Ceahlăul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1585-1662)

1973-06-08 / nr. 1643

\ i H r r ANUL VI, NR. 1.643 VINERI, 8 IUNIE 1973 4 PAGINI 30 BANI în întîmpinarea celei de a 29-a aniversări a eliberării patriei die întrecere pentru­ înfăptuirea angajamentului Conferinței organizației județene de partid CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE Ritm rapid spre atingerea parametrilor proiectați Fabrica de volvatir Tîrgu Neamț Despre succesele tînărului colectiv al fabricii de volvntir Tîrgu Neamț am vorbit încă de la intrarea în producție a primelor sec­ții. După cum se știe spre sfîrșitul anului trecut, cu două luni mai devreme au fost racordate la circuitul economiei naționale secțiile țesătorie și finisaj, iar ceva mai tîrziu secția filatură. Efectul eco­nomic al scurtării timpului de intrare în producție a capacităților industriale din fabrică este evident. In perioada parcursă s-au reali­zat importante depășiri valorice și fizice de plan. De la începutul anului și pînă acum producția de volvatil realizată depășește cu 81.000 m.p. prevederile de plan, angajamentul întregului an fiind de mai mult timp îndeplinit. Ceea ce ni se pare deosebit de im­portant în activitatea producti­vă a fabricii o constituie evoluția rapidă în atingerea parametrilor proiectați. De altfel, colectivul de aici și-a luat și un mobilizator angajament : reducerea cu un trimestru a perioadei de realizare a parametrilor din proiect. Cum se realizează acest angajament ? Cu aproape patru luni înaintea termenului stabilit, întreaga fabrică lu­crează cu 95 la sută din parametrii stabiliți pentru începutul tri­mestrului IV a.c. Secțiile țesătorie și finisaj, așa cum ne spunea di­rectorul fabricii, ing. Serafim Lungu, chiar în cursul acestei luni își vor realiza parametrii din proiect. Pornind de la aceste realizări și reanalizîndu-și posibilitățile e­­xistente pe linia sporirii producției și productivității muncii, harni­cul colectiv de aici și-a reînnoit nu de mult angajamentul anual cu 700.000 lei la producția globală și cu 1 milion lei la producția marfă. Deci, pînă la sfîrșitul acestui an salariații fabricii și-au propus realizeze peste prevederile de plan un spor de 2,5 milioane la pre­s­­ducția globală și 3 milioane lei la producția marfă­­ pede. Unul din fruntașii în pasionanta întrecere pentru „mai re­mai bine, mai eficient" la întreprinderea mecanică Ro­man , strungarul Mihai Darie. 484.000 lei peste prevederile planului la piese de schimb Fabrica „Reconstrucția“ Cu forțele proprii, salariații Fabricii de celu­loză și hîrtie „Reconstrucția“ din Piatra Neamț execută un important volum de piese de schimb utilaje necesare propriilor instalații și chiar pentru și alte întreprinderi din județul nostru. La acest ca­pitol al activității de producție sarcinile perioadei care a trecut din acest an au fost depășite cu 484 mii sei. In atelierul fabricii s-au executat între altele: axe, rotoare, valțuri pentru supercalandre etc. In momentul de față muncitorii atelierului mecanic sunt preocupați pentru buna pregătire a lucrărilor de revizie generală, operație care va avea loc în ca­drul acestei luni. Sporirea eficienței prin reducerea cheltuielilor întreprinderea de transporturi auto Neamț Perioada parcursă din acest an a fost deosebit de rodnică și pentru colectivele întreprinderii de transporturi auto Neamț. Astfel, principalii indi­catori de plan au fost depășiți cu 135.000 tone măr­furi transportate și 468.000 călători. Rezultate deo­sebite s-au obținut pe linia creșterii eficienței econo­mice. La prețul de cost s-au obținut economii în valoare de 4.237.000 lei și beneficii peste plan în sumă de 878.000 lei. Pentru sporirea economicită­ții transporturilor, mecanicii, conducătorii auto de la autobuzele Roman, Piatra Neamț și Tg. Neamț acordă deosebită atenție reducerii consumului de carburanți și a celorlalte cheltuieli planificate pentru întrețineri și reparații. Urgențe în legumicultura n încheierea plantării în cîmp a răsadurilor ■ Intensificarea lucră­rilor de întreținere Activitatea în legumicultura cu­noaște, în aceste zile, o deosebită intensitate. La întreținerea culturi­lor întîrziate de timpul