Ceahlăul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1276-1352)
1972-06-24 / nr. 1347
Pag. 2 V r CEAHLĂUL PERICLE VARDUCA, laminorist — delegat al organizației de partid de la Uzina de țevi Roman. REPREZENTANȚI DEMNI, PURTĂTORI DE CUVINT AI COMUNIȘTILOR la Conferința extraordinară a organizației județene de partid „Un singur țel: producție mai multă, mai bună, mai ieftină“ In toamna anului 1958, în sud-estul municipiului Roman, de pe mai multe hale industriale au fost coborîte schelele, privirii dezvelindu-i-se aici, pe Pămînturi moldovene, conturul primei cetăți a siderurgiei. De attunci, Pericle Varduca și-a înscris în cartea de muncă o nouă profesie — aceea de la minorist, și dirijează unul din utilajele de bază : perforatorul. Discut cu Pericle Varduca la locul său de muncă, acolo unde metalul se supune docil priceperii și vrerii omului. „De aproape 14 ani, de cînd lucrez în Uzina de țevi, în toată activitatea am avut un singur țel: producție mai multă, mai bună și mai ieftină". De aceea a muncit pieste tot acolo unde a fost nevoie de el. La început a fost la laminorul de 16 țoli. Apoi, încă din perioada cînd laminorul de 6 țoli se afla în construcție, el, laminoristul Pericle Varduca a făcut un curs de specializare pentru a-și completa cunoștințele în funcție de cerințele procesului tehnologic de aici. Și cînd linia de 6 țoli a intrat în funcțiune, de activitatea perforatorului tot el a fost numit să răspundă. La început a fost mai greu, încă nu erau destul de stăpînite toate tainele noului proces de laminare. Apoi, într-un interval destul de scurt, Pericle Varduca a făcut ca utilajul să-i răspundă la timp comenzilor date. Ca urmare producția orară a crescut, îmbunătățindu-se în mod simtíttor și calitatea țevilor. In perioada care s-a scurs din acest an, de exemplu, volumul țevilor de calitatea A a crescut cu 2,16 la sută față de sarcinile planificate. Totodată, Pericle Varduca a fost în fruntea tuturor acțiunilor pentru folosirea judicioasă a metalului, în acest sens este edificator chiar și numai faptul că în primele 5 luni care au trecut din acest an, numărul țevilor căzute pe flux au fost reduse cu 50 la sută, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Iată de ce întregul colectiv de la laminorul de 6 țoli vede în Pericle Varduca un permanent însuflețitor al întrecerii. Datorită felului său de a munci și de a se comporta cu oamenii, comuniștii l-au ales secretar al comitetului de partid pe secție, iar în recentele adunări ale organizațiilor de partid Pericle Varduca a fost ales delegația Conferința extraordinară a Comitetului județean de partid. r „Activitatea de partid a răspuns permanent comandamentelor majore ale producției“ ANGELA MANOLE, secretara Comitetului de partid — delegată a organizației de partid de la fabrica „8 Martie“ Piatra Neamț. Anii care au trecut de la Conferința Națională a partidului din 1967 au corespuns cu o perioadă de intense transformări, modernizări și reutiliări ale întreprinderii noastre. Pe vechiul amplasament al fabricii de ciorapi „8 Martie“ s-a înălțat o nouă unitate de confecții din tricotaje, capabilă astăzi să satisfacă cele mai exigente pretenții ale beneficiarilor. Aș vrea să evidențiez din multitudinea factorilor ce au condiționat desfășurarea optimă a acestui proces rolul pe care l-au avut organizațiile de partid, comuniștii. Organizațiile de bază s-au străduit și au reușit cu bune rezultate să realizeze o participare mai activă a comuniștilor și salariaților fabricii la organizarea și conducerea activității noastre economice și politicoeducative, să elimine suprapunerile și paralelismele în rezolvarea unor sarcini, să simplifice procesul de elaborare a hotăririlor, asigurând totodată o mai mare operativitate în înfăptuirea lor. Am perseverat mai mult în așezarea la baza întregii noastre activități a principiului muncii colective și întărirea în același timp a răspunderii personale față de îndeplinirea sarcinilor Încredințate, pentru folosirea cu consecvență, la toate nivelele, a criticii și autocriticii, dezvoltarea simțului responsabilității și intransigenței partinice față de orice rabat făcut calității muncii noastre. Insușindu-și și aplicînd un stil de muncă corespunzător sarcinilor mari ce ne-au revenit, organizațiile noastre au reușit să biruiască o