Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)
1971-09-26 / nr. 1117
Pag. 2 Cămările toamnei (Urmare din pag. 1) în magazie pînă la terminarea desfacerii celeilalte. Am cerut părerea inspectorului comercial. A fost de acord cu noi : atit ceapa cit și cartofii se vînd uneori, fie nesortati, fie la preturi care corespund unei calități superioare. Nici dînsul, nici noi nu suntem împotriva valorificării în întregime a tuturor cantităților existente, cu condiția însă ca prețurile să corespundă exact calității mărfii. în acest sens avem și nedumerire pe care în numele consumatorilor, o aducem și la cunoștința Biroului județean de preturi și tarife : nu cumva prețul prunelor este cam exagerat în perioada de față? Și acum ceva despre expunerea mărfurilor și despre deservire. Se pare că atît lucrătorii de la tejghea cit. și merceologii romașcani, în fața afluenței publicului, au uitat niște reguli elementare ale comerțului , nu-i mai interesează prezentarea aspectuoasă a mărfurilor, servirea atentă a clientelei. La unitatea nr. 10 de pe strada Bogdan Dragoș, Natalia Sandu oferea celor care cereau castraveți verzi, castraveți murați ceea ce nu-i totuna. Victoria Moldoveanu de la unitatea nr. 13 de pe strada Ștefan cel Mare, deși dispunea de mărfuri multe în magazin, expunea la strada principală o vitrină foarte săracă, cu cîteva verze pătate. Roșu avea, dar se ținea în magazie. Or în acest fel nu se poate atrage și nici satisface clientela. Ca să nu mai vorbim de modul cum deservesc publicul la ora actuală unitățile Gostat din Roman. La magazinul nr. 15 din Piața N. Bălcescu, gestionara ne vorbea de mărfurile pe care le avusese cu o zi înainte, dar care la acea oră lipseau, iar vînzătoarea de la chioșcul Gostat din Piața Republicii, Maria Grigoraș, explica lipsa de clientelă prin... plecarea șefilor ei la Piatra Neamț cu treburi, uitînd s-o aprovizioneze cu cartofi, ardei, rădăcinoase, în încheierea acestor constatări, am dori să relevăm că dacă în prezent depozitele din Roman, unitățile producătoare din jur trimit mărfuri în întreg județul, dacă organele municipale manifestă o grijă permanentă pentru ca populația romașcană să se poată aproviziona pentru nevoile zilnice și cele ale lunilor friguroase ce vor urma, este necesar ca această grijă să fie imprimată tuturor lucrătorilor de pe întreaga rețea. Să nu se mai plece de la concepția că acum clientul, avînd la orizont iarna, cumpără oricum și orice. O mai echitabilă repartizare a mărfurilor, o aprovizionare ritmică, o expunere mai atrăgătoare și solicitudinea față de cumpărător — sînt obligatorii oricind. In unele unități de desfac, etc castraveții se vestejesc. La chioșcul gostat din piața Republicii clienții lipsesc, pentru că lipsesc și mărfurile. O.G.K. s-a îngrijit de o bună aprovizionare cu borcane pentru murături. Rezervele interne , (Urmare din pag. I) terminat reducerea consumului normal de gaz metan în perioada parcursă din anul curent, cu circa 6,6 milioane m.c., rezultând numai de aici economii în valoare de peste 1,3 milioane lei, în aceeași perioadă, ca urmare a executării unor lucrări de calitate la întreținerea și repararea instalațiilor, consumul de energie electrică a fost micșorat comparativ cu normele, cu 1,4 milioane kw/h. Un merit deosebit al muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din uzina noastră constă în faptul că diminuarea consumurilor de metal, gaz metan, energie electrică și la unele materiale auxiliare, s-a obținut în condițiile îmbunătățirii permanente a structurii producției, a creșterii ponderii țevilor cu caracteristici tehnice superioare. Este știut că un rol însemnat în micșorarea costurilor de producție îl are reducerea continuă a cheltuielilor neproductive înglobate în rebuturi. Și în această ordine de idei, rezultatele obținute pot fi considerate satisfăcătoare, dacă avea în vedere că în cele 8 luni pierderile definitive din rebut au scăzut, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, de la 410 tone la 80 tone, în secțiile de bază, și de la 38 tone la 