Ceahlăul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1121-1198)
1971-11-25 / nr. 1168
) J r ANUL IV., NR. 1.168 JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI 30 BANI CINCINALUL 1971-1975 Etapă importantă în dezvoltarea multilaterală a României socialiste Dezvoltare prioritară pentru metalurgie și construcția de mașini Planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—75 reprezintă prin conținutul său o sinteză a grijii permanente a partidului și statului nostru pentru crearea celor mai favorabile condiții de ridicare a nivelului de trai al celor ce muncesc. Și în actualul plan cincinal se poate constata că există cum e și firesc o deosebită preocupare pentru dezvoltarea prioritară a ramurilor conducătoare. Ne reține atenția faptul că cele două ramuri care au ca activitate comună prelucrarea metalelor — metalurgia și industria constructoare de mașini — primesc pentru perioada viitoare noi caracteristici care se disting atît prin conținut cit și prin latura calitativă, de celelalte etape de dezvoltare economică. E firesc, de altfel, ca ramura metalurgiei și cea a construcției de mașini să primească noi dimensiuni, mult sporite în perioada celor cinci ani din actualul plan de dezvoltare. Aceasta nu numai pentru faptul că planul cincinal în ansamblul său reprezintă o treaptă decisivă în dezvoltarea economiei noastre, dar mai ales pentru aceea că partidul nostru așează în centrul politicii sale științifice de creștere a prosperității economiei naționale, necesitatea acordării priorității în dezvoltarea ramurilor cheie, a ramurilor conducătoare ale procesului de industrializare socialistă. Nu este vorba de un scop în sine ci—și aceasta este de fapt caracteristica principală a politicii de industrializare socialistă a patriei noaș- Gheorghe DIMITRIU, economist la I. M. Roman (Continuare in pag. a lll-a) KEB miliarde ei f U.i, ( A ),1 In pag, a II»a - Din cartea de aur a cimentului In pag» a III»a Semnalăm Constructorii sunt optimiști dar au încă probleme nerezolvate LA ORIZONT 1972 Cum ați pregătit producția anului viitor? ANCHETA NOASTRĂ Este firesc ca în condițiile volumului sporit de investiții industriale și social-culturale care revine județului nostru în cel de-al doilea an al actualului cincinal, colectivele întreprinderilor de construcții să acorde atenția cuvenită asigurării bazei materiale de execuție. Tocmai pe această temă ne-au vorbit conducătorii a două întreprinderi din județul nostru. ..Paralel cu eforturile ce se depun pentru încheierea cu succes a acestui an, ne spune directorul întreprinderii de construcții forestiere Piatra Neamț, tovarășul Francisc Szathmary, o preocupare deosebită există pentru asigurarea tuturor condiților viitorului an de producție. De altfel, depășirile valorice înregistrate pînă in prezent ne dau garanția că planul anual va fi îndeplinit cu 15 zile mai devreme. Aceasta va crea posibilitatea ca toate forțele să fie concentrate spre finalizarea tuturor măsurilor care se referă ,la anul 1972. In întreprinderea noastră pregătirile au început cu multă vreme în urmă. Așa am reușit ca în momentul de față să avem asigurată documentația tehnică pentru 70 la sută din totalul lucrărilor. De asemenea, la lucrările care se vor ataca încă din acest an (terasamente) avem 85 la sută din documentație. Pînă acum, am și executat lucrări de terasamente pentru 37 de km de drum, urmînd ca pînă la finele anului să realizăm peste 120 km. Constructorii noștri sînt hotăriți, continuă interlocutorul, să acorde o atenție mai mare folosirii utilajelor de construcții, considered aceasta ca o principală problemă care condiționează realizarea indicatorilor de plan și mai ales a sarcinii de sporire a productivității muncii. Acordăm pe această linie atenția cuvenită pregătirii campaniei de reparații și a utilajelor pe care le vom folosi pe timpul friguros. Avînd în vedere faptul că în perioada de iarnă parcul de transport este mai puțin solicitat s-au luat măsuri, de comun acord cu furnizorii, ca în această perioadă să se asigure în depozite intermediare lumul peste 20 la sută din vede material pentru transportat. Desigur, că n-am putea spune că nu mai sunt probleme de rezolvat. Avem însă convingerea că primele zile ale anului 1972 ne vor găsi în activitate cu întreaga capacitate de producție. La cele spuse de directorul ICF Piatra-Neamț, ar mai trebui adăugată și o altă chestiune , finind seama de capacitatea de producție existentă, planul inițial de producție urmează să crească , cu peste 10 milioane lei. Pentru aceasta s-a și luat legătura cu o serie de beneficiari, iar lucrările suplimentare sunt în curs de perfectare. C. MARIAN (Continuare tn pag. a Il~a) încheierea vizitei de prietenie a tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, în gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent al CC al PCR, președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent secretar al CC al PCR, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la CC al PCR. