Ceahlăul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1431-1509)

1972-10-01 / nr. 1431

I J în pagina a ll-a Gîndul și fapta la confruntarea cu normele etice ale orinduirii noastre ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I­ANUL V, NR. 1.431 DUMINICA, 1 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI ^ 30 BANI j \H"-' ’g:i ■ - \V\^fe'-1560 Ultimele zile frumoase ale toamnei să fie din plin folosite IN TIMP, LA RECOLTAT ȘI SEM­AN­AT­­ IBM-u'wiiiiu iL'ijpiwn..iiu'ji.. mi.m La recoltatul sfeclei de zahăr UNII NU PRIDIDESC CU TREABA, ALȚII CU... ZABAVA Ritmul recoltării și transportului sfeclei de zahăr a crescut în ulti­mele zile, raidul întreprins al altăieri de reporterii noștri con­­semnînd aspecte care îndreptățesc aprecieri pozitive la adresa coo­peratorilor și specialiștilor din multe unități agricole. ... Cu tot vîntul și ploaia mă­runtă care s-au stîrnit spre seară, la tarlaua „Nisiporești“ a C.A.P. Tupilați, șefa de fermă Aurica Isache se afla, alături de cooperatori, la treabă , din 42 de hectare de sfeclă se recoltaseră 30 ; echipa condusă de Spiridon Ilisei mai avea de recoltat un hectar. Cele 22 de căruțe căraseră cîte cinci-șase transporturi la bază, dintre cooperatorii de la atelaje evidențiindu-se Vasile Tîmpei, Gheorghe Damian, Ștefan Borș. Cu spor, printr-o participare unanimă, s-a lucrat la recoltatul sfeclei și la Butnărești, Horia, Gherăești, Ghigoești, producțiile obținute întrecînd în toate unită­țile prevederile de plan. Deși timpul a fost în ultimele zile­ bun pentru lucru în cîmp, ne apare cu totul de neînțeles ritmul nesatisfăcător cu care se acțio­nează în unele comune. La Bălu­­șești s-a recoltat circa o zecime din suprafață, deși nu se poate spune că forțele ar fi fost con­centrate la cartofi. La „concu­rență", în „competiția” încetinelii, merge unitatea vecină — C.A.P. Ion Creangă, unde s-a recoltat aproximativ aceeași suprafață. C.A.P. Săbăoani mai are de recol­­­­tat peste 300 de hectare, de sfeclă. Alaltăieri, însă, cooperatorii erau „mobilizați" toată ziua la ... bîlci. (Oare, azi, săbăonenii se vor găsi în cîmp sau în ... scrînciobe ? !). Cu totul anemic s-a lucrat și la Români, Roznov, Mărgineni, Icu­­șești ș.a. Se impune ca azi și în zilele următoare să fie antrenate cu mai multă răspundere forțele satului pentru ca sfecla să ajungă neîntîrziat la fabrica de zahăr, pentru a nu crea pericolul lipsei de materie primă ; în plus, ter­minarea recoltării sfeclei este cu atît mai imperioasă, cu cît mai sînt atîtea lucrări de făcut pentru a pune la adăpost recolta acestei toamne. Porumbul a­­ rodit din belșug. CULEGEȚI-L NEINTIRZIAT! Anul acesta, în județul nostru, sînt de recoltat peste 37.000 de hectare de porumb. Dacă am e­­videntia unitățile în care recol­tatul porumbului se desfășoară din plin, trebuie să amintim de C.A.P. Butnărești, unde toți coo­peratorii sînt la lucru zilnic, din zori pînă-n noapte I.A.S. Roman, în care s-au recoltat peste 350 de hectare din 782, producția ob­ținută fiind de 4.400 kilograme boabe la hectar. Pe județ, s-au recoltat circa 2.000 de hectare. Sintem­, deci, la începutul acestei lucrări, ceea ce înseamnă că, în­­ cele următoare, finind seama că­­ ant­ele au a­juns la deplină maturitate, tre­buie să se treacă, în toate uni­tățile, la cules. In același timp, se va avea în vedere asigurarea numărului pe tractoare și remorci necesare transportului, asigurarea spațiilor de depozitare a porum­bului boabe sau de mijloace ra­pide de transport la bazele de recepție. Se va acorda prioritate tarlalelor unde urmează să fie