Ceahlăul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1120)

1971-09-26 / nr. 1117

Pag. 2 Cămările toamnei (Urmare din pag. 1) în magazie pînă la terminarea desfacerii celeilalte. Am cerut părerea inspectorului comerci­al. A fost de acord cu noi : a­­tit ceapa cit și cartofii se vînd uneori, fie nesortati, fie la pre­turi care corespund unei cali­tăți superioare. Nici dînsul, nici noi nu suntem­ împotriva valo­rificării în întregime a tuturor cantităților existente, cu con­diția însă ca prețurile să co­respundă exact calității măr­fii. în acest sens avem și nedumerire pe care în numele­­ consumatorilor, o aducem și la cunoștința Biroului județean de preturi și tarife : nu cumva prețul prunelor este cam exa­gerat în perioada de față? Și acum ceva despre expu­nerea mărfurilor și despre de­servire. Se pare că atît lucră­torii de la tejghea cit. și mer­ceologii romașcani, în fața a­­fluenței publicului, au uitat niște reguli elementare ale co­merțului , nu-i mai interesează prezentarea aspectuoasă a măr­furilor, servirea atentă a clien­telei. La unitatea nr. 10 de pe strada Bogdan Dragoș, Natalia Sandu oferea celor care cereau castraveți verzi, castraveți mu­rați ceea ce nu-i totuna. Vic­toria Moldoveanu de la unita­tea nr. 13 de pe strada Ștefan cel Mare, deși dispunea de măr­furi multe în magazin, expu­nea la strada principală o vi­trină foarte săracă, cu cîteva verze pătate. Roșu­ avea, dar se ținea în magazie. Or în acest fel nu se poate atrage și nici satisface clientela. Ca să nu mai vorbim de mo­dul cum deservesc publicul la ora actuală unitățile Gostat din Roman. La magazinul nr. 15 din Piața N. Bălcescu, gestionara ne vorbea de mărfurile pe care le avusese cu o zi înainte, dar care la acea oră lipseau, iar vînzătoarea de la chioșcul Gos­tat din Piața Republicii, Maria Grigoraș, explica lipsa de cli­entelă prin... plecarea șefilor ei la Piatra Neamț cu treburi, ui­­tînd s-o aprovizioneze cu car­tofi, ardei, rădăcinoase, în încheierea acestor consta­tări, am dori să relevăm că da­că în prezent depozitele din Roman, unitățile producătoare din jur trimit mărfuri în întreg județul, dacă organele munici­pale manifestă o grijă perma­nentă pentru ca populația ro­­mașcană să se poată aprovizio­na pentru nevoile zilnice și cele ale lunilor friguroase ce vor urma, este necesar ca a­­ceastă grijă să fie imprimată tuturor lucrătorilor de pe în­treaga rețea. Să nu se mai ple­ce de la concepția că acum cli­entul, avînd la orizont iarna, cumpără oricum și orice. O mai echitabilă repartizare a mărfurilor­, o aprovizionare rit­mică, o expunere mai atrăgă­toare și solicitudinea față de cumpărător — sînt obligatorii oricind. In unele unități de desfac, etc castraveții se vestejesc. La chioșcul gostat din piața Republicii clienții lipsesc, pen­tru că lipsesc și mărfurile. O.G.K. s-a îngrijit de o bună aprovizionare cu borcane pentru murături. Rezervele interne , (Urmare din pag. I) terminat reducerea consumului normal de gaz metan în pe­rioada parcursă din anul cu­rent, cu circa 6,6 milioane m.c., rezultând numai de aici econo­mii în valoare de peste 1,3 mi­lioane lei, în aceeași perioadă, ca urmare a executării unor lucrări de calitate la între­ținerea și repararea instalații­lor, consumul de energie e­­lectrică a fost micșorat com­parativ cu normele, cu 1,4 milioane kw/h. Un merit de­osebit al muncitorilor, ingi­nerilor și tehnicienilor din uzina noastră constă în faptul că