Cinema, 1984 (Anul 22, nr. 1-12)
1984-10-01 / nr. 10
M .Vezinul festivalurilor noastre cinematografice — cel inchinat filmului pentru copii — a mai crescut cu doi ani. A prins aripi. „Vreau sa stiu" (cine sint, ce-mi propun etc) s-a transformat treptat in Acum stiu" (ca exist nu numai ocazional, ca ma pot baza pe un public numeros, — circa 20 000 de copii. — entuziast dar selectiv, din findul carora s-a format juriul exigent al pionierilor, ca am pinnuri mari etc). Jocul de cuvinte nu-i doar joc. Vreau să ştiu de ce am aripi — scenariul: Ioan Grigorescu, regia: Nicu Stan — este titlul marelui premiant al competiţiei din acet an, alaturi de Acţiunea Zuzuc, scenariul Aurora Icsarie şi Mihai Opriş, regia Gheorghe Naghi. Starea de sarbatoare prelungită după Ziua copilului — stare cu care debutase in iunii 1982 (luna de vacanţă!) prima ediţie de In Piatra Neamţ, a devenit la a doua sa ediţii din toamna lui '84, o stare de consolidare artistica si organizatorica, de bucurie laborioasa, activa Acum nimeni nu se mai intreaba de ce avem nevoie şi de un festival al filmului pentru cei mai tineri spectatori Raspunsul îl dau spontan şi în proporţie de masa miile, zecile de mii de copii din părţile Neamţului foarte receptivi la fenomenul cinematografic)De la primele ore ale dimineţii — auritele dimineţi de septembrie-pina seara, tirziu copiii luau cu asalt sălile „Panoramicului (gazda concursului), ale „Cozlet" şi „Pietrei cai" din Piatra Neamţ — prezenţind filme in afara competiţiei, medalioane de mari regizori pentru cei mici, precum Gopo şi Elisabeta Bostan, numeroase programe informative cu filme de animaţie, documentare sau ştiinţifice. 59 de pelicule în concurs şi 150 in afara lui s-au perindat pe ecrane intre 20 —30 septembrie Modele Mai disciplinaţi, încolonaţi, cei foarte mici, sau rupind rindurile, cei mai răsăriţi, se înghesuie nerabdtatori sa vada revada pe eroii îndrăgiţi: incintătorul Zuzuc. Anca ce-i dreapta, simpaticul Tic din Cirasara, întreprinzatorul căpitan Viorel din Racheta alba. isteaţa Andreea din serialul Eroii nu au virata ori sensibilul puşti din Vreau să ştiu da ce am aripi şi — mai ales — pe interpreţii lor Andrei Duban. Alexandra Duca Razvan Radu, Radu Cristian Nicolae. Cosmin Şofron. Cu toţii inconjuraţi de admiraţia şi dragostea fanilor intre 6 şi 14 ani, micii mari actori fiind răsplătiţi nu numai cu aplauze copioase dar şi cu multe premii de interpretare în timpul proiecţiei cu Acţiunea Zuzuc o fetiţă din dreapta mea imi şopteşte: „Ştii ca după ce-am văzut filmul in premieră, toţi colegii din clasa ne-am facut jurnale desenate ca Zuzuc" Mă amuza mărturisirea şi mă îngrijorează. Ce mare răspundere purtam cu toţii faţa de cei mai tineri spectatori atit de avizi de modele de viaţă şi artă, atit de uşor influenţabili intr-o direcţie sau alta, la început de drum După spectacol, vecina mea cu cravată îi cere lui Zuzuc-Duban un autograf incerc să-i aflu părerile despre film, dar îmi răspunde ca o membră a juriului pionierilor si trebuie sa păstreze secretul preferinţelor Ctt pe ce sa-mi dau cuvintul ca l-aş păstră şi eu cu străşnicie, ca aş jura ca Anca din filmul Cristianei Nicolae, pe „coada de broscoi“... dar renunţ Aplauzele entuziaste, hohotele spontane sau mirările onomatopeice exprimate, ca şi siluetele mogildeţelor înghesuite chiar pe scenă, la nici un metru de ecran, ţindu-şi din cind în cind capetele sa vada în premiera Cireş arii — versiunea lui Adrian Petringenaru sau un nou episod din Eroii nu au virată (Mihai Constantinescu-Dan Mironestul or din Racheta albă (Cristiana Nicolae) spun totul Uneori la scenele cu dialoguri prea lungi, cu acţiuni trenante, sala zumzaie la unison Deloc de neglijat acest admirabil barometru al interesului copiilor Şi am vazut