seamă de neajunsuri în ceea ce privește calificarea și perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților — din care foarte, foarte mulți erau tineri, insuficienta cunoaștere a mașinilor și tehnologiilor de lucru, acte de indisciplină etc. ce pînă pe la jumătatea anului 1970 ne-au creat o seamă de dificultăți în ceea ce privește calitatea unor produse. Im momentul de față, comitetul de partid, organizațiile de bază, toți comuniștii acționează intens pentru îndeplinirea angajamentelor majorate în cinstea Conferinței Naționale a Partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. )Trebuie să să le MARIA MIHĂILA, controlor de litate — delegată a organizației partid de la U.F.S. Săvinești, fii atent cu oamenii, îndrumi pașii" ".Vedeți, eu fiind la controlul de calitate ar trebui să mă ocup numai de verificarea produselor, ne spune comunista Maria Mihăilă, din secția Textil a uzinei de fibre sintetice Săvinești Dar pot eu să fac numai atît ? Nu, nu pot să stau liniștită pînă nu văd de ce un muncitor sau altul a realizat un produs care nu se încadrează în normele stabilite. Poate nu a fost bună materia primă, poate nu a funcționat cum trebuie o mașină, sau poate un muncitor nu știe ce și cu să-i ceară mașinii“. De aceea, Maria Mihăilă, este mereu printre oamenii din secție discutând cu fiecare despre problemele curente ale activității, împărtășindu-le din vechimea și experiența ei de 31 de ani în producție. „E adevărat că atenția principală trebuie să ne-o îndreptăm tot timpul asupra creșterii producției și a calității ei. Aceasta mai ales acum, cînd dorim să întîmpinăm Conferința Națională a partidului și cea de-a 25-a aniversare a Republicii cu realizări deosebite. Dar nu putem să fim indiferenți fată de cei care urmează să muncească mîine. Aceasta pentru că — așa după cum se știe — uzina noastră se află într-un continuu proces de extindere și modernizare a capacităților de producție. Va fi deci nevoie de mai multe cadre și aceste cadre trebuie să le pregătim noi, acum. Numai în acest an, de exemplu, în această secție trebuie să calificăm 678 de oameni. Or, cu acești oameni trebuie să fii atent, să le îndrumi pașii, pentru că de felul cum se lucrează cu ei acum depind producțiile noastre viitoare. Voi transmite conferinței gîndurile și sentimentele tuturor celor alături de care muncesc eu aici, dorința noastră de a întimpina Conferința Națională a partidului și cea de a 25-a aniversare a Republicii cu realizări dintre cele mai bogate*, cade Eto r Sîmbătă, 24 iunie 1972 „Am pornit pe drumul ridicării eficienței economice" ELENA ROTARU, zootehnistă — delegată a organizației comunale de partid Gîrcina. Omul se autodefinește prin faptele sale. Prin modul în care se face necesar celor din jur. Dacă nu l-a știut, adevărul acesta l-a intuit cu mulți ani în urmă comunista Elena Rotaru de la CAP Gîrcina. A muncit zi de zi și la greu și la ușor, de cînd a luat ființă cooperativa agricolă. S-a impus prin hărnicie, prin claritatea gîndirii, prin felul în care a știut să susțină interesele colectivității. Așa se explică de ce, încă cu zece ani în urmă, a devenit secretara comitetului de partid pe cooperativă, de ce deține această funcție și acum. Tot cam de pe atunci a început să lucreze la zootehnie și, alături de ceilalți îngrijitori, să se străduiască pentru creșterea efectivelor și îmbunătățirea raselor de animale, pentru producție și eficiență. Acum, Elena Rotaru este ajutoare de șef de fermă, unitate de producție mare, cu 825 de bovine și 2.000 de oi, cu probleme deloc simple privind îngrijirea, furajarea, construirea de adăposturi. In ultima vreme CAP Gîrcina tinde să se profileze, mai mult ca pînă acum, pe creșterea animalelor. Ponderea acestei activități va spori considerabil în ansamblul preocupărilor, al veniturilor. La baza acestei orientări stă specificul cooperativei, care are pășuni și finețe întinse, care, bine îngrijite, pot asigura hrana unui număr sporit de animale. — Ne-am străduit — spunea Elena Rotaru — pentru realizarea efectivelor planificate. Va crește, încă în acest an, atît numărul bovinelor, cit și cel al oilor. Sunt în curs de efectuare lucrări mari de îmbunătățire a pajiștilor, lucrări care se întind pe sute de hectare. Pentru a asigura o bază furajeră abundentă și de bună calitate, s-au însilozat