30 tone în secțiile auxiliare. Deși acțiunea de reducere a cheltuielilor materiale în uzină are un caracter amplu, colectivul nostru este conștient că în toate secțiile mai există încă destule rezerve care pot și trebuie să fie valorificate. Un prilej important pentru obținerea de noi realizări în acest domeniu reparația capitală, îl reprezintă programată pentru luna octombrie la laminorul de 16 țoli.. Planurile întocmite în acest sens prevăd îmbunătățirea parametrilor de funcționare a agregatelor, ceea ce va avea un efect pozitiv și în utilizarea rațională a metalului, reducerea rebuturilor etc. Mai avem, de asemenea, posibilități mari și în ceea ce privește raționalizarea consumurilor de gaz metan, energie electrică etc. în toate secțiile, la fiecare loc de muncă, rezervele sunt practic nelimitate pentru realizarea unor produse superioare cu cheltuieli tot mai reduse. aaaafaaaaaaaia Dana. D DD Q D CEAHLĂUL cnanancic Dinr? Impresii de la expoziția mondială de vînătoare de la Budapesta La mijlocul lunii septembrie a.c., un grup de turiști compus din pădurari, brigadieri, tehnicieni și ingineri de la ocoalele silvice și Inspectoratul silvic din județul nostru, au vizitat timp de trei zile Budapesta. Obiectivul principal a fost vizitarea expoziției mondiale de vînătoare. După cum se știe, între 27 august și 30 septembrie 1971, s-a organizat la Budapesta „Expoziția Mondială de Vînătoare“, cea mai puternică și mai reprezentativă manifestare de acest gen organizaDistă pînă acum pe plan internațional. Sunt expuse 6.000 de trofee din 41 de țări, cele mai valoroase de care dispun țările participante. D La această prestigioasă confruntare cinegetică mondială, România a participat cu un stand de trofee deosebit de valoroase, reprezentînd Succesul obținut la actuala expoziție marchează dezvoltarea atinsă de fondurile de vînătoare din țara noastră, implicit și din județul nostru care este reprezentat prin 4 trofee de cerb carpatin, un trofeu de căprior, blăni și cranii de urs, rîs, lup, vulpi și jderi, toate medaliate cu aur. Expoziția de la Budapesta, a impus pe plan valoric și o serie de trofee de Superclasă, răsplătite de organizatori printr-un număr de 120 de medalii speciale, dintre care 15 au venit să consacre citeva superbe trofee românești, constînd din coarne de capră neagră și căprior, blănuri de urs și rîs etc. toate recorduri mondiale. Dintre acestea, marele premiu — pentru cea mai mare blană de urs— a fost decernat, după cum se știe, președintelui Consiliului de stat al României, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ing. Mihai GHEORGHIU bogăția de neprețuit a fondului cinegetic de care dispune țara noastră. Remarcabilul succes repurtat de țara noastră este confirmat de concluziile juriului international care a acordat trofeelor din standul românesc un număr record de medalii : 499 medalii de aur, 5 medalii de argint și o medalie de bronz. Deci toate cele 505 trofee expuse (coarne, blănuri, colți de mistreț, cranii etc.) au fost premiate, ceea ce înseamnă un record nemaiîntîlnit de altfel la confruntări cinegetice pe plan mondial. Pavilionul românesc este denumit și „Pavilionul medaliilor de aur". Pentru a ilustra mai clar succesul concludent obținut de țara noastră la expozițiile mondiale de vînătoare anterioare (cităm numai medaliile de aur) putem prezenta următorul tabel : s-au obținut medalii de aur 1. Leipzig în anul 1930 2. Berlin „ 1937 3. Florența „ 1964 4. Novisad „ 1967 5. Budapesta „ 1971 20 106 71 276 499 Gaananaa ................................ iiii nuflîl luNtiMiri!."!mir^ Dumittca, 26 septembrie 1671 mm. I« Bi iliwTwwriirifrtr 11 mlo r-s m cm cm m n r—s r-n ma a a a a a n=i ca nn en ess ö a a cai ica ța isa es?