Ceahlăul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1585-1662)
1973-06-08 / nr. 1643
\ i H r r ANUL VI, NR. 1.643 VINERI, 8 IUNIE 1973 4 PAGINI 30 BANI în întîmpinarea celei de a 29-a aniversări a eliberării patriei die întrecere pentru înfăptuirea angajamentului Conferinței organizației județene de partid CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE Ritm rapid spre atingerea parametrilor proiectați Fabrica de volvatir Tîrgu Neamț Despre succesele tînărului colectiv al fabricii de volvntir Tîrgu Neamț am vorbit încă de la intrarea în producție a primelor secții. După cum se știe spre sfîrșitul anului trecut, cu două luni mai devreme au fost racordate la circuitul economiei naționale secțiile țesătorie și finisaj, iar ceva mai tîrziu secția filatură. Efectul economic al scurtării timpului de intrare în producție a capacităților industriale din fabrică este evident. In perioada parcursă s-au realizat importante depășiri valorice și fizice de plan. De la începutul anului și pînă acum producția de volvatil realizată depășește cu 81.000 m.p. prevederile de plan, angajamentul întregului an fiind de mai mult timp îndeplinit. Ceea ce ni se pare deosebit de important în activitatea productivă a fabricii o constituie evoluția rapidă în atingerea parametrilor proiectați. De altfel, colectivul de aici și-a luat și un mobilizator angajament : reducerea cu un trimestru a perioadei de realizare a parametrilor din proiect. Cum se realizează acest angajament ? Cu aproape patru luni înaintea termenului stabilit, întreaga fabrică lucrează cu 95 la sută din parametrii stabiliți pentru începutul trimestrului IV a.c. Secțiile țesătorie și finisaj, așa cum ne spunea directorul fabricii, ing. Serafim Lungu, chiar în cursul acestei luni își vor realiza parametrii din proiect. Pornind de la aceste realizări și reanalizîndu-și posibilitățile existente pe linia sporirii producției și productivității muncii, harnicul colectiv de aici și-a reînnoit nu de mult angajamentul anual cu 700.000 lei la producția globală și cu 1 milion lei la producția marfă. Deci, pînă la sfîrșitul acestui an salariații fabricii și-au propus realizeze peste prevederile de plan un spor de 2,5 milioane la presducția globală și 3 milioane lei la producția marfă pede. Unul din fruntașii în pasionanta întrecere pentru „mai remai bine, mai eficient" la întreprinderea mecanică Roman , strungarul Mihai Darie. 484.000 lei peste prevederile planului la piese de schimb Fabrica „Reconstrucția“ Cu forțele proprii, salariații Fabricii de celuloză și hîrtie „Reconstrucția“ din Piatra Neamț execută un important volum de piese de schimb utilaje necesare propriilor instalații și chiar pentru și alte întreprinderi din județul nostru. La acest capitol al activității de producție sarcinile perioadei care a trecut din acest an au fost depășite cu 484 mii sei. In atelierul fabricii s-au executat între altele: axe, rotoare, valțuri pentru supercalandre etc. In momentul de față muncitorii atelierului mecanic sunt preocupați pentru buna pregătire a lucrărilor de revizie generală, operație care va avea loc în cadrul acestei luni. Sporirea eficienței prin reducerea cheltuielilor întreprinderea de transporturi auto Neamț Perioada parcursă din acest an a fost deosebit de rodnică și pentru colectivele întreprinderii de transporturi auto Neamț. Astfel, principalii indicatori de plan au fost depășiți cu 135.000 tone mărfuri transportate și 468.000 călători. Rezultate deosebite s-au obținut pe linia creșterii eficienței economice. La prețul de cost s-au obținut economii în valoare de 4.237.000 lei și beneficii peste plan în sumă de 878.000 lei. Pentru sporirea economicității transporturilor, mecanicii, conducătorii auto de la autobuzele Roman, Piatra Neamț și Tg. Neamț acordă deosebită atenție reducerii consumului de carburanți și a celorlalte cheltuieli planificate pentru întrețineri și reparații. Urgențe în legumicultura n încheierea plantării în cîmp a răsadurilor ■ Intensificarea lucrărilor de întreținere Activitatea în legumicultura cunoaște, în aceste zile, o deosebită intensitate. La întreținerea