nefavora­bil se adaugă recoltatul unor mari cantități de legume de sezon, iar în unele unități plantatul cu răsaduri a ultimelor suprafețe. Pe cele 100 ha ale fermei legumi­cole a C.A.P. Trifești se lucrează din plin. După încheierea plantatu­lui pe întreaga suprafață de :15 ha roșii, 13 ha ardei, 4 ha vinete etc, s-a trecut cu toate forțele la între­ținerea culturilor. Așa cum ne in­formează Mircea Buga, economistul fermei s-au prășit pînă acum, de două ori cele 5 ha cu varză de vară și s-a executat prima prașilă la roșii, se plivesc castraveții etc. Paralel cu lucrările de întreținere e­­chipe de cooperatori lucrează la re­coltarea cepei iar din tarlaua „La Movilă" se aduc spre valorificare lăzi cu salată de cea mai bună ca­litate. „In acest an, relatează tov. Buga, nu avem greutăți. Deși numărul brațelor de muncă este relativ mic, ca urmare a introducerii acordului global pe formație de lucru — în cazul nostru pe echipă — întreaga suprafață este acoperită și toate lu­crările se execută la timp“. Aceeași atmosferă de muncă­­ în­cordată am întîlnit-o și la Miron Costin și Cordun unde legumicul­torii sînt prezenți în cîmp la executarea întreținerii culturilor, a udărilor și a celorlalte lucrări ce se impun în această perioadă. O situație deosebită se constată la Pildești unde mai sînt de plan­tat încă 4 ha cu roșii, în­treaga suprafață cu praz și țe­­lină. Mai mult decît atît, ca ur­mare a lipsei spațiului necesar re­­picării răsadurilor s-au înregistrat pierderi ceea ce face ca, acum, o par­te din suprafața destinată roșiilor să rămînă descoperită. E adevărat că se vor planta în loc ardei dar a­­ceștia nu vor suplini cultura sta­bilită prin plan. . Neexecutarea la timp a unor lu­crări cum ar fi erbicidarea cepei ceaclama care ocupă o suprafață de 10 ha — întreaga cultură este, la ora actuală, năpădită de buruieni „Dacă în două zile, ne spune ing. Viorica Imbrișcă șefa fermei, nu o scoatem din buruienile care cresc masiv riscăm să compromitem cul­tura“. Lipsa de control a conducerii co­operativei, generează în rîndul u­­nora din lucrătorii fermei acte de indisciplină care se repercutează, în ultimă instanță, asupra bunului mers al lucrărilor. Din cauza moto­­pompiștilor care absentează destul de des de la lucru sau întîrzie, s-a manifestat o lipsă acută de apă și din această cauză o parte din ră­saduri nu au putut fi plantate timp. Deși sesizat de aceste situa­la țn­ consiliul de conducere, tovarășul Tom­a Chelaru, președintele coope­rativei, n-au luat nici o măsură. Semnalînd aceste deficiențe spe­răm că atît conducerea unității cît și comitetul comunal de partid, organele agricole competente, vor lua măsurile necesare pentru ca în­­tîrzierile la plantatul legumelor și întreținerea acestora să fie recupe­rate prin instaurarea unui climat sănătos de muncă și disciplină. Vizita unui grup de turiști din R. P. Chineză in județul nostru Un grup de turiști din R. P. Chineză, format din activiști de partid, de stat și alte cadre din provincia Dziangsu, condus de tovarășul Cien Iun-cin, membru supleant al Comitetului provin­cial Dziangsu al P. C. Chinez, membru al Comisiei permanente a Comitetului revoluționar provinciei Dziangsu, șef al can­al­celariei Comitetului revoluționar provincial, a făcut o vizită în județul nostru în zilele de 6 și 7 iunie a.c. In cursul dimineții de ieri, oaspeții chinezi au fost primiți la Comitetul județean de partid de tovarășul Ștefan Boboș, mem­bru al C. C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliu­lui popular județean. La întîl­­nire au participat tovarășii Nicolae Acrîșmăriței, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Consiliului popular județean și Nicolae Co­jocaru­, adjunct al șefului sec­ției propagandă a Comitetului județean de partid, directorul Cabinetului județean de partid, întîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. In cele două zile de ședere în județul nostru, turiștii chinezi au vizitat orașele Piatra Neamț, Tîrgu Neamț și Bicaz, întreprin­derea de țevi Roman, Combina­tul de fibre sintetice Săvinești, Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Stejaru, barajul și lacul de a­­cumulare de la Bicaz, complexul meșteșugăresc