pregătit terenul in vederea însă­­mînțării griului. Reașezarea pro­gramului școlar în funcție de ce­rințele recoltării permite și folo­sirea­ tuturor elevilor pentru gră­birea recoltării acestei culturi cu mare pondere în județul nostru. Elevii Liceului mecanic din Roman sunt o prezență activă la culesul porumbului pe tar­lalele IAS Roman. La CAP Horia, mecanizatorii pregătesc patul germinativ pentru semănatul cerealelor păioase. SIMPOZION PE TEME ALE LEGISLAȚIEI MUNCII Consiliul județean al sin­dicatelor și Direcția județea­nă pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale au organi­zat miercuri, la Fabrica de za­hăr din Roman, și joi, la SIL „Ozana“ Tîrgu Neamț, un sim­pozion intitulat „Rolul legis­lației muncii în ridicarea con­științei juridice a salariaților". Această manifestare, aștep­tată și urmărită cu viu inte­res de întreaga masă de sala­riați, s-a bucurat de participa­rea juriștilor Sergiu Duma, Ion Patrichi și Aurel Jiteanu. ASTĂZI, DESCHIDEREA SEZONULUI DE VÎNĂTOARE Astăzi are loc deschiderea sezonului de vinătoare din această toamnă. încă de aseară și azi din zorii zilei un însem­nat număr de vînători, mem­bri ai A.J.V.P.S.,­ organizați pe filiale și grupe, s-au deplasat pe loturile destinate pentru recoltarea de mistreți. După investigațiile anterioare, de­monstrate și de un număr de stricăciuni în ogoare, recolta de mistreți se anunță bogată. In perioada costează în zona actuală se ve­de munte a județului nostru și cerbul car­patin, la selecție. In județ se află deja vînători germani și austrieci, care au șanse să recolteze frumoase trofee de cerb. ATELIER ȘCOLAR lui In spațiul vechi al atelieru­prelucrări mecanice de la întreprinderea mecanică „Ceahlău" a fost amenajat un atelier școlar, destinat uceni­cilor din anul II ce urmează cursurile de calificare cu scoa­tere din producție. Prin folosirea utilajelor e­­xistente, cei 70 de ucenici, conduși de maiștri și instruc­tori de practică, vor contri­bui la realizarea­­ unui coefi­cient de utilizare a capacității pe întreprindere de 82,6. Noul atelier școlar, condus de maistrul Petru Ciupercă și maistrul instructor Vasile Vor­­nicu, are planificată o produc­ție anuală, de 700.000 lei. Vasile NIȚĂ, corespondent voluntar SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR ORĂȘENESC BICAZ Ultima sesiune a Consiliului popular orășenesc Bicaz, din 29 septembrie a.c., a dezbătut proiectul de hotărîri in legă­tură cu­­ măsurile ce vor tre­­­bui întreprinse de comitetul executiv și­ unitățile culturale de pe raza orașului, pentru îmbunătățirea activității de e­­ducație socialistă a maselor. DESCHIDEREA FESTIVĂ A CERCURILOR TEHNICO­­APLICATIVE Astăzi, la orele 10, la Casa pionierilor din Bicaz are loc festivitatea de deschidere a (Continuare în pag. a 111-a) Mecanizatori, cooperatori, specialiști! Pentru a termina în timpul optim semăna­tul grîului se impune a se lucra și noaptea la pregătirea terenu­lui, organizînd schim­buri prelungite sau schimburi de noapte. Toată ziua-lumină la semănat, nici o pal­mă de pămînt semă­nată fără asistența specialiștilor!. in întîmpinarea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Cimentiștii din Bicaz înscriu noi și valoroase realizări în întrecerea organizată în cins­tea aniversării Republicii. Ca urmare a extinderii și genera­lizării tate­orată inițiativei „Productivi­teți minime" maximă cu cheltu­au fost descope­rite și valorificate eficient noi posibilități și rezerve interne. Așa s-a reușit ca planul pro­ducției globale industriale din perioada celor trei trimestre ale anului să fie realizat ra a­­proape 8 zile mai devreme, iar la acest indicator să se realizeze peste plan, pînă la finele lunii septembrie, o va­loare de 8 milioane lei. Aces­tei depășiri îi corespunde pro­ducția suplimentară de peste 19000 tone ciment în pchiva­lent, aproape 12.000 tone var și 88000 m.