diminuarea consumurilor de metal, gaz metan, energie e­­lectrică și la unele materiale auxiliare, s-a obținut în condi­țiile îmbunătățirii permanen­te a structurii producției, a creșterii ponderii țevilor cu caracteristici tehnice superi­oare. Este știut că un rol însemnat în micșorarea costurilor de producție îl are reducerea con­tinuă a cheltuielilor neproduc­tive înglobate în rebuturi. Și în această ordine de idei, re­zultatele obținute pot fi con­­siderate satisfăcătoare, dacă a­­vea în vedere că în cele 8 luni pierderile definitive din rebut au scăzut, în compara­ție cu aceeași perioadă a a­­nului trecut, de la 410 tone la 80 tone, în secțiile de bază, și de la 38 tone la 30 tone în secțiile auxiliare. Deși acțiunea de reducere a cheltuielilor materiale în uzi­nă are un caracter amplu, co­lectivul nostru este conștient că în toate secțiile mai există încă destule rezerve care pot și trebuie să fie valorificate. Un prilej important pentru obținerea de noi realizări în acest domeniu reparația capitală, îl reprezintă programată pentru luna octombrie la la­minorul de 16 țoli.. Planurile întocmite în acest sens prevăd îmbunătățirea parametrilor de funcționare a agregatelor, ceea ce va avea un efect pozitiv și în utilizarea rațională a meta­lului, reducerea rebuturilor etc. Mai avem, de asemenea, po­sibilități mari și în ceea ce privește raționalizarea con­sumurilor de gaz metan, ener­gie electrică etc. în toate secțiile, la fiecare loc de mun­că, rezervele sunt practic ne­limitate pentru realizarea unor produse superioare cu cheltu­ieli tot mai reduse. aaaafaaaaaaaia Dana. D D­D Q D CEAHLĂUL cnanancic Dinr­? Impresii de la expoziția mondială de vînătoare de la Budapesta La mijlocul lunii septem­brie a.c., un grup de turiști compus din pădurari, brigadi­eri, tehnicieni și ingineri de la ocoalele silvice și Inspec­toratul silvic din județul nos­tru, au vizitat timp de trei zile Budapesta. Obiectivul principal a fost vizitarea expoziției mondia­le de vînătoare. După cum se știe, între 27 august și 30 septembrie 1971, s-a organizat la Budapesta „Expoziția Mondială de Vî­nătoare“, cea mai puternică și mai reprezentativă mani­­­­festare de acest gen organiza­Dis­tă pînă acum pe plan inter­­național. Sunt expuse 6.000 de trofee din 41 de țări, cele­­ m­ai valoroase de care dispun țările participante. D La această prestigioasă con­­­­fruntare cinegetică mondia­lă, România a participat cu un stand de trofee deosebit de valoroase, reprezentînd Succesul obținut la actuala expoziție marchează dezvol­tarea atinsă de fondurile de vînătoare din țara noastră, implicit și din județul nostru care este reprezentat prin 4 trofee de cerb carpatin, un trofeu de căprior, blăni și cranii de urs, rî­s, lup, vulpi și jderi, toate medali­ate cu aur. Expoziția de la Budapesta, a impus pe plan valoric și o serie de trofee de Super­­clasă, răsplătite de organiza­tori printr-un număr de 120 de medalii speciale, dintre care 15 au venit să consacre citeva superbe trofee româ­nești, constînd din coarne de capră neagră și căprior, blănuri de urs și rîs etc. toa­te recorduri mondiale. Dintre acestea, marele pre­miu — pentru cea mai mare blană de urs­­— a fost decer­nat, după cum se știe, preșe­dintelui Consiliului de stat al României, tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ing. Mihai GHEORGHIU bogăția de neprețuit a fondu­lui cinegetic de care dispune țara noastră. Remarcabilul succes repurtat