culturilor întîrziate de timpul nefavorabil se adaugă recoltatul unor mari cantități de legume de sezon, iar în unele unități plantatul cu răsaduri a ultimelor suprafețe. Pe cele 100 ha ale fermei legumicole a C.A.P. Trifești se lucrează din plin. După încheierea plantatului pe întreaga suprafață de :15 ha roșii, 13 ha ardei, 4 ha vinete etc, s-a trecut cu toate forțele la întreținerea culturilor. Așa cum ne informează Mircea Buga, economistul fermei s-au prășit pînă acum, de două ori cele 5 ha cu varză de vară și s-a executat prima prașilă la roșii, se plivesc castraveții etc. Paralel cu lucrările de întreținere echipe de cooperatori lucrează la recoltarea cepei iar din tarlaua „La Movilă" se aduc spre valorificare lăzi cu salată de cea mai bună calitate. „In acest an, relatează tov. Buga, nu avem greutăți. Deși numărul brațelor de muncă este relativ mic, ca urmare a introducerii acordului global pe formație de lucru — în cazul nostru pe echipă — întreaga suprafață este acoperită și toate lucrările se execută la timp“. Aceeași atmosferă de muncă încordată am întîlnit-o și la Miron Costin și Cordun unde legumicultorii sînt prezenți în cîmp la executarea întreținerii culturilor, a udărilor și a celorlalte lucrări ce se impun în această perioadă. O situație deosebită se constată la Pildești unde mai sînt de plantat încă 4 ha cu roșii, întreaga suprafață cu praz și țelină. Mai mult decît atît, ca urmare a lipsei spațiului necesar repicării răsadurilor s-au înregistrat pierderi ceea ce face ca, acum, o parte din suprafața destinată roșiilor să rămînă descoperită. E adevărat că se vor planta în loc ardei dar aceștia nu vor suplini cultura stabilită prin plan. . Neexecutarea la timp a unor lucrări cum ar fi erbicidarea cepei ceaclama care ocupă o suprafață de 10 ha — întreaga cultură este, la ora actuală, năpădită de buruieni „Dacă în două zile, ne spune ing. Viorica Imbrișcă șefa fermei, nu o scoatem din buruienile care cresc masiv riscăm să compromitem cultura“. Lipsa de control a conducerii cooperativei, generează în rîndul unora din lucrătorii fermei acte de indisciplină care se repercutează, în ultimă instanță, asupra bunului mers al lucrărilor. Din cauza motopompiștilor care absentează destul de des de la lucru sau întîrzie, s-a manifestat o lipsă acută de apă și din această cauză o parte din răsaduri nu au putut fi plantate timp. Deși sesizat de aceste situala țn consiliul de conducere, tovarășul Toma Chelaru, președintele cooperativei, n-au luat nici o măsură. Semnalînd aceste deficiențe sperăm că atît conducerea unității cît și comitetul comunal de partid, organele agricole competente, vor lua măsurile necesare pentru ca întîrzierile la plantatul legumelor și întreținerea acestora să fie recuperate prin instaurarea unui climat sănătos de muncă și disciplină. Vizita unui grup de turiști din R. P. Chineză in județul nostru Un grup de turiști din R. P. Chineză, format din activiști de partid, de stat și alte cadre din provincia Dziangsu, condus de tovarășul Cien Iun-cin, membru supleant al Comitetului provincial Dziangsu al P. C. Chinez, membru al Comisiei permanente a Comitetului revoluționar provinciei Dziangsu, șef al canalcelariei Comitetului revoluționar provincial, a făcut o vizită în județul nostru în zilele de 6 și 7 iunie a.c. In cursul dimineții de ieri, oaspeții chinezi au fost primiți la Comitetul județean de partid de tovarășul Ștefan Boboș, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean. La întîlnire au participat tovarășii Nicolae Acrîșmăriței, secretar al Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Consiliului popular județean și Nicolae Cojocaru, adjunct al șefului secției propagandă a Comitetului județean de partid, directorul Cabinetului județean de partid, întîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. In cele două zile de ședere în județul nostru, turiștii chinezi au vizitat orașele Piatra Neamț, Tîrgu Neamț și Bicaz, întreprinderea de țevi Roman, Combinatul de fibre sintetice Săvinești, Combinatul de îngrășăminte cu azot Piatra Neamț, hidrocentrala „V. I. Lenin“ de la Stejaru, barajul