­s. plăci din azbo­ciment. Rea­lizîndu-se aceste nivele superioare de producție, colectivul fabricii își­ ono­rează exemplar angajamente­le, care au fost pe parcurs majorate, din chemarea la întrecere către toate unitățile similare din țară. 8 milioane lei depășire la producția globala Fabrica de ciment Bicaz -DECEMBRIE Fabrica de zahăr Roman 1.500 tone zahăr peste plan Noua campanie de fabrica­re a zahărului, a debutat cu succes la întreprinderea ro­­mașcană. Lucrările de remont fiind din timp și bine executa­te au permis colectivului ca în această perioadă să înscrie substanțiale depășiri. In peri­­oada de la 4 septembrie și pînă acum planul fizic a fost depășit cu 1.500 tone zahăr, ceea ce înseamnă un spor va­loric la producția globală de 6,8 milioane lei. De asemenea, mare pro­ Intre la export s-a livrat o mare cantitate de zahăr din pro­ducția acestei campanii. Între măsurile care au fost luate pentru asigurarea unei sub­stanțiale depășiri se remarcă în primul rînd cele care se referă la buna funcționare a utilajelor și instalațiilor. De altfel, de la începutul campa­niei și până în ziua de 28 sep­tembrie, capacitatea de pre­lucrare a fost depășită cu a­­proape 19.000 tone sfeclă. La fabrica „Comuna din Paris“ Lucrările de reparație și revizie executate în devans Timp de aproape două săp­­tămîni colectivul fabricii de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris" Piatra Neamț a fost antrenat la o importantă ac­țiune : executarea lucrărilor de reparație și revizie la utila­jele și instalațiile tehnologice. După cum sîntem informați de către șeful sectorului mecanic, tovarășul Ion Fușalău, întregul volum de lucrări a fost termi­nat cu o zi și jumătate înainte față de graficul stabilit. Se remarcă bineînțeles, buna pre­gătire a reparațiilor, cît și dăruirea de care a dat dovadă întregul colectiv în frunte cu salariații din sectorul mecano­­energetic. Lucrări deosebit de complexe s-au efectuat la turbina C.M.R., cazanul de abur, mașina de hîrtie, de pastă (defibratoare), moara calan­­drul de satinat, cuțitul de tăiat hîrtie etc. Pe lîngă buna apro­vizionare cu materialele nece­sare reparațiilor un lucru deo­sebit îl constituie și faptul că toate piesele de schimb au fost confecționate de către muncitorii atelierului mecanic, valoarea acestora fiind mai mult decit dublă față de cea planificată. Terminarea mai devreme a lucrărilor de reparație din a­­ceastă toamnă se înscrie ca un important succes al colectivu­lui în întrecerea organizată în cinstea celei de-a XXV-a a­­niversări a Republicii. DE LA CABINETUL JUDEȚEAN DE PARTID Cabinetul județean de partid aduce la cunoștință și organizațiilor de partid, a studenților de la universitatea organelor serală de marxism-leninism și a cursanților de la studiul individual că luni, 2 octombrie 1972, orele 17, va avea loc la Casa de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț deschiderea cursurilor universității serale de marxism-leninism. Participă studenții universității din Piatra Neamț, de la filialele U.F.S. Săvinești și C.I.A.P.N., cadrele care studiază cursurile teoretice de pe lângă cabinetul județean de partid, lectorii comitetului județean de partid. BELȘUGUL DE LEGUME­­ MAI BINE GOSPODĂRIE Toamna — deși în acest an s-a arătat mai capricioasă decit la ultimele