni ai muncii au venit cacu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român și coreean: „Trăiască Partidul Comunist Român", „Bun venit delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste condusă de tovarășul România, Nicolae Ceaușescu". Baloane uriașe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale României și Coreei, precum și lungi eșarfe de mătase cu urările : „întîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României". „Trăiască prietenia și coeziunea frățească statornicite între poporul coreean și poporul român“. Orele 11.30. Avionul românesc își face apariția oficial pe cerul Phenianului, însoțit de reactoare ale forțelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera țării. Salutați cu puternice aplauze, cu ovații și uralele mulțimii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, membrii delegației române coboară scara avionului. Ei sînt întîmpinați cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, tovarășul Ir Sen, împreună cu soția Kim sa, Kim Săng E. Conducătorii de partid și de stat ai celor două țări își string cu căldură mîinile. Tovarășul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegației de partid și guvernamentale române — tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al CC. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru Comitetului Executiv, al Prealzidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar și Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcați în costume naționale coreene, înconjoară cu voioșie pe oaspeții români, le oferă buchete de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegației este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României și Coreei, în timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegației române, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Kim Ir Sen și Ion Gheorghe Maurer trec în revistă unitățile de infanterie, aviație și marină care alcătuiesc garda de onoare aliniată pe aeroport; în continuare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți oaspeți români sunt salutați de personalitățile coreene venite în întîmpinarea delegației române: Kim Ir, Pak Seh Der, Kim Jang Gin, O Jing, membri ai comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Ten Dimn Thenk, Yang Hyong Sep, Im Man Ghen, membri supleanți ai Comitetului Politic, Kan Rian Uk, vicepreședinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, Pek Yam Un, președintele Adunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum și Kang Jăng Săp amba. (Continuare in pag. a (V.a) II în pagina a IV-a Comunicatul comun româno-chinez Plecarea din Pekin a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU DEZVOLTAREA ORAȘULUI în centrul preocuparii consiliului popular Noul cincinal va aduce și orașului Tîrgu Neamț transformări înnoitoare. Numai în anii 1971— 1972 se vor realiza aici obiective economice, social-culturale, comerciale etc. în valoare de peste 34 milioane lei. întreaga populație a orașului se interesează de amplasamentele noi, potrivit schiței de sistematizare și detaliilor deja intrate în aplicare, de lucrările de urbanistică întreprinse, dintre care cea mai importantă este alimentarea cu apă potabilă, de amenajările turistice care se au în vedere. Consiliul popular comitetul său executiv — sub îndrumarea Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular județean— consideră conducerea întregii opere de dezvoltare a orașului drept obiectiv principal, central, al activității sale. Nu numai dezbaterile în ședințe de comitet executiv sau în sesiuni, dar întreaga muncă de zi cu zi, pe teren, a membrilor comitetului, în frunte cu primarul orașului, a comisiilor permanente, a celorlalți deputați este dirijată în același sens. Consiliul popular a sprijinit și sprijină beneficiarii de investiții și constructorul (Șantierul nr. 2 Roman al I.J.G.M.) în asigurarea cu documentații, terenuri pentru amplasamente deschiderea la timp a finanțărilor, forța de muncă necesară pe șantiere, crearea condițiilor de cazare și masă pentru salariați. In continuare s-au stabilit grafice de execuție pe baza cărora președintele consiliului popular, membrii comisiei permanente de arhitectură și sistematizare, a M. ASMARANDEI (Continuare In pag. a (l-a) Conștiința ne tineri în boxa inculpaților așteptînd verdictul instantei. Este firesc sa ne întrebăm : cum, prin ce împrejurări au ajuns acești copii, la vîrste atît de fragede să comită fapte antisociale, pedepsite de legea penală ? Oare responsabilitatea acestora, care a ajuns să fie încadrată în articole din Codul penal, nu trebuie să ne implice responsabilitatea și conștiința, mai mult decit se întîmplă de obicei ? Părinți, educatori, opinia publică... Evident, orice atentat la valorile materiale sau spirituale ale societății noastre, la integritatea proprietății socialiste, a drepturilor oricărei trebuie reprimat fără persoane, cruțare, întotdeauna, însă, încerci o strîngere de inimă atunci