aproape 100 tone de trifoi — experiență nouă, care va da rezultate bune. Important este că majoritatea cooperatorilor — și mai ales cei vreo 50 care lucrează în zootehnie — înțeleg că am pornit pe drumul ridicării eficienței economice și răspund sarcinilor noi care apar. „Atenția noastră este îndreptată spre dezvoltarea economică a comunei* GHEORGHE AMOCANCEI, primar — delegat al organizației comunale de partid Girov. ... Sînt primar al comunei Girov de mai bine de 4 ani, adică de la reorganizarea administrativă a teritoriului țării. Rezultat din reunirea a 3 foste comune și dispunînd de o puternică bază economică, Girovul întrunește în prezent 11 sate și o populație de 9.100 locuitori. Conducerea unei astfel de unități administrativteritoriale, nu se poate realiza fără o concepție modernă asupra rolului organelor locale ale puterii și administrației de stat, fără perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă, fără participarea largă a maselor de locuitori la rezolvarea problemelor de interes obștesc. Atenția noastră este îndreptată — mai ales după Conferința pe țară a secretarilor de partid și primarilor comunali __ spre dezvoltarea economică a comunei. Principala avuție o constituie la noi pămîntul și vitele. Enorma majoritate a oamenilor lucrează deci în agricultură și zootehnie, pe cele 11.089 ha teren, crescind peste 4.500 bovine, 9.000 de oi, 4.200 porci, mii de păsări. Răspunzînd acum direct de întreaga avere a comunei, de dirijarea procesului economic, de realizarea indicatorilor de plan, membrii comitetului executiv au răspunderi sporite, concrete. In ultimii 4 ani am realizat din fondurile bănești ale populației electrificarea tuturor satelor, îmbunătățirea drumurilor pentru a pătrunde autobuzele trotuare în satul de centru și la Dochia, un cămin cultural de 400 locuri, școala de 10 ani de la Dochia, etc. Se construiesc anual zeci și zeci de case noi, numai în vetrele de sat, se conturează un centru civic al comunei. Elementele urbanizării se fac tot mai simțite în viața girovenilor. Nu dispunem încă de o schiță de sistematizare definitivă, dar principiile sistematizării rurale sunt mereu în atenția noastră, stau la baza dezvoltării prezente și viitoare a comunei. ii Să știi bine ce ai de făcut și acum și in viitor” ELENA ARUȘTI, brigadieră — delegată a organizației de partid a CAP Horia. Ploua de două zile, oamenii nu puteau ieși în cîmp. De aceea brigadiera Elena Aruști se afla la sediul cooperativei ca să-și mai pună ordine în hîrtii. Altfel, ar fi fost pe tarla, la prășit sfecla, sau cartofii, sau porumbul. Fiindcă întotdeauna e de găsit doar în mijlocul brigăzii, a oamenilor pe care-i îndrumă de mai bine de un deceniu. Incercînd — la rugămintea noastră — o retrospectivă în timp, comunista Elena Arusti descoperă lucruri uimitoare. A început, în 1962, cu 280 de oameni. Treptat, unii au îmbătrînit luîndu-și cuvenita pensie, alții au învățat carte ori meserii, s-au ridicat. Brigada numără acum 126 de oameni, majoritatea lor lucrează de mult, din 1950, cînd a luat ființă cooperativa din Horia. In schimb, suprafața repartizată — 297 ha — a rămas aceeași. Deci, de la un hectar de om, la aproape trei. Iar producțiile au crescut an de an. Dacă acum douăzeci de ani sau chiar acum zece ani le-ar fi spus de 4.500 kg de porumb boabe la hectar, sau de 30 tone de sfeclă sau de 3.000 kg de grîu, ți-ar fi zis că visezi. Această brigadă n-a rămas niciodată în urmă cu întreținerea culturilor sau cu recoltatul, niciodată n-a pus probleme privind mobilizarea la muncă. Au fost și ani grei, cu inundații și cu secetă, nu întotdeauna roadele au fost pe măsura eforturilor, încrederea a rămas însă întotdeauna aceeași, aceeași a rămas voința de mai bine. Trecînd peste cele aproape 300 de hectare ale brigăzii, vei avea nenumărate dovezi ale hărniciei, ale priceperii, toate culturile sînt bine îngrijite, se dezvoltă frumos. Pretutindeni cooperatori, care continuă munca sporindu-și astfel premisele de recolte bogate. Intre ei — fapt constatat de nenumărate ori — brigadiera. Pentru că, ne mărturisea într-un astfel de prilej. ..important este să te faci înțeles de oameni. Gîndurile tale, voința ta, să devină gîndurile lor, voința lor. Aceasta presupune, însă, ca întotdeauna să știi bine ce ai de făcut și acum, și în viitor".J