< 1001 LA NOTTINGHAM, POLIȚIA LUCREAZĂ ÎN VĂZUL LUMII Intr-o zi, deschizînd televizoarele, locuitorii orașului Nottingham (Anglia) au avut surpriza de a fi martorii unor emisiuni neobișnuite : rapoarte ale poliției, ordine, misiuni secrete și alte asemenea lucruri. La început, telespectatorii le-au urmărit cu atenție deoarece acestea ieșeau oarecum din obișnuitul emisiunilor zilnice de televiziune, însă cum ele începuseră să aibă loc regulat, după cîteva zile locuitorii orașului au protestat. Cercetările au indicat că dintr-o greșeală tehnică emisiunile de televiziune în circuit închis ale poliției, se transmiteau pe canalul obișnuit al programelor zilnice. DUPĂ FOTBAL, MARINA ... Tot mai puține profesiuni, preocupări și sporturi rămîn exclusivități masculine. După ce fotbalul a devenit și feminin, recent un nou domeniu și-a declinat inclusivitatea masculină : cel al navigației maritime Pentru prima oară în analele marinei franceze două tinere fete au făcut parte în calitate de operatoare radio din echipajul unui cargou. Cele două fete, Genevieve Cohen (20 de ani) și Jocelyne Jamet (21 de ani), eleve ale Școlii centrale de tehnicieni electroniști, au făcut timp de trei săptămîni un stagiu — pe ruta Le Havre — America de Nord — de operatoare radio, la bordul cargoului transcontainer „Atlantic Cognac", îmbrățișeze. Ele s-au decis să la terminarea studiilor, profesiunea de ofițer radio pe vas. DAUNE „GRAVE“ uDaaaoaaaaaaaaaaaoaaaoaaaoaaaaa a a o a a a a Fotoreporterul grec Antoni Calogherakos a fost condamnat la 70 zile închisoare pentru tentativa de a foto-igrafia pe insula Scorpios —•n proprietatea particulară a miliardarului Aristotel Onasis, în afară de această pedeapsă, el a fost obligat să plătească pentru daunele provocate sărind în grădina miliardarului ; a zdrobit în picioare... două flori. GRĂDINI ȘI FERME SUBMARINE Utilizarea rațională a bogățiilor biologice a oceanelor și luărilor va permite hrănirea a milioane de persoane. Savanții sovietici pun în prezent la punct metode de cultură rapidă a planctonului, hrana principală a numeroșilor locuitori a mărilor. în ultimii ani, oceanografii au descoperit, de asemenea, câteva noi specii de pești care ar putea fi folosite la producerea noilor tipuri de hrană bogată în proteine. C DD Daaaao Da I0 on ricturi celebre din muzeele . La Palatul culturii din Iași, în sala rezervată artei contemporane, s-a deschis recent expoziția „Picturi celebre din muzeele Parisului". Cele șaizeci de pînze reprezentative ale unor maeștri ai picturii universale, printre care reținem un fastuos Watteau, somptuosul „Domnișoarele de pe Senei“, al lui Courbet, malul un splendid de Monet, „Apus pe soare alături de nume celebre ca Delacroix, Ingres Sisley, Pissaro, Corot, Renoir, Toulouse Lautrec, Cezanne, Daumier, Braque și Picasso, constituie un adevărat concert de culori de o profundă rezonanță. Fiindcă suavitatea Dianei surprinsă de Boucher întorcîndu-se de la vînătoare, este o adevărată armonică a sobrietății de înaltă elevație spirituală ce se degajă din portretul lui Prouidhon imortalizat de Courbet, iar explozia de culori a unui Watteau este contraponderată de austeritatea gravă a pînzei lui Picasso. Am enumerat doar cîteva nume, în totalitatea ei însă expoziția oferă cursiuni posibilitatea unei infructuoase în peisajul picturii franceze din Ultimele două secole cînd Parisul devine una din marile metropole artistice ale lumii. La școala maeștrilor francezi aveau să-și maturizeze talentul mai toți marii artiști ai lumii printre care se numără și românii Theodor Amann, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu. Este, de aceea, lesne de înțeles importanța deosebită a acestei inițiative a Muzeului de artă al R.S.R. Bogdan TRANDAFIR Pe gînduri. a Doa a a ana Da A II-a consfătuire ornitologilor din România După terminarea cele de a II-a Conferințe Naționale de Ocrotire a Naturii desfășurat în Timișoara ce s-a la sfîrșitul lunii august, unde s-au discutat unele probleme legate de ocrotirea păsărilor, la Cluj, tot sub auspiciile Academiei R.S. România — Comisia Monumentelor Naturii, au avut loc între 0—8 septembrie lucrările celei de-a II-a Consfătuiri a Ornitologilor din România. Cu această ocazie s-au întîlnit majoritatea ornitologilor și a celor care iubesc păsările sălbatice. La această constfătuire au participat și reprezentanți ai diferitelor județe