de țara noas­tră este confirmat de conclu­ziile juriului international care a acordat trofeelor din standul românesc un număr record de medalii : 499 me­dalii de aur, 5 medalii de argint și o medalie de bronz. Deci toate cele 505 trofee ex­puse (coarne, blănuri, colți de mistreț, cranii etc.) au fost premiate, ceea ce în­seamnă un­ record nemaiîn­­tîlnit de altfel la confruntări cinegetice pe plan mondial. Pavilionul românesc este denumit și „Pavilionul me­daliilor de aur". Pentru a ilustra mai clar succesul concludent obținut de țara noastră la expoziții­le mondiale de vînătoare an­terioare (cităm numai meda­liile de aur) putem prezenta următorul tabel : s-au obținut medalii de aur 1. Leipzig în anul 1930 2. Berlin „ 1937 3. Florența „ 1964 4. Novisad „ 1967 5. Budapesta „ 1971 20 106 71 276 499 G­aananaa ................................ iii­i nuflîl luNtiMi­r­­i!."!mir^ Dumitt­ca, 26 septembrie 1671 mm. I« Bi­ iliwTwwriir­ifrtr 11 mlo r-s m cm cm m n r—s r-n ma a a a a a n=i ca nn en ess ö a a cai ica ța isa es?< 1001 LA NOTTINGHAM, POLIȚIA LUCREAZĂ ÎN VĂZUL LUMII Intr-o zi, deschizînd tele­vizoarele, locuitorii orașului Nottingham (Anglia) au a­­vut surpriza de a fi martorii unor emisiuni neobișnuite : rapoarte ale poliției, ordine, misiuni secrete și alte ase­menea lucruri. La început, telespectatorii le-au urmărit cu atenție deoarece acestea ieșeau oarecum din obișnui­tul emisiunilor zilnice de televiziune, însă cum ele începuseră să aibă loc regu­lat, după cîteva zile locui­torii orașului au protestat. Cercetările au indicat că dintr-o greșeală tehnică e­­misiunile de televiziune în circuit închis ale poliției, se transmiteau pe canalul obișnuit al programelor zil­nice. DUPĂ FOTBAL, MARINA ... Tot mai puține profesiuni, preocupări și sporturi ră­­mîn exclusivități masculine. După ce fotbalul a devenit și feminin, recent un nou domeniu și-a declinat inclu­­sivitatea masculină : cel al navigației maritime Pentru prima oară în ana­lele marinei franceze două tinere fete au făcut parte în calitate de operatoare radio din echipajul unui cargou. Cele două fete, Ge­nevieve Cohen (20 de ani) și Jocelyne Jamet (21 de ani), eleve ale Școlii cen­trale de tehnicieni electro­­niști, au făcut timp de trei săptămîni un stagiu — pe ruta Le Havre — America de Nord — de operatoare radio, la bordul cargoului transcontainer „Atlantic Cognac", îmbrățișeze. Ele s-au decis să la terminarea studiilor, profesiunea de o­­fițer radio pe vas. DAUNE „GRAVE“ uDaaaoaaaaaaaaaaaoaaaoaaaoaaaaa a a o a a a a Fotoreporterul grec Antoni Calogherakos a fost con­damnat la 70 zile închisoare pentru tentativa de a foto-­­i­­grafia pe insula Scorpios —•­n proprietatea particulară a miliardarului Aristotel O­­nasis, în afară de această pedeapsă, el a fost obligat să plătească pentru daune­le provocate sărind în grădina miliardarului ; a zdrobit în picioare... două flori. GRĂDINI ȘI FERME­­ SUBMARINE Utilizarea rațională a bo­gățiilor biologice a oceane­lor și luărilor va permite hrănirea a milioane de per­soane. Savanții sovietici pun în prezent la punct me­tode­­ de cultură rapidă a planctonului, hrana princi­pală a numeroșilor locui­tori a­ mărilor. în ultimii ani, oceanografii au desco­perit, de asemenea, câteva noi specii de pești care ar pu­tea fi folosite la producerea noilor tipuri de hrană bo­gată în proteine. C D­D D­a­a­aao Da I0 on r­­icturi celebre din muzeele . La Palatul culturii din Iași, în