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Biedici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dracoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru Iugoslavia, al Prezidiului R.S.F. Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului lui U.C.I., Executiv al PrezidiuMirko Tepavatse(Continuare in pag. a IV-a) In cooperativele agricole de producție SE IMPUI MASURI FERME PENTRU COMPENSAREA DE FURAJE SUCULENTE DEFICITULDI O recentă analiză a bazei furajere din cooperativele agricole de producție scoate în evidență existența unor mari deficite la capitolul suculente. Doar in cinci unităti — Bîrgăoani, Gherăești, Horia, Moldoveni și Trifești — există excedente importante, ca urmare a unor intense preocupări manifestate încă de la întocmirea planului de culturi și în tot timpul verii și toamnei, cind masa verde disponibilă a fost tocată și insilozată. Un bun exemplu îl constituie și C.A.P. oraș Piatra Neamț, care și-a acoperit necesarul prin tocarea direct din lan a cocenilor de porumb și însilozarea lor, realizînd astfel o cantitate de 2.000 tone siloz. Celelalte cooperative agricole însă, înregistrează deficite mari, in unele cazuri de mii de tone (Zănești — 2.744 tone, Ștefan cel Mare — 2.428 tone, Fetricani — 2.400 tone, Bălțătești — 2.241 tone precum și Bodești de Jos, Bodești de Sus, Brusturi, Cîndești, Dobreni, Drăgănești, Dumbrava Roșie cu deficite între 1.000—2.000 tone fiecare), în unele unități nu s-a însilozat nici un fel de furaj, deși anul agricol a fost bun,, deși a existat masă vegetativă din abundență. La Bălțătești, Zănești, Bodești de Jos — și nu numai, aici — culturi furajere însămntate anume pentru siloz au fost consumate încă din vară, pentru că nu s-a asigurat, printr-un calcul judicios, convertul verde necesar. Această situație ridică mari semne de întrebare mai ales în ceea ce privește realizarea producției de lapte, de acum și pînă in pragul verii viitoare. Cum se pot totuși evita efectele negative ale unei asemenea situații? Specialiști, consultați în această chestiune, sunt de părere că se poate și trebuie să continue însilozarea cocenilor. Deoarece aceștia nu mai au suculența necesară, tocătura trebuie așezată în straturi succesive cu borhot, avîndu-se grijă ca straturile de borhot să fie mai groase pentru a asigura umiditatea masei de 65—70 la sută. Acolo unde mai există colete de sfeclă, vor trebui„..folosite la , î%silozare. In acest mod, mai poate fi compensată o parte din deficit. Calea cea mai eficientă pentru compensarea — măcar în parte a acestei stări de lucruri, o oferă însă administrarea în stare preparată a grosierelor, respectiv a cocenilor și paielor. Toți cocenii, ca și paiele trebuie să se administreze în rații numai sub formă tocată, după un prealabil proces de fermentare de 24 ore la temperatura de grajd, cu soluții de sare sau melasă. Aceasta presupune existența, în toate fermele sectoarele zootehnice, a utilașijelor, necesare pentru tocare și a bucătăriilor furajere. Acolo unde aceste bucătării nu există, ele trebuie improvizate în capete de grajd ori în alte spatii disponibile, vedere realizarea avîndu-se în temperata (Continuare In pag. a ll-af Centrul metodic județean de informare și documentare Deschiderea activității Secției de teoria și practica culturii de masă Infăptuindu-se una din prevederile Programului adoptat în plenara din 18 septembrie a.c. a Comitetului județean de partid și anume aceea privind crearea unui cadru organizat de perfecționare ideologică, politică și metodologică, de ridicare a gradului de profesionalizare a activiștilor de partid,, de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, a tuturor celor ce desfășoară muncă politică și cultural-educativă, ieri s-a deschis la Piatra Neamț activitatea secției de teoria și practica culturii de masă a Centrului metodic de informare și documentare de pe lângă Cabinetul județean de partid. Secția introductivă : „Programul Partidului Comunist Român de îmbunătățire a activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educației socialiste a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste. Locul și rolul activității cultural-educative de masă în dezvoltarea multilaterală a României socialiste, în lumina documentelor Congresului al X-lea și ale Plenarei CC al PCR din 3—5 noiembrie 1971", precum și o prelegere despre Conceptul „cultură de masă" — au fost prezentate de tovarășul Constantin Potîngă secretar al Comitetului județean Neamț al PCR. In continuare, în cadrul cursului de