muţi regizori sau interpreţi (ediţia din acest an a fost mai bogata nu numai in filme dar şi in oaspeţi, unii chiar din afara hotarelor, din U R S S., China. R D Germana. R P Ungar) întorşi ades cu ţaţa spre public în timpul proiecţiilor, deosebit de atenţi la reacţia sinceră, deloc protocolara, a micilor spectatori. Pacat ca nu le-am putut auzi opiniile exprimate limpede intr-un cadru organizat şi nu aşa, furate la sfirşitul filmelor sau între două excursii atrăgătoare prin împrejurimile oraşului Premii Dar sa revin la seara decernării premiilor. Pe scena festivă alaturi de reprezentanţi ai tururilor organizatorice ale festivalului, vecina mea pioniera anunţa, emoţionata, opţiunile tunului copiilor Entuziasmului ei spontan îi iau locul o gravitate — şi ea specifica virstei, a cea a judecaţii valorice, a opţiunilor îndelung cumpănite in colectiv. Ce film interesant în derulam eu in minte, încercind să-mi imaginez discuţiile — probabil aprinse — ale marelui sfat al celor mici, ordonarea severa a emoţiilor lor, stapinirea reacţiilor, motivarea estetica a preferinţelor, a gustului perso- . confruntat cu opinia colectivităţii Asemenea filme ne-au lipsit din festival, filme despre copii in relaţiile lor unii cu alţii, nu numai cu aduţii. Filme lansind şi problemele evremale virstei, alături de peripeţiile extraordinare«-i captivează pe micii spectatori — expedii spre Luna ori în peşteri şi delte spectacloase. A dominat la aceasta ediţie problema lira grava a filmului cu copii. A dominat pesonajul — de obicei minuţios analizat - alia d in momente de cumpănă a vieţii de familie despărţirea părinţilor sau brusca înţelegere a vieţii şi ca o atitudine nu doar ca o simple joaca Universul copilăriei e mult mai vag 1 aici lacrima se amesteca cu zîmbetul reflaţia cu distracţia, cu imperioasa nevoie de destindere, cu joaca Dar tocmai minunatele locuii ale copilăriei n-au aparut pe ecran riot in foarte rare şi foarte gustate pe ea De dragul tău Anca sau Acţiunea Zuzuc De aceea a interesat un Rtm documentar ca cel al Lilianei Perrigenaru. Recreaţia, peversuri de Tudor George, pierind sensib pentru nevoia vitala a copilului de relaxare rie respectare a pauzelor între orele de şcoala — îndeosebi in primele clase. De aceea, a plăcut şi a fost premiat (e drept poate nu atit cit merita) Abecedarul Paulei şi i. Doru Segal, subtili cunoscători ai specificului vîrstelor, regizori care abordeaza cu haz o tema pe care alţii ar trata-o pedant sau cu a doua ediţie a festivalului de la Piatra Neamţ Inca un pas spre inima copilului Festivalul filmului pentru copii la a doua sa ediţie. 20 000 de „zuzuci“ au urmărit 150 de filme. Premii numeroase răsplătesc eforturile creatorilor de a filma cu şi pentru cei mici. Dar drumul e abia deschis posomoreala In general insă, filmul documentar ne-a aparut la aceasta ediţie foarte departe de preocupările si de limbajul — vorbit sau in imagini — al micului spectator in schimb, filmul de animare s-a prezentat cu o zestre foarte bogata in festival Marele Premiu a fost imparţit intre Quo va dis homo sapiens? — inspirata antologie din odiseea celebrului Omuleţ al lui Gopo şi Rovine al lui Ion Truica, un eseu poetic împacind, deopotrivă, rafinamentul plastic al adultului şi gustul pentru esenţializarea formelor, cristalizarea lor in idei-simbol, apropiate înţelegerii, fanteziei copilului Premii pentru animaţie şi regie au întrunit şi filme ca Misiunea spaţială Delta al lui Mircea Tora şi Calin Cazan. Somn agitat, parodie cu pisoi muşchetari, datorat lui Victor Antonescu, povestit cu vervă, cu gaguri spirituale, mult gustate de copii. A fost reţinut un palmares şi delicatul poem pictural Mărgică albastră, al Luminiţei Cazacu deţinătoarea unui premiu pentru scenografie şi inimoasa