sala rezervată artei contemporane, s-a deschis recent expoziția „Picturi celebre din muzeele Parisu­lui". Cele șaizeci de pînze re­prezentative ale unor maeș­tri ai picturii universale, printre care reținem un fas­tuos Watteau, somptuosul „Domnișoarele de pe Senei“, al lui Courbet, malul un splendid de Monet, „Apus pe soare alături de nume celebre ca Delacroix, Ingres Sisley, Pissaro, Corot, Re­noir, Toulouse Lautrec, Ce­zanne, Daumier, Braque și Picasso, constituie un ade­vărat concert de culori de o profundă rezonanță. Fiind­că suavitatea Dianei sur­prinsă de Boucher întorcîn­­du-se de la vînătoare, este o adevărată armonică a so­brietății de înaltă elevație spirituală ce se degajă din portretul­­ lui Prouidhon imor­talizat de Courbet, iar ex­plozia de culori a unui Watteau este contraponde­­rată de austeritatea gravă a pînzei lui Picasso. Am enu­merat doar cîteva nume, în totalitatea ei însă expoziția oferă cursiuni posibilitatea unei in­fructuoase în pei­sajul picturii franceze din Ultimele două secole cînd Parisul devine una din marile metropole artistice ale lumii. La școala maeștri­lor francezi aveau să-și ma­turizeze talentul mai toți marii artiști ai lumii prin­tre care se numără și ro­mânii Theodor Amann, Nico­lae Grigorescu, Ion An­­d­reescu. Este, de aceea, les­ne de înțeles importanța deosebită a acestei iniția­tive a Muzeului de artă al R.S.R. Bogdan TRANDAFIR Pe gînduri. a Doa a a a­na Da A II-a consfătuire ornitologilor din România După terminarea cele de a II-a Conferințe Naționale de Ocrotire a Naturii desfășurat în Timișoara ce s-a la sfîrșitul lunii august, unde s-au discutat unele probleme legate de ocrotirea păsări­lor, la Cluj, tot sub auspicii­le Academiei R.S. România — Comisia Monumentelor Na­turii, au avut loc între 0—8 septembrie lucrările celei de-a II-a Consfătuiri a Orni­tologilor din România. Cu această ocazie s-au întîlnit majoritatea ornitologilor și­­ a celor care iubesc păsări­le sălbatice. La această cons­t­­­fătuire au participat și re­prezentanți ai diferitelor ju­dețe ce fac parte din Consi­liile județene pentru îndru­­marea ocrotirii naturii. După deschiderea consfatu­­j­­irii de către prof. Val Puș­­cariu, s-au păstrat cîteva­­­ momente de reculegere în “ memoria profesorului uni­ni­versitar Alex. Borza, om­ujs de știință emerit, unul din­­ întemeitorii mișcării de o­­*o­crotire a naturii din tara [J noastră, care a încetat din JÍ viață la 3 septembrie a.c. U In cadrul referatelor gene­­­rale, ce­ au avut drept scop canalizarea discuțiilor în pro­­­blema nomenclatorului pă­sărilor din România, a situ­ației păsărilor răpitoare de zi și de noapte, a inelarilor­­ și a ocrotirii păsărilor, s-a conchis că trebuie ocrotite­­ absolut toate păsările răpi­toare din cauza împuținării­­ lor și a dispariției deja a u­­nor specii din țara noastră.­­ S-a stabilit ca nomenclatorul păsărilor din țara noastră să fie publicat pînă la începutul QQ anului 1972, de către o comi­sie, propusă și votată de toți participanții. In partea a doua s-au dis­cutat statutul și propunerile referitoare la constituirea u­­nei Asociații a Ornitologilor din România, care va purta numele de „BRANTA“ (după numele gîștei polare cu gît roșu, al cărui cartier de iernat a fost descoperit a fi la noi, în Dobrogea). Că asociație s-a propus Aceas­să fie patronată de către Aca­demia R. S. România. S-a anunțat apoi că în 1972 la Mamaia își va ține lucrările Consiliul Interna­țional