Ceahlăul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1276-1352)
1972-04-01 / nr. 1276
Pag. 2 Căutînd mereu deschideri spre nou, inventatorul sfidează rutina — Ce faci, Paul Ghinea ? 1— Fac agricultură. Replica, rostită într-o sală de concepție, într-o lume de planșete, într-o uzină, I. M. Roman, care se pregătește să asimileze strungul carusel pentru așcheierea metalelor, unde s-au asimilat zeci de mașini unelte pentru prelucrarea lemnului, mi se pare exemplară. Dar Paul Ghinea mă convinge că nu-i nici o glumă, arătîndu-mi o altă noutate concepută de el, care vizează un nou sistem de însămînțare a plantelor. — Cînd ai avut vreme să întreprizi o asemenea lucrare? — Bineînțeles că în timpul liber. — De unde pasiunea pentru agricultură ? — Nu uita că tata, înainte de a fi aviator, a fost și este țăran din Secuenii Romanului. După război, și-a cultivat din nou bucățica de pămînt, ca să ne hrănească. Am văzut cît de multă muncă necesită cultura sfeclei de zahăr. Invenția mea își propune să mecanizeze aproape complet cultura și întreținerea sfeclei de zahăr. — Ceea ce ar fi enorm... — Dar acest lucru nu depinde numai de mine. Dar să ne întoarcem la ale noastre. Am făcut o mașină de frezat universală pentru laboratorul Institutului politehnic Iași. — Vrei să spui că ai conceput-o. — Nu, am realizat-o total, cu mîna mea, de la cel mai mic șurub. De fapt, asta a fost o preocupare tot adiacentă. Șeful catedrei motoare cu ardere internă, într-o discuție, mi-a cerut niște soluții la o idee tehnică. I-am dat vreo patru și m-a întrebat de unde știu eu, cu pregătirea mea (școala profesională, plus liceul la fără frecvență — n. n.) asemenea procedee tehnice de nivel superior. — Și ce i-ai răspuns... — Ce să-i spun ? I-am răspuns că-i pot face și o mașină, o freză de care zicea că are nevoie la laborator. Și i-am făcut. Dar asta mi-a luat multe nopți și zile de muncă încordată, fără să primesc vreun bănuț, ba am avut și neplăceri, multe neplăceri( le enumeră cu rugămintea să nu le scriu), dar eu am muncit cu mai multă înverșunare numai pentru a demonstra că un muncitor de la Roman poate să facă așa ceva și-și respectă cuvîntul dat... — După cîte îmi spui, ai, în curs de experimentare, o invenție în chirurgie. Dar spune-mi ce-ai realizat pentru uzina unde lucrezi ? — Am iventat un procedeu pentru reducerea consumului de fontă la turnarea pieselor și rigidizarea lor prin nervurare interioară (apărut și sub formă de studiu într-o publicație de specialitate). Acest sistem, aplicat la IMR, aduce o economie de peste 50.000 kg fontă anual. — Adică cinci vagoane. •— Adică cinci vagoane, plus că se obține o calitate superioară (rezistență mai mare, reduce vibrațiile și piesele turnate după acest procedeu sunt fonoabsorbante). Este pe punctul de a fi brevetat ca invenție un sistem conceput de mine pentru protecția ferăstraielor panglică... — Sistem de protecție... „Ce mare grozăviei" ar putea spune unii. — Nu-ți dau amănunte, dar îți pot spune că, printre altele, acest sistem al meu va evita complet accidentele de muncă. Procedeul cu nervurarea interioară a trebuit să-l extind, la indicația ministerului, la mai multe uzine metalurgice. Dar, știi ce mi-a spus un director dintr-o mare uzină, că procedeul meu îi dă producția peste cap, că era mai ușor înainte... Noul își croiește drum cu greu. Acum, în colaborare cu tehnicianul Raul Răducanu, aveam în curs de brevetare o magmă de șlefuit cu alte operații. Am lucrat, împreună cu acestora, un an și jumătate numai ua proiect... — ce însușiri