materialism istoric, prof. Aurora Stupcanu a susținut lecția „Baza și suprastructura. Particularitățile dezvoltării bazei și suprastructurii în socialism. Activitatea PCR de dezvoltare a bazei și suprastructurii în tara noastră“. FEMEIA - factor activ in munca de educație Programul educației socialiste — programul întregului popor Propunerile din iulie ale secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, recenta expunere în fața Plenarei Comitetului Central, au fost primite cu entuziasm de marele număr de femei din municipiul nostru. Măsurile luate vor duce la creșterea conștiinței socialiste, la educarea femeilor, în continuare, în spiritul dragostei de muncă și de patrie. Angajate în marele constructiv, putem afirma efort cu mindrie că femeile din municipiul Piatra Neamț sînt hotărîte să contribuie la realizarea mărețelor obiective ale cincinalului, avînd conștiința că înfăptuiesc propriile lor aspirații de progres, fericire și bunăstare. In acest sens, vom desfășura în continuare o susținută activitate politico-educativă în spirit marxist-leninist în rîndul maselor de femei pentru întărirea disciplinei în muncă, în special în rîndul tinerelor, pentru a le dezvolta dragostea pentru meseria aleasă, pentru dezvoltarea simțului de răspundere în realizarea exemplară a sarcinilor de producție și buna gospodărire a locului de muncă. Chemarea lansată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a fost primită cu entuziasm de femeile din municipiu care și-au luat angajamente concrete și au realizat lucrări, prin muncă patriotică, în valoare de 500.000 lei, în Dr. Ermina ALBU, președinta Comitetului municipal Piatra Neamț al femeilor (Continuare In pag. a II-a) Elena Olaru — muncitoare la secția Interloc a Fabricii „8 Martie“ — Piatra Neamț. Folo Ș. POMPEI Curier Liceul pedagogic pietrean va primi numele lui Gheorghe Asachi Duminică, 28 noiembrie, de la orele 10, la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, va avea loc o festivitate deosebită, prilejuită de atribuirea numelui lui Gheorghe Asachi Liceului pedagogic pietrean. După cum ne informează prof. Boris Alexianu, directorul liceului, în această perioadă se stabilesc ultimele detalii ale unui bogat program de manifestări cultural-artistice consacrat acestui important eveniment din viața școlii. De un real interes se anunță, între altele, comunicarea prof. Traian Cicoare, director adjunct al liceului despre „Personalitatea lui Gheorghe Asachi", omnivalentul om de cultură moldovean de care este legată și tradiția culturală a orașului nostru. La festivitate sînt invitați și absolvenți ai fostei școli normale din Piatra Neamț, în numele cărora va învățătorul -pensionar vorbi Ioan Tomuzescu. Importante realizări ale meșteșugarilor din Roznov Utilizînd forța de muncă existentă, cooperativa meșteșugărească „Avîntul" din Roznov va realiza pînă la sfîrșitul anului importante beneficii peste plan. Astfel, la producția marfă realizările vor fi cu circa 10 milioane lei peste cifra planificată iar încasările de la populație reprezentînd contravaloarea serviciilor efectuate de meșteșugarii din cadrul cooperativei — vor fi mai mari cu 1,1 milioane lei față de 2,4 milioane lei planificați. De asemenea, realizări importante s-au obținut la export. La ora actuală, cooperativa „Avîntul" exportă produsele sale în 8 țări printre care U.R.S.S., Polonia, Austria etc. Filmul și adolescența Recent, în sala cinematografului „Arta" din Săvinești a avut loc un simpozion cinematografic dedicat tineretului și în mod deosebit „Vîrstei întrebărilor“ — adolescența. Sub acest generic semnificativ, în cadrul acțiunii organizate de întreprinderea cinematografică județeană și Clubul central din localitate, tovarășul Ion Mitran, directorul clubului a prezentat o expunere în legătură cu diversele aspirații și modalități de devenire ale tinerilor din Săvinești, iar tovarășul Constantin Fodor (de la întreprinderea cinematografică) a prefațat suita de scurt metraje care au fost proiectate în cadrul manifestării. Au rulat documentarele „Adolescența", „De ce ?", „Muguri", Cronică la un miracol". România — Țara Galilor : 2—0 Ultimul meci al grupei a campionatului european de fotbal inter-țări, disputat pe stadionul „23 August“ din Capitală, în prezența a circa 50.000 de spectatori, s-a încheiat cu un splendid succes al fotbaliștilor români, în partida care decidea pe câștigătoarea grupei și asigura calificarea în sferturile de finală ale competiției, reprezentativa României a terminat învingătoare cu scorul de 2—0 (1—0) în fața selecționatei Țării Galilor. Golurile au fost marcate de Lupescu (min. 9) și Lucescu (min. 73). Un rezultat din divizia A de volei feminin j Ceahlăul Constructorul București 1. Asupra acestei partide vom reveni.