pentru Protecția Pă­sărilor. Cu această ocazie, datorită sprijinului acordat de către Consiliul popular al județului Constanța, se va inaugura o casă laborator în Rezervația ornitologică Nuntaș-Istria-Sinoe, rezerva­ție vestită în toată lumea pentru numărul mare de pă­sări ce se pot întâlni aici în timpul migrației. Dintre problemele principa­le ale rezoluției sprijinirea Centralei amintim : Ornito­logice Române în problema studiilor asupra migrației pă­sărilor, ce se fac cu ajutorul inelarilor , afilierea C.O.R. la EURING (Centrul european pentru inelarea păsărilor) ; continuarea recensăminte­­lor a­sup­r­a răpitoarelor ; trecerea sub ocrotire a tutu­ror speciilor de răpitoare de zi și de noapte ; Ministerul Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și A­­pelor să înainteze Academi­ei o listă cu păsările pe care le consideră obiect de vînat, restul păsărilor înt­rînd în ca­tegoria păsărilor ocrotite ; să se prezinte de urgență la Co­misia Monumentelor Naturii o listă cu păsările ce tre­buie neapărat trecute sub re­gim de ocrotire sau ca monu­mente ale naturii. Ca o remarcă generală s-a menționat faptul că trebuie a­­cordată mai multă atenție in­tervenției omului în natură cu diferite substanțe chimice ce au determinat scăderea simțitoare a numărului pă­sărilor și să dea mai multă importanță combaterii dău­nătorilor pe cale biologică. Cercetător Victor CIOCHIA, de la Stațiunea de cercetări „Stejarul", secretarul Consiliului județean Neamț, pentru îndrumarea ocrotirii naturii Moda sezonului următor propune femeilor lungimi ușor deasupra sau dedesubtul genun­chiului, pantalon de lărgime constantă, vestoane sobre sau evazate puternic, rochii și fus­te cu pliseuri. 3C3I=3I=3I=]C=3C=][=1C: Pentru reușita campaniei agricole de toamnă (Urmare din png I. de oaie din lipsă de furaje ? Faptul că de la un capăt la altul al obiectivelor de plan — cu una sau poate cu două excepții — apare cuvîntul „nerealizat", bănuiam că a ho­­tărît consiliul de conducere (președinte Toader Năstescu și ingineri șef Constantin Miron), să adopte un stil de muncă nou, mai eficient. Felul cum sunt însă conduse treburile în această toamnă nu dovedește schimbarea dorită și necesară. Deloc mai bună este situa­ția la C.A.P. Rediu. Dacă aici s-a mai făcut cite ceva, meri­tul revine în bună parte sec­ției de mecanizare care are un colectiv bine închegat, cu oa­meni harnici, care merită toa­­te aprecierile. ici, la Ftediu, a Început în­sămînțarea culturilor de toam­nă. Ieri dimineață se însămân­țau la „Șurină“ 14 ha cu se­cară masă verde. Semănătoarea tractată de mecanizatorul Gheorghe Rață făcea un ade­vărat slalom printre bolovani. Terenul n-a fost pregătit co­respunzător, n-a fost discuit suficient. Se însămînța peste buruieni, peste bolovani. în­trebat de ce execută o aseme­nea lucrare, mecanizatorul se justifică: a atras atenția bri­gadierului Gheorghe V. Bor­­dea că treaba nu-i bună, dar acesta i-a răspuns că „la se­cară merge". De fapt, tarlaua măsoară 20 ha dar numai pe 14 se însămînțează. Celelalte 6 ha n-au fost nici măcar ara­te pe motiv că mai au un rest de vegetație care ar trebui păscută. însămînțatul începuse de vineri, dar inginerul șef Vasile Iosifescu încă nu dă­duse pe acolo, deși instrucțiu­nile sună clar că cel puțin la demarajul lucrărilor de însă­­mînțare este obligatorie pre­zența unui specialist. In imediata apropiere două tarlale întinse: una cu floa­rea soarelui (33 