are un inventator ? El — Munca și persevernța trebuie să treacă peste punctele critice. Chiar cînd toată lumea zice că nu-i așa, el să persevereze în ceea ce crede și în ceea ce-i convins că poate reuși. Și mai trebuie să aibă o bază tehnică, o temelie sigură. — De ce uneori noul își croiește cu greu drumul ? — Pentru că problemele sunt văzute de unii din unghiul rutinei, așa cum au învățat odată. Or, inventatorul trebuie să aibă îndrăzneală să privească din unghiuri diferite pentru a găsi portițele de pătrundere spre nou, sfidînd uneori chiar și imposibilul. — Dar se întîmplă și să nu reușească. — Cînd nu reușești, schimbi unghiul. — Ce trăsătură de caracter iubești. — Cinstea. — Ce-ți repugnă ? — Formalismul. — Ce-ți dorești ? — Un mic laborator de cercetări, acasă. — Ai întîlnit oameni care se opun noului ? — Dacă le poți demonstra adevărul, nu. Noul, cum ți-am spus, pătrunde greu. — Dar asta-i o lege... — Eu sînt convins că ar putea pătrunde mai repede, dacă unii dintre cei răspunzători de destinul unei uzine s-ar gîndi și la viitorul ei, nu numai la planul de producție curent, în acest moment a venit constructorul șef și i-a spus lui Paul Ghinea că are astăzi de terminat ceva pe planșetă... Și astfel l-am lăsat Pe omul acesta în vîrstă de treizeci și cinci de ani, cu părul alb poate de cîte nopți s-a luptat cu invențiile lui, slăbuț, surîzător și visător, să deseneze ... Al. IACOB Certificate medicale pentru bolnavi închipuiți Paradoxală apare în contextul preocupării permanente față de sănătatea publică, mentalitatea unor indivizi care exploatează aceste facilități create în folosul tuturor, pentru interese personale, înguste. Ne vom opri astfel la volumul mare de concedii medicale înregistrate la fabrica „8 Martie“. Trebuie să arătăm că acest lucru a constituit o preocupare pentru factorii de răspundere de aici. S-au efectuat vizite la domiciliul celor bolnavi, urmărindu-se cu mai multă atenție conținutul certificatelor medicale ce trebuiau onorate, pentru a se putea trage concluzii în legătură cu cauzele care determină starea de lucruri menționată și lua măsuri corespunzătoare. Au apărut însă și surprize. Unii dintre cei care primiseră certificate medicale și, potrivit diagnosticului, ar fi trebuit să se găsească la domiciliu, erau plecați din localitate. Alții, obținînd prin cine știe ce mijloace (probabil că cineva tot trebuie să știe) concedii medicale și-au făcut, pe această cale, un al doilea concediu de odihnă. Elena Sandu, care lucrează la secția „confecții-bumbac“, a prezentat la întreprindere 7 certificate medicale în decurs de o lună și ceva, în ziua de 21 decembrie 1971, Policlinica din Piatra Neamț îi eliberează certificatul 8291, pentru patru zile de concediu medical, cu diagnosticul „amenințare de avort în luna a V-a". I se recomandă să stea în pat. La expirarea celor patru zile, pe același certificat i se mai adaugă alte șapte zile, de data aceasta de către Policlinica din Tîrgu Neamț. Evident este faptul că cele două concedii medicale au ajuns exact pînă la Anul Nou. După zilele de odihnă din 1—3 ianuarie apare un nou certificat, pentru trei zile (numărul 9564), eliberat de Policlinica Piatra Neamț. Urmează apoi, în ordine, certificatele 4271 din 6 ianuarie, eliberat de circumscripția sanitară din Crăcăoanii, pentru trei zile, 4645, din 11 ianuarie, eliberat de Policlinica din Piatra Neamț pentru alte două zile. Brusc, dansul certificatelor își lărgește aria. Apare un nou certificat (05456) din 17 ianuarie, eliberat de astă dată de circumscripția