ce fac parte din Consiliile județene pentru îndrumarea ocrotirii naturii. După deschiderea consfatujirii de către prof. Val Pușcariu, s-au păstrat cîteva momente de reculegere în “ memoria profesorului uniniversitar Alex. Borza, omujs de știință emerit, unul din întemeitorii mișcării de o*ocrotire a naturii din tara [J noastră, care a încetat din JÍ viață la 3 septembrie a.c. U In cadrul referatelor generale, ce au avut drept scop canalizarea discuțiilor în problema nomenclatorului păsărilor din România, a situației păsărilor răpitoare de zi și de noapte, a inelarilor și a ocrotirii păsărilor, s-a conchis că trebuie ocrotite absolut toate păsările răpitoare din cauza împuținării lor și a dispariției deja a unor specii din țara noastră. S-a stabilit ca nomenclatorul păsărilor din țara noastră să fie publicat pînă la începutul QQ anului 1972, de către o comisie, propusă și votată de toți participanții. In partea a doua s-au discutat statutul și propunerile referitoare la constituirea unei Asociații a Ornitologilor din România, care va purta numele de „BRANTA“ (după numele gîștei polare cu gît roșu, al cărui cartier de iernat a fost descoperit a fi la noi, în Dobrogea). Că asociație s-a propus Aceassă fie patronată de către Academia R. S. România. S-a anunțat apoi că în 1972 la Mamaia își va ține lucrările Consiliul Internațional pentru Protecția Păsărilor. Cu această ocazie, datorită sprijinului acordat de către Consiliul popular al județului Constanța, se va inaugura o casă laborator în Rezervația ornitologică Nuntaș-Istria-Sinoe, rezervație vestită în toată lumea pentru numărul mare de păsări ce se pot întâlni aici în timpul migrației. Dintre problemele principale ale rezoluției sprijinirea Centralei amintim : Ornitologice Române în problema studiilor asupra migrației păsărilor, ce se fac cu ajutorul inelarilor , afilierea C.O.R. la EURING (Centrul european pentru inelarea păsărilor) ; continuarea recensămintelor asupra răpitoarelor ; trecerea sub ocrotire a tuturor speciilor de răpitoare de zi și de noapte ; Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor să înainteze Academiei o listă cu păsările pe care le consideră obiect de vînat, restul păsărilor întrînd în categoria păsărilor ocrotite ; să se prezinte de urgență la Comisia Monumentelor Naturii o listă cu păsările ce trebuie neapărat trecute sub regim de ocrotire sau ca monumente ale naturii. Ca o remarcă generală s-a menționat faptul că trebuie acordată mai multă atenție intervenției omului în natură cu diferite substanțe chimice ce au determinat scăderea simțitoare a numărului păsărilor și să dea mai multă importanță combaterii dăunătorilor pe cale biologică. Cercetător Victor CIOCHIA, de la Stațiunea de cercetări „Stejarul", secretarul Consiliului județean Neamț, pentru îndrumarea ocrotirii naturii Moda sezonului următor propune femeilor lungimi ușor deasupra sau dedesubtul genunchiului, pantalon de lărgime constantă, vestoane sobre sau evazate puternic, rochii și fuste cu pliseuri. 3C3I=3I=3I=]C=3C=][=1C: Pentru reușita campaniei agricole de toamnă (Urmare din png I. de oaie din lipsă de furaje ? Faptul că de la un capăt la altul al obiectivelor de plan — cu una sau poate cu două excepții — apare cuvîntul „nerealizat", bănuiam că a hotărît consiliul de conducere (președinte Toader Năstescu și ingineri șef Constantin Miron), să adopte un stil de muncă nou, mai eficient. Felul cum sunt însă conduse treburile în această toamnă nu dovedește schimbarea dorită și necesară. Deloc mai bună este situația la C.A.P. Rediu. Dacă aici s-a mai făcut cite ceva, meritul revine în bună parte secției de mecanizare care are un colectiv bine închegat, cu oameni harnici, care merită toate aprecierile. ici, la Ftediu, a Început însămînțarea culturilor de toamnă. Ieri dimineață se însămânțau la „Șurină“ 14 ha cu secară masă verde. Semănătoarea tractată de mecanizatorul Gheorghe Rață făcea un adevărat slalom printre bolovani. Terenul n-a fost pregătit corespunzător, n-a fost discuit suficient. Se însămînța peste buruieni, peste