și lacul de acumulare de la Bicaz, complexul meșteșugăresc de la Tîrgu Neamț, numeroase obiective turistice și culturale. Aseară, Comitetul județean de partid a oferit în cinstea oaspeților o masă în sala de recepție a hotelului „Ceahlău". Astăzi dimineață, grupul de turiști din R. P. Chineză părăsește județul nostru, îndreptîndu-se spre județul Harghita. Culegere de cursuri Recent a ieșit de sub tipar o „Culegere de cursuri și referate de metodică a predării biologiei în licee și școli generale“. Editată de Casa corpului didactic din județul Neamț, cu sprijinul Inspectoratului școlar, județean, lucrarea, la care și-a adus o valoroasă contribuție dr. Vasile Ghenoiu de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași și un colectiv de AȘTEPTAM COLABORAREA DUMNEAVOASTRĂ LA ACEASTA RUBRICA, LA TELEFON 12586 și referate de metodică profesori din județul nostru, încearcă să pună la dispoziția profesorilor de biologie și de alte specialități înrudite o gamă largă de informații științifice privind folosirea unor metode și procedee didactice moderne, experimentate în ultimul timp, prin care se poate realiza o bună pregătire a elevilor. Modificare în programul cinematografic Programate inițial numai pente la cinematograful „Pietricit îu perioada 4—6 iunie, primele ca" din Piatra Neamț pînă la două serii ale filmului sovietic „ELIBERAREA" pot fi vizionat (Continuare în pag. a IV-a) Unitățile de exploatare și industrializare a lemnului ASPIRAȚII ÎMPLINITE Tinerii se adună gateristului Constantin in jurul Cipilinca și-l ascultă cu luareaaminte. — Apoi, dragii mei, cînd am venit aici prima dată și m-am angajat, era prin '41. Se lucra la două gatere. Era greu, nici nu vă Închipuiți , cheresteaua se căra cu spatele sau trebuia să împingi la vagoneți până oboseala. Patronul nete dobora spunea mereu „fabrica e a mea, și dacă nu vă convine...“ Eram nevoiți să tragem din greu, unii s-au îmbolnăvit, alții au rezistat. Trecuse războiul, nemții au fost alungați, d ara se liberase. Așteptam cu toții ceva, presimțeam că trebuie să se întîmple ceva. Sub conducerea partidului, a fost făcută naționalizarea ; de la „fabrica mea“, cum ne striga amenințător patronul, am trecut la „fabrica noastră“, cînd la conducerea ei am ales muncitori dintre noi. — Și patronul s-a... supărat ? — A mai strigat el o dată „a mea“ dar a văzut că nu-l aude nimeni, și-a luat bastonul, și-a pus trendul pe mină, iar noi i-am spus: „Vezi podul ? Pe acolo se pleacă !“ Și dus a fost. ...La atelierul de producție „Scînteia ca de altfel în toate atelierele și sectoarele forestiere, anul naționalizării a venit să pună capăt unor aspecte dezastruoase în ceea ce privește condițiile de muncă, să pună punct domniei patronilor care găsiseră în acest sector o sursă inepuizabilă de cîștig. Au trecut 25 de ani de atunci. La „Scînteia“, din cei care au cunoscut trecutul care aparține perioadei anterioare anului naționalizării mai sunt puțini: gateristul Constantin Cipflinca și încă doi tovarăși; ceilalți au ieșit la pensie. — Ce au însemnat cei 25 de ani pentru această unitate forestieră ? „Mult — ne mărturisește Mihai Frânt, șeful atelierului. Nu mai cărăm cherestea cu spatele sau vagoneții, cum spunea bădia Costică ; au fost construite piste, pe care circulă tractoare și electrocare; omul numai încarcă și descarcă. Am fost dotați cu un electrostivuitor mecanic, cu două transportoare cu lanț la depozitul de bușteni, am instalat benzi rulante care scot deșeurile din halele de producție; la încărcarea în vagoane ne servim de asemenea, de un transportor, cu bandă. S-a mecanizat introducerea și scoaterea platformelor cu cherestea pentru aburit. A crescut, incomparabil, producția ; față de acum cîțiva ani în urmă, capacitatea de debitare a acelorași mijloace s-a dublat. S-a construit o secție de lăzi. In fine, omul muncește azi aitfel, in condiții omenești, și explicabilă dragostea și dăruirea cu care își fac datoria. Relatări similare am prilejul să consemnăm și avut alte ateliere. „In 1948 aveam în 25 de ani, venisem la fabrica patronului Măcărescu cu un an în urmă — povestește Constantin