sanitară din Dumești — județul Vaslui, pentru 7 zile, respectiv pînă la 23 ianuarie. Cum o fi ajuns E.S. acolo este greu de înțeles. Cert este că, revenind la Piatra Neamț, mai obține la policlinică certificatele 9071, din 24 ianuarie, și 9095 din 27 ianuarie. Începîndu-și astfel concediul la 21 decembrie 1971, E. S. îl termină la 31 ianuarie 1972 . Sînt în circuitul acesta de certificate „legale" unele curiozități. Pe cîteva din ele, parafa medicului este astfel pusă încît nu permite descifrarea numelui. Toate certificatele sunt eliberate ca fiind inițiale, fără vreo legătură între ele, în timp ce puse cap la cap dau o perfectă continuitate. O altă curiozitate este faptul că o bolnavă care are recomandare să stea la pat se plimbă de la Piatra Neamț la Crăcăoani, de aici la Tîrgu Neamț, apoi prin județul Vaslui și retur. Concluziile se desprind de la sine și este greu de presupus că se va aviza, la comitetul sindicatului, plata acestor certificate. Mai există însă și un alt gen de certificate, cele care recomandă schimbarea locului de muncă. Este cazul Măriei Vizitiu, de la secția „tricotatrepansat stofe“, care prezintă conducerii unității un certificat eliberat de medicul specialist Igor Dominte, din cadrul Policlinicii Piatra Neamț, cu specificația i „gușă hipertiroidizată, operată (...) necesită tratament și supraveghere medicală continuă, scutire de efort. Pînă aici toate bune, dar elocvent e faptul că medicul întreprinderii nu constată același lucru și însăși M. V., pusă în fața faptelor, recunoaște că nu a fost operată niciodată de gușă. Este, desigur, în spiritul grijii față de om ca salariaților care au anumite afecțiuni să li se găsească un loc de muncă potrivit, fie temporar, fie definitiv. Dar de aici și pînă la fapte de genul celei de mai sus este o distanță mare, care aduce în discuție responsabilitatea socială și morală a „bolnavilor" de acest fel și a medicilor care acordă cu ușurință astfel de „scutiri" medicale. Se impune așadar, din partea medicilor mai multă atenție și principialitate, încît de asemenea recomandări să beneficieze numai cei îndreptățiți, nu și cei care își fac din ele un mijloc de chiuil. Se impune, de asemenea, o mai bună conlucrare a cadrelor sanitare din circumscripții și policlinici cu medicii din întreprinderi, care, activînd în unități, pot contribui la îmbunătățirea unor condiții de muncă și la depistarea, cu sprijinul organelor sindicale, a cazurilor de acest fel. I. SCHULMAN, activist al Comitetului municipal PCR Piatra Neamț i CEAHLĂUL f Sîmbătă, 1 aprilie 1972 Odată cu apariția Legii nr. 22/1969, care reglementează angajarea gestionarilor în întreprinderi și instituții, s-au luat o serie de măsuri pe această linie, numai la sectorul Magazine al I.A.S. Roman s-a sfidat această lege, ajungîndu-se la prejudicii mari aduse statului. în anul 1969, a fost angajat ca gestionar la unitatea nr. 8 Pildești, numitul Ludovic Ciobanu, iar în luna decembrie 1971, în urma inventarului efectuat, se constată o lipsă în gestiune de peste 85.000 lei la mărfuri și peste 2.500 lei la ambalaje. Iată avatarurile acestei delapidări : la inventarul din 30 iunie 1971, gestionarului C. S. i se constată o lipsă de 13.000 lei, inventar ce a fost făcut de contabilul Ion Ciubotaru și care, prin înțelegere cu gestionarul, adaugă la soldul zilei în suma de 7.500 lei, un 1, înainte, rezultînd astfel un sold de 17.500 lei (! ?) urmînd ca Ludovic Ciobanu să depună în numerar suma de 10.000 lei, în realitate această sumă nu a fost depusă. Pentru acest „ajutor“, revizorul Ion Ciubotaru primește suma de 500 lei mită. Pentru a ascunde sustragerile pe care le făcea în gestiunea sa, a mai fost ajutat la acoperirea lipsurilor și de revizorul de gestiuni Ștefan Smeu, care la fiecare inventar îi trecea mărfuri în plus. La un inventar din 15 septembrie 1971 se constată că a trecut în listele de inventar mărfuri de peste 34.000 lei. Operația se făcea în schimbul unor produse și bani, pe care le primea de la gestionar, îi plăceau lui Ludovic Ciobanu petrecerile, să meargă la nunți, cumetrii, să cheltuiască mulți bani, luați din gestiune. Tot în perioada cît a fost gestionar, a construit o casă în curtea locuinței tatălui său, cu bani din gestiune — deoarece din salariul său nu putea să suporte cheltuielile mari ce le făcea, ținînd cont că avea 4 copii de întreținut plus soția care nu avea serviciu. Infractorul, în complicitate cu merceologul Ioan Doboș, a falsificat actele de primire a unui număr de 74 purcei, care fuseseră aduși spre vînzare la prețul de 15 lei kg și au fost vînduți la prețul de 18 lei kg. Bineînțeles că diferența a fost însușită de gestionar, împreună cu merceologul, în felul acesta au înșelat buna credință a consumatorilor, abuzînd de funcțiile ce le dețineau. Tot în cadrul sectorului magazine s-au mai constatat lipsuri în gestiuni și la unitățile gestionate de Maria Grigoraș, în valoare de peste 30.000 lei, Maria Negru, cu o lipsă de peste 6.000 lei, Maria Grigore, cu o lipsă de peste 7.000 lei, și altele. Aceste lipsuri în gestiuni se datoresc și faptului că revizorii contabili și de gestiuni nu au făcut răspundere, verificări cu simț de ba mai mult, au căutat să acopere unele lipsuri prin încărcarea artificială a soldurilor din gestiuni, prin luări de mită. O altă cauză este aceea că nu se valorificau inventarele, lăsînd să funcționeze gestionarii care greșeau, mai departe în aceleași unități, dînd ocazie să se mărească lipsurile în gestiuni. Proliferînd aceste matrapazlîcuri, la data de 30 iunie 1971, Ludovic Ciobanu iese cu o lipsă în gestiune de peste 13.000 lei. Verificarea a fost făcută tot de contabilul Ion Ciubotaru, dar inventarul nu a fost valorificat, ducînd, cîteva luni mai tîrziu, la o lipsă de peste 85.000 lei. Conducerea acestei unități nu a ținut cont de prevederile legii 22/1969, a încadrat persoane necorespunzătoare în gestiuni, a menținut în funcția de gestionar Pe Ludovic Ciobanu, la centrul din râul Pildești, deși avea numai 4 clase elementare, și făcuse cîte făcuse. Au fost păstrați în funcție de revizori de gestiuni și contabili, cunoscuți ca elemente necinstite, care căutau în tot locul să-și creeze venituri ilicite, prin neluarea măsurilor cu ocazia reviziilor contabile, ba mai mult, acopereau pe cei care ieșeau cu lipsă deoarece își primiseră „drepturile"... Este necesar din partea conducerii I.A.S. Roman, un control susținut, mai ales asupra revizorilor de gestiuni, a gestionarilor și a altor angajați care mînuiesc bunuri și valori, deoarece nefăcîndu-se acest lucru la timp, se aduc pagube mari avutului obștesc, bunului întregului popor. Și cînd este lovită avuția poporului, culpabilitatea o au, bineînțeles, fiecare după faptă, deopotrivă infractorii, cît și cei care i-au angajat, i-au susținut și menținut în funcții chiar cînd erau probe evidente că nu mai prezintă garanția morala de a gestiona bunuri realizate prin munca noastră, a tuturor. căpit. Constantin NIȚĂ PARTEA LEULUI... H CEA MAI INCREDIBILĂ FORMULĂ : 1 = 10.000 lei ! £ ȘTEFAN SMEU ÎȘI IA PARTEA . . . LEULUI . GESTIONARUL