bolovani. întrebat de ce execută o asemenea lucrare, mecanizatorul se justifică: a atras atenția brigadierului Gheorghe V. Bordea că treaba nu-i bună, dar acesta i-a răspuns că „la secară merge". De fapt, tarlaua măsoară 20 ha dar numai pe 14 se însămînțează. Celelalte 6 ha n-au fost nici măcar arate pe motiv că mai au un rest de vegetație care ar trebui păscută. însămînțatul începuse de vineri, dar inginerul șef Vasile Iosifescu încă nu dăduse pe acolo, deși instrucțiunile sună clar că cel puțin la demarajul lucrărilor de însămînțare este obligatorie prezența unui specialist. In imediata apropiere două tarlale întinse: una cu floarea soarelui (33 ha), alta cu porumb (65 ha). Floarea soarelui este coaptă, pe alocuri a început să se scuture trumbul, deși cocenii sînt pepe alocuri verzi, are bobul copt, ca sticla. Cu toate acestea recoltatul încă n-a început, deși 102 hectare cu grîu vor trebui însămînțate după porumb și floarea soarelui. Inginerul șef ne informează că, este vorba să se treacă de luni la recoltat dar nu există suficientă forță de muncă. Din 500 cooperatori cîți apar peste înscripte, participă la lucru doar vreo 150. Căutînd explicația acestei slabe mobilizări, aflăm că nu s-au mai plătit avansurile lunare bănești din luna august. Situația nu este mai bună nici în ceea ce privește pregătirea bazei furajere. Fînurile nu s-au culcat, șirele și ghezile sunt prost întocmite, mari cantități de furaje fiind împrăștiate la voia întimplării. Racțla în privința bazei furajere este veche de ani și nu sunt, dacă se va continua în acest mod, perspective să fie înlăturată. Cooperativa are în plan însilozarea a 1200 tone furaje, dar pregătirile nu sunt făcute, nici niște intenții precise nu există încă în această direcție. Să ne mai întrebăm atunci de ce planul la producția de lapte nu s-a realizat nici pe jumătate ? Să avem certitudinea schimbării în bine a situației atîta vreme cit mai domnește dezordine in treburi ? Discutînd cu locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, tov. Toader Năstase, suntem informați că s-au stabilit, pe plan comunal, măsuri pentru urgentarea lucrărilor. Vor fi, în acest scop, mobilizați la muncă efectivă în cîmp toți salariații comunei, iar azi, duminică, circa 400 elevi din clasele mai mari participă la încărcatul cartofilor și recoltatul florii soarelui. Aceste măsuri sînt bune, dar pentru a fi eficiente trebuie finalizate cu energie și intransigentă. La C.A.P. Borlești deși n-a început încă recoltatul (deși la floarea-soarelui și în bună parte la porumb operația putea începe), s-au însămînțat suprafețe mai mari la grîu. Se constată însă unele abateri de la normele tehnologice. Pe tarlaua Dealul Mitoc din cadrul fermei Ruseni se lucra cu trei semănători S. 4. 29, cu o viteză mai mare decit cea normală. La controlul efectuat, s-a constatat că pe ordinul de lucru aflat asupra mecanizatorului Vasile Budurcă care trebuie să cuprindă (ordin în mod obligatoriu toți parametrii tehnici inclusiv viteza de deplasare), acest lucru nu era indicat. Lipseau, de semenea, jaloanele necesare unei corecte orientări a fiecărei treceri. Și toate acestea, în prezența inginerului șef al cooperativei și a șefului fermei Ruseni, ing. Gheorghe Axinte. Se poate desprinde din aceste constatări că sunt încă multe rămîneri în urmă în efectuarea lucrărilor și cazuri, de nerespectare a normelor tehnologice. S-ar putea adăuga la acestea că intr-o serie de cooperative agricole (Războieni, Urecheni, Stănița, Zănești, Ștefan cel Mare) sînt mari rămîneri în urmă la recoltatul și treieratul fiorii soarelui, iar în altele (Bobeștii de Sus, Bodeștii de Jos, Dobreni, Dumbrava Roșie), la recoltatul și livratul cartofilor. Situația aceasta este nefirească și trebuie întreprinse măsuri urgente pentru sporirea ritmului de lucru, pentru recuperarea tuturor lor. Nu-i este nimănui restantepermis, indiferent de motive și explicații, să tergiverseze efectuarea la timp, în cele mai bune condiții de calitate, a întregului volum de muncă necesar în această campanie