de la­­ Tîrgu Neamț, numeroase obiective turistice și culturale. Aseară, Comitetul județean de partid a oferit în cinstea oaspeților o masă în sala de re­cepție a hotelului „Ceahlău". Astăzi dimineață, grupul de turiști din R. P. Chineză pără­sește județul nostru, îndreptîn­­du-se spre județul Harghita. Culegere de cursuri Recent a ieșit de sub tipar o „Culegere de cursuri și referate de metodică­ a predării biologiei în licee și școli generale“. Edita­tă de Casa corpului didactic din județul Neamț, cu sprijinul In­spectoratului școlar, județean, lu­crarea, la care și-a adus o valo­roasă contribuție dr. Vasile Ghen­­oiu de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași și un colectiv de AȘTEPTAM COLABORAREA DUMNEAVOASTRĂ LA ACEASTA RUBRICA, LA TELEFON 12586 și referate de metodică profesori din județul nostru, în­cearcă să pună la dispoziția pro­fesorilor de biologie și de alte specialități înrudite o gamă largă de informații științifice privind folosirea unor metode și proce­dee didactice moderne, experi­mentate în ultimul timp, prin care se poate realiza o bună pregătire a elevilor. Modificare în programul cinematografic Programate inițial numai pen­­te la cinematograful „Pietrici­­t îu perioada 4—6 iunie, primele ca" din Piatra Neamț pînă la două serii ale filmului sovietic „ELIBERAREA" pot fi vizionat (Continuare în pag. a IV-a) Unitățile de exploatare și industrializare a lemnului ASPIRAȚII ÎMPLINITE Tinerii se adună gateristului Constantin in jurul Cipi­­linca și-l ascultă cu luare­a­­aminte. — Apoi, dragii mei, cînd am venit aici prima dată și m-am angajat, era prin '41. Se lucra la două gatere. Era greu, nici nu vă Închipuiți , cheresteaua se căra cu spa­tele sau trebuia să împingi la vagoneți până oboseala. Patronul ne­te dobora spunea mereu „fabrica e a mea, și dacă nu vă convine...“ Eram nevoiți să tragem din greu, unii s-au îmbolnăvit, alții au rezistat. Trecuse războiul, nemții au fost alungați, d ara se liberase. Așteptam cu toții ceva, presimțeam că trebuie să se întîmple ceva. Sub con­ducerea partidului, a fost fă­cută naționalizarea ; de la „fabrica mea“, cum ne striga amenințător patronul, am tre­cut la „fabrica noastră“, cînd la conducerea ei am ales mun­citori dintre noi. — Și patronul s-a... supă­rat ? — A mai strigat el o dată „a mea“ dar a văzut că nu-l aude nimeni, și-a luat bas­­tonul, și-a pus trendul pe mină, iar noi i-am spus: „Vezi podul ? Pe acolo se pleacă !“ Și dus a fost. ...La atelierul de producție „Scînteia ca de altfel în toate atelierele și sectoarele forestiere, anul naționalizării a venit să pună capăt unor aspecte dezastruoase în ceea ce privește condițiile de mun­că, să pună punct domniei patronilor care găsiseră în acest sector o sursă inepuiza­bilă de cîștig. Au trecut 25 de ani de atunci. La „Scînte­ia“, din cei care au cunoscut trecutul care aparține perioa­dei anterioare anului naționa­lizării mai sunt puțini: gate­­ristul Constantin Cipflinca și încă doi tovarăși; ceilalți au ieșit la pensie. — Ce au însemnat cei 25 de ani pentru această unitate forestieră ? „Mult — ne măr­turisește Mihai Frânt, șeful atelierului. Nu mai cărăm cherestea cu spatele sau va­­goneții, cum spunea bădia Costică ; au fost construite piste, pe care circulă tractoa­re și electrocare; omul nu­mai încarcă și descarcă. Am fost dotați cu un electrosti­­vuitor mecanic, cu două tran­sportoare cu lanț la depozi­tul de bușteni, am instalat benzi rulante care scot deșe­­urile din halele de producție; la încărcarea în vagoane ne servim de asemenea, de un transportor, cu bandă. S-a me­canizat introducerea și scoa­terea platformelor cu cheres­tea pentru aburit. A crescut, incomparabil, producția ; față de acum cîțiva ani în urmă, capacitatea de debitare a ace­lorași mijloace s-a dublat. S-a construit o secție de lăzi. In fine, omul muncește azi ait­fel, in condiții omenești, și explicabilă dragostea și dă­­­ruirea cu care își fac datoria. Relatări similare am prilejul să consemnăm și avut alte ateliere. „In 1948 aveam în 25 de ani, venisem la fabrica patronului Măcărescu cu un an în urmă — povestește Con­stantin Cazacu, de la atelierul „1 Mai". Am mîncat și eu din plinea amară a