AVEA 2 CLASE MAI MULT CA TRENUL... IN SCHIMB ERA TARE LA... BĂUTURĂ ȘI PETRECĂREȚI NUMAI OAMENII CINSTIT!AU DREPTUL DE A GESTIONA BUNURILE POPORULUI Legea în detaliu SPECULA In art. 295 din Codul penal este încriminată cumpărarea în scop de revînzare a produselor industriale sau agricole, care, potrivit dispozițiilor legale, nu pot face obiectul comerțului particular. De asemenea, este incriminată fapta de a cumpăra produse industriale sau agricole în scop de prelucrare în vederea revînzării, dacă ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozițiilor legale, obiectul comerțului particular. Intre aceste produse se includ cerealele (grîu, secară, ovăz, orz, porumb), făina de cereale, vite, porcine, ovine, caprine, carnea și preparatele din carnea acestora, ulei, untură, slănină, piei de orice fel, semințe de plante furajere și semințe oleaginoase. Din cele de mai sus nu trebuie înțeles că vînzarea de către producători a cerealelor, a animalelor sau produselor rezultate din acestea constituie infracțiunea de speculă. După cum se observă, actul de comerț care intră în latura obiectivă a infracțiunii de speculă implică cumpărarea în scop de revînzare a unor produse sau mărfuri care nu pot face obiectul comerțului particular și anume rele care au fost enumerate mai sus. Noțiunea de „cumpărare" biie înțeleasă în sensul trede dobîndire oneroasă în scop de speculație. In cazul acestor modalități ale speculei nu este necesară îndeletnicirea receptarea. Este suficientă sau singură cumpărare a unor prooduse din cele de mai sus cu scopul de a le vinde. Spre exemplu, efectuîndu-se tări împotriva lui H. G. cercedin comuna Păstrăveni, la domiciliul său s-au găsit un număr de 400 pielicele miei, acesta neavînd deceit cîteva oi. Este lesne de înțeles că acumularea unei asemenea cantități de pielicere a fost făcută în scop de speculație, motiv pentru care susnumitul a fost trimis în judecată și condamnat la 3 ani închisoare. O altă modalitate în care se poate săvîrși infracțiunea de speculă este și exercitarea comerțului fără autorizație, ca îndeletnicire. In acest caz, deci, pot forma obiectul speculei orice categorie de bunuri sau produse în afară de cele pentru care se dau autorizație pentru comercializare de către administrațiile financiare. A doua condiție pentru a întruni elementele constitutive ale țiunii este îndeletnicirea. infracPrin aceasta trebuie să înțelegem repetarea unor acte de cumpărare și revînzare. Spre exemplu, F. N. din municipiul Arad, s-a deplasat în mai multe rânturi la flîca sa, domiciliată in municipiul Piatra Neamț, felefiecare dată, pentru a-șî acoperi, chipurile, cheltuielile de deplasare, a cumpărat de pe piața neorganizată, în special de la diferiți indivizi care vînd lucruri de contrabandă, baticuri, umbrele, rujuri, cămăși, portofele de damă etc., la prețuri mai mici, pe care apoi le-a adus în Piatra Neamț și le-a vândut cu prețuri mai mari. Pentru aceasta, susnumitul a fost trimis în judecată și condamnat la 1 an închisoare. în sfîrșit, o ultimă modalitate a speculei o constituie darea de bani cu dobîndă ca îndeletnicire sau darea de bani cu dobîndă mai mare decît cea legală, precum și primirea de dobîndă la dobîndă. Am considerat ca oportună explicarea detaliată a acestui text din Codul penal, mai puțin cunoscut, și poate de a grșga de țeori mg respectat de către unii cetățeni. loan MIHALACHE, procuror la Procuratura -scală Piatra Neamț um____ijniLMigiirfțpiiiiiiiM-i. ■ n ițiirioiiiii]iigjnüini . ,, ........»»iiiftirtiiitiiaafâiMrv -a r 1 V*