cînd vezi cuprinse între coperțile unui dosar un noian de date despre un întreg complex moral deficitar a cărui victimă este un copil. Copii intre 14 — 15 ani, deveniți ‘ infractori ! Privindu-i, nimic nu-i trădează că ar fi astfel, afară doar de ușoara umbră ce le întunecă limpezimea ochilor , un regret sau poate o resemnare 'după o experiență tristă, prematură și nedorită, își mai acuză — justificare inutilă — prieteniile, înțelegerea reciprocă și adeziunea pentru cele mai nepermise fapte t infracțiunile au ajuns treptat pînă aici. Întîi lipsa de la școală, apoi repetenția, fuga de acasă vagabondajul, furturile... De la prima abatere pînă la infracțiune n-a fost decit un pas. La aceasta au concurat lipsa de supraveghere a părinților, lipsa unei înțelegeri oportune din partea celor chemați să vegheze asupra comportamentului lor. Precizăm că nu este vorba de înclinații psihologice maligne, de tulburări de comportament. Toate actele medicale de control, arată că, atît Airinei Cieorgel, cit și Palade Vasile, Mihail Dumitru și Volcinschi Petru, toți din municipiul Roman, își păstrează discernămîntul față de faptele comise. „Portretul“ fiecăruia dintre ei, așa cum se desprinde din actele dosarului, din declarațiile părinților și ale martorilor, din fișa de anchetă socială a autorității ■ tutelare, este semnificativ în acest sens.Airinei Georgel, 15 ani, frecventat școala doar pînă în a clasa a VI-a, pe care a trebuit să o repete, consecință a dezinteresului total față de școală. In locul școlii, neoprit și neîndrumat la timp, a ales vagabondajul. Apoi a început să fure, întîi din agoniseala părinților, cheltuind banii pe țigări, băuturi alcoolice și jocuri de noroc, apoi de la alții... Din cercetările efectuate de către organele de miliție rezultă că, in primăvara acestui an minorul a incendiat un imobil particular , în luna noiembrie anul trecut sustras împreună cu Palade Vaasile, de aceeași vîrstă, suma de 2500 lei de la unitatea nr. 25 Roman, este coautor al furtului din data de 30 ianuarie 1971 la chioșcul CLF nr. 10 Roman de unde a luat băuturi alcoolice și bani (prejudiciu, peste 1000 lei), Mihail Dumitru, 14 ani a rămas repetent tot în cl. a VI-a, a părăsit și el școala, a fugit de acasă (dormind prin subsolurile blocurilor și pivnițele caselor învecinate) și a început să vagabondeze prin diferite orașe din țară, fiind adus acasă de mai multe ori de către miliție. Și el este participant la furtul de la chioșcul CAP nr. 10 Roman. , Volcinschi Petru, 14 ani, încă elev în cl. V-a a Școlii elementare nr. 7 Roman. Scăpat de sub autoritatea și supravegherea părinților, a intrat în anturajul lui Palade, Airinei și Mihart. Consecința a inceput să lipsească de la școală, apoi de acasă. A fost cercetat de miliție pentru că a dat foc gardului unui cetățean, apoi a dat foc hainelor cu care era îmbrăcat un copil. Este de asemenea coautor al furtului de la chioșcul CNF nr. 10 Roman. Fapte triste, consecințe triste. Acționîndu-se în conformitate cu dispozițiile legii nr. 3/1970, Comisia pentru ocrotirea minorilor a luat măsura internării lor în cadrul unei școli speciale. Au ajuns, deci, în fața instanței. Răspunsul lor nu va putea constitui o justificare. Și tocmai aceasta ne face să plecăm ochii — în calitate de părinți, de educatori sau simpli cetățeni. Să nu uităm că fiecare dintre noi suntem răspunzători pentru aceasta. I.POP, procuror, la Procuratura locală Roman Pe teme de educație « Curier CONFERINȚA O interesantă manifestare culturală are astăzi loc la Tîrgu Neamț. La orele 18, Casa de cultură din localitate găzduiește întîlnirea dintre admiratorii operei lui Lucian Blaga și lectorul universitar Constantin Marin de la Facultatea de filozofie a Universității „AL I. Cuza“ din Iași, care va conferenția despre „Filozofia lui Lucian Blaga“. Întîlnirea va fi urmată de un film artistic. SECȚIE MODERNĂ DE PEDIATRIE In cadrul complexului spitalicesc din Piatra Neamț, Șantierul nr. 1 al I.J.C.M. a început — și continuă în ritm susținut — construirea unei secții de pediatrie care va fi data în funcțiune în acest an. Valoarea lucrărilor și acestei secții — care va dotării avea 180 paturi precum și condiții moderne de circuit și funcționalitate — este de aproape 2 milioane lei. ÎN DEZBATERE : RESPECTAREA REGULILOR DE COMERȚ Consiliul municipal al sindicatelor Piatra Neamț, în colaborare cu organele Direcției comerciale județene, a organizat ieri, 9 iunie a.c., în sala Casei de cultură a sindicatelor din localitate, o adunare a lucrătorilor din comerț în care, valorificîndu-se o inițiativă mai veche dar extrem de eficientă, au fost prezentate, atît în fața organelor care au datoria să controleze cit și în fața celor în culpă, deficiențele descoperite de controalele efectuate în unitățile comerciale din municipiu, insistîndu-se asupra unei mai bune aprovizionări și deserviri a populației, precum și a practicării corecte a regulilor de comerț. (Continuarea curierului in pag. a lll a) É