patronului. In 1948, îmi amintesc foarte bine, ne-am adunat într-o șe­dință fulger, am aplaudat ves­tea naționalizării am numit un director din rândurile noas­tre. Cine s-au realizat de-a­­tunci, e greu de cuprins în puține vorbe, a crescut pro­ducția de vreo cinci ori, e­­fortul fizic a fost mult redus prin diferite mecanizări. A­­­cum cînd se împlinesc 25 de­ ani de la naționalizare — act înfăptuit de către iubitul nos­tru partid, colectivul nostru încearcă un sentiment de jus­­tificată mîndrie pentru tot ceea ce am realizat și plănu­im să realizăm în continuare“. Sînt opinii cu adinei sem­nificații care conturează pro­gresele spectaculoase pe care industria forestieră din jude­țul nostru le-a înregistrat în acest sfert de veac. Transfor­marea din temelii a vechilor fabrici, construcția altora noi, înzestrarea lor cu utilaje de înaltă tehnicitate și complexi­tate, sunt înfăptuiri ale aces­tor ani. In acest pătrar de secol înnoitor industria de prelucrare a lemnului a par­curs un drum ascendent, de­venind de peste 10 ori superi­oară nivelului producției din 1948. Forestierii și-au nit aspirațiile , cu fiecare împli­zi, valorificarea superioară a masei lemnoase își găsește valențe iertile în hărnicia, competența și entuziasmul tuturor, cronica împlinirilor de pînă acum rămînînd des­chisă altor zile, în care viito­rul se anunță încărcat și în­nobilat de fapte tot mai bo­gate. I. BOGHIAN DI­ SFERT DE VEAC DE LA NAȚIONALIZARE r 1 r  Primul tur de manivelă la „FRAȚII JDERI“ La Mănăstirea Neamț s-au în­tins cabluri, s-au montat apara­tele de filmat, personaje grave își plimbă costumele de epocă. Ieri s-a tras primul tur de mani­velă la filmul „Frații Jderi“, în regia lui Mircea Drăgan, după un scenariu semnat de Profira Sadoveanu, Constantin Mitru și Mircea Drăgan. Conceput în două părți, color, pe 4000 m, filmul va fi realizat în deco­rul Moldovei de nord. Continuînd preocupările cine­matografiei noastre în abordarea temelor istorice, filmul se bucu­ră de o distribuție valo­roasă. George Calboreanu, Geor­ge Cozorici, Iurie Darie, George Motoi, Florin Piersic, Draga Ol­­teanu, Sebastian Papaiani, Geor­ge Dinică,­­Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, fiind cîteva din numele care oferă gi­rul unei reușite cinematografice. Ieri seară, s-a deschis la Piatra Neamț Cea de-a treia ediție a Festivalului spectacolelor de teatru pentru tineret și copii Toate locurile au fost ocupa­te, ieri seară, la Teatrul Tine­retului. Un public entuziast a ținut să participe la deschiderea celui mai important eveniment teatral al sezonului — festivalul de la Piatra Neamț, aflat acum la cea de a treia ediție. La deschidere au fost prezenți tovarășii Nicolae Acrîșmăriței, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., Vasile Ghe­­rasim, prim secretar al Comi­tetului municipal de partid Pia­tra Neamț, președintele Consi­liului popular municipal, alți membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. Au participat, de asemenea, re­prezentanți ai Consiliului Cul­turii și Educației Socialiste, Cen­trului de cercetări pentru pro­blemele tineretului de pe lângă C.C. al U.T.C., regizori, sceno­grafi, alte personalități ale vieții noastre teatrale, redactori de specialitate ai unor ziare și re­viste din țară, ai Radioteleviziu­­nii române, ai studiourilor de radio din Iași și Cluj, alți oa­meni de cultură și artă din ju­deț și din țară. Cuvîntul de deschidere a ac­tualei ediții a festivalului fost rostit de prof. Marcel Dră­­n­gotescu, vicepreședinte al Comi­tetului județean de cultură și e­­ducație socialistă. In numele co­lectivului Teatrului Tineretului a vorbit apoi Eduard Covali, di­rectorul instituției pietrene, gaz­da generoasă a tradiționalei săr­bători artistice. Cinstea de deschide seria spectacolelor în­­­scrise în festival a revenit în a­­cest an Teatrului Tineretului, distins, după cum se știe, cu Marele Premiu la trecuta ediție a manifestării de la Piatra Neamț. Inaugurînd ciclul specta­colelor pentru copii teatrul pie­­trean a prezentat recenta sa pre­mieră — „Inimă rece“ de E­­duard Covali, în regia Sandei Manu. Spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din partea pu­blicului. Á

Next