ha), alta cu porumb (65 ha). Floarea soa­relui este coaptă, pe alocuri a început să se scuture t­rumbul, deși cocenii sînt pe­pe alocuri verzi, are bobul copt, ca sticla. Cu toate acestea re­coltatul încă n-a început, deși 102 hectare cu grîu vor tre­bui însămînțate după porumb și floarea soarelui. Inginerul șef ne informează că, este vor­ba să se treacă de luni la re­coltat dar nu există suficientă forță de muncă. Din 500 cooperatori cîți apar peste în­scripte, participă la lucru doar vreo 150. Căutînd expli­cația acestei slabe mobilizări, aflăm că nu s-au mai plătit a­­vansurile lunare bănești din luna august. Situația nu este mai bună nici în ceea ce pri­vește pregătirea bazei furaje­re. Fînurile nu s-au culcat, și­rele și gh­ezile sunt prost în­tocmite, mari cantități de fu­raje fiind împrăștiate la voia întimplării. Racțla în privința bazei furajere este veche de ani și nu sunt, dacă se va continua în acest mod, pers­pective să fie înlăturată. Coo­perativa are în plan însiloza­­rea a 1200 tone furaje, dar pregătirile nu sunt făcute, nici niște intenții precise nu exis­tă încă în această direcție. Să ne mai întrebăm atunci de ce planul la producția de lapte nu s-a realizat nici pe jumă­tate ? Să avem certitudinea schimbării în bine a situației atîta vreme cit mai domnește dezordine in treburi ? Discutînd cu locțiitorul se­cretarului comitetului comunal de partid, tov. Toader Năstase, suntem­ informați că s-au sta­bilit, pe plan comunal, măsuri pentru urgentarea lucrărilor. Vor fi, în acest scop, mobili­zați la muncă efectivă în cîmp toți salariații comunei, iar azi, duminică, circa 400 elevi din clasele mai mari participă la încărcatul cartofilor și recol­tatul florii soarelui. Aceste măsuri sînt bune, dar pentru a fi eficiente trebuie finalizate cu energie și intransigentă. La C.A.P. Borlești deși n-a început încă recoltatul (deși la floarea-soarelui și în bună parte la porumb operația pu­tea începe), s-au însămînțat suprafețe mai mari la grîu. Se constată însă unele abateri de la normele tehnologice. Pe tarlaua Dealul Mitoc din ca­drul fermei Ruseni se lucra cu trei semănători S. 4. 29, cu o viteză mai mare decit cea normală. La controlul efectuat, s-a constatat că pe ordinul de lucru aflat asupra mecanizato­rului Vasile Budurcă care trebuie să cuprindă (ordin în mod obligatoriu toți parame­trii tehnici inclusiv viteza de deplasare), acest lucru nu era indicat. Lipseau, de semenea, jaloanele necesare unei co­recte orientări a fiecărei tre­ceri. Și toate acestea, în pre­zența inginerului șef al coo­perativei și a șefului fermei Ruseni, ing. Gheorghe Axinte. Se poate desprinde din aces­te constatări că sunt încă mul­te rămîneri în urmă în efec­tuarea lucrărilor și cazuri, de nerespectare a normelor teh­­­nologice. S-ar putea adăuga la acestea că intr-o serie de coo­­perative agricole (Războieni, Urecheni, Stănița, Zănești, Ștefan cel Mare) sînt mari ră­mîneri în urmă la recoltatul și treieratul fiorii soarelui, iar în altele (Bob­eștii de Sus, Bodeștii de Jos, Dobreni, Dumbrava Roșie), la recoltatul și livratul cartofilor. Situația aceasta este nefi­rească și trebuie întreprinse măsuri urgente pentru spori­rea ritmului de lucru, pentru recuperarea tuturor lor. Nu-i este nimănui restante­permis, indiferent de motive și expli­cații, să tergiverseze efectua­rea la timp, în cele mai bune condiții de calitate, a întregu­lui volum de muncă necesar în această campanie

Next