sale „ediții" — continuă să-și reverse rodul în piețe și u­­nități de desfacere, făcînd plinul sacoșelor și al cămărilor. Este a­­notimpul în care ne bucurăm cel mai mult de rodul grădinilor și al ogoarelor, este anotimpul în care ne gîndim, în sfîrșit, și „la ziua de mîine", fiind cuprinși de agitația (și plăcerea) a ceea ce ne-am obișnuit să numim „apro­vizionarea de toamnă-iarnă". Se cumpără zarzavat, se cumpără le­gume, se aleargă uneori fără suc­ces — după praf conservant borcane, gogoșarii sînt mai fru­șt moși ca oricînd, iar în cămări se fac ultimele „suplimentări" la murături și gogonele. Sînt — toa­te acestea — elementele unui a­­notimp ale belșugului, elemente vorbind nu numai de generozi­tatea roadelor, ci și de grija pe care trebuie să o avem — cu to­ții — pentru ca nimic din „aurul" toamnei să nu se risipească. Sunt — toate acestea — elementele grijii care trebuie să se mani­feste pentru aprovizionarea și servirea populației, elemente pe care le-am putut înregistra și cu prilejul unei recente vizite în piața­­ centrală a municipiului Ro­man. Curată, bine gospodărită, dispu­­nînd de largi spații de desfacere atît pentru unitățile comerciale de stat, cît și pentru producătorii particulari, principala piață ro­­mașcană oferea și la data raidului întreprins de noi — deși nu în­­tr-o zi „de vîrf" — o imagine grăitoare a belșugului din acest sezon și a­ eforturilor care se fac pentru buna aprovizionare a pu­blicului consumator. E drept, au dispărut cam timpuriu — dar de vină sunt capriciile atmosferice­­— roșiile. Nu se­ mai găsesc „din belșug“ nici vinetele. Dar în rest, aprovizionarea e bună și marfa se oferă pe tarabe din abundență. Marea majoritate a unităților de legume și fructe vizitate (nr. 15 — gestionar Lucian Grumăzescu, nr. 6 — Ana Tureschi, nr. 14 — Maria Holobică, nr. 4 —­ Elena Botezatu, nr. 3 — Victoria Te­­beică) dispuneau de un bogat sortiment, corespunzător și cali­tativ, iar volumul desfacerii către numeroșii cumpărători vorbea de la sine despre felul în care sînt satisfăcute în acest domeniu ce­rințele de consum ale populației romașcane. Curate, și purtînd în­semnele unei bune aprovizionări cu produse de sezon, spațiile de depozitare ale acestor unități e­­rau o dovada în plus pentru i­­lustrarea preocupării sporite care se manifestă și în acest sector comercial pe linia depozitării și manipulării fondului de marfă. Vizitînd împreună cu Paul Po­­ciumb, intendentul pieții, sectorul producătorilor particulari, am a­­flat de la interlocutorul nostru că și în acest sezon cultivatorii deveniți tradiționali pe piața ro­­mașcană și-au onorat din „renumere", anunțîndu-se și plin în continuare drept principali anima­tori ai pieței neorganizate. Pe lingă cultivatorii de zarzavat din localitate, cu grădini presărate pe malul Moldovei, în piețele Roma­nului pot fi întilniți producătorii de ardei și roșii de la Secueni, ceapa, morcovul și cartofii de la Tămășeni, Săbăoani și Pildești, precum și producătorii de roșii, struguri, vinete și gogoșari din județele Vrancea și Ilfov. Bineînțeles, nu am putut omite de pe itinerariul vizitei noastre nici cele trei magazine ale I.A.S. Roman, unitate care asigură, de asemenea, desfacerea unui impor­­tant volum de produse alimenta­re pe piața romașcană, prin a­­ceste magazine fiind valorificate legumele, fructele și zarzavatul din bazinul Romanului și fiind vorba, deci, tot de producători locali. Ni s-a părut nefirească —■ la o oră „de vîrf" pentru piață — singurătatea vînzătoarei de la unitatea Gostat nr. 10 și ne-am (Continuare în pag. a III-a)

Next