Cazacu, de la atelierul „1 Mai". Am mîncat și eu din plinea amară a patronului. In 1948, îmi amintesc foarte bine, ne-am adunat într-o ședință fulger, am aplaudat vestea naționalizării am numit un director din rândurile noastre. Cine s-au realizat de-atunci, e greu de cuprins în puține vorbe, a crescut producția de vreo cinci ori, efortul fizic a fost mult redus prin diferite mecanizări. Acum cînd se împlinesc 25 de ani de la naționalizare — act înfăptuit de către iubitul nostru partid, colectivul nostru încearcă un sentiment de justificată mîndrie pentru tot ceea ce am realizat și plănuim să realizăm în continuare“. Sînt opinii cu adinei semnificații care conturează progresele spectaculoase pe care industria forestieră din județul nostru le-a înregistrat în acest sfert de veac. Transformarea din temelii a vechilor fabrici, construcția altora noi, înzestrarea lor cu utilaje de înaltă tehnicitate și complexitate, sunt înfăptuiri ale acestor ani. In acest pătrar de secol înnoitor industria de prelucrare a lemnului a parcurs un drum ascendent, devenind de peste 10 ori superioară nivelului producției din 1948. Forestierii și-au nit aspirațiile , cu fiecare împlizi, valorificarea superioară a masei lemnoase își găsește valențe iertile în hărnicia, competența și entuziasmul tuturor, cronica împlinirilor de pînă acum rămînînd deschisă altor zile, în care viitorul se anunță încărcat și înnobilat de fapte tot mai bogate. I. BOGHIAN DI SFERT DE VEAC DE LA NAȚIONALIZARE r 1 r  Primul tur de manivelă la „FRAȚII JDERI“ La Mănăstirea Neamț s-au întins cabluri, s-au montat aparatele de filmat, personaje grave își plimbă costumele de epocă. Ieri s-a tras primul tur de manivelă la filmul „Frații Jderi“, în regia lui Mircea Drăgan, după un scenariu semnat de Profira Sadoveanu, Constantin Mitru și Mircea Drăgan. Conceput în două părți, color, pe 4000 m, filmul va fi realizat în decorul Moldovei de nord. Continuînd preocupările cinematografiei noastre în abordarea temelor istorice, filmul se bucură de o distribuție valoroasă. George Calboreanu, George Cozorici, Iurie Darie, George Motoi, Florin Piersic, Draga Olteanu, Sebastian Papaiani, George Dinică,Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, fiind cîteva din numele care oferă girul unei reușite cinematografice. Ieri seară, s-a deschis la Piatra Neamț Cea de-a treia ediție a Festivalului spectacolelor de teatru pentru tineret și copii Toate locurile au fost ocupate, ieri seară, la Teatrul Tineretului. Un public entuziast a ținut să participe la deschiderea celui mai important eveniment teatral al sezonului — festivalul de la Piatra Neamț, aflat acum la cea de a treia ediție. La deschidere au fost prezenți tovarășii Nicolae Acrîșmăriței, secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., Vasile Gherasim, prim secretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț, președintele Consiliului popular municipal, alți membri ai birourilor comitetelor județean și municipal de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Centrului de cercetări pentru problemele tineretului de pe lângă C.C. al U.T.C., regizori, scenografi, alte personalități ale vieții noastre teatrale, redactori de specialitate ai unor ziare și reviste din țară, ai Radioteleviziunii române, ai studiourilor de radio din Iași și Cluj, alți oameni de cultură și artă din județ și din țară. Cuvîntul de deschidere a actualei ediții a festivalului fost rostit de prof. Marcel Drăngotescu, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă. In numele colectivului Teatrului Tineretului a vorbit apoi Eduard Covali, directorul instituției pietrene, gazda generoasă a tradiționalei sărbători artistice. Cinstea de deschide seria spectacolelor înscrise în festival a revenit în acest an Teatrului Tineretului, distins, după cum se știe, cu Marele Premiu la trecuta ediție a manifestării de la Piatra Neamț. Inaugurînd ciclul spectacolelor pentru copii teatrul pietrean a prezentat recenta sa premieră — „Inimă rece“ de Eduard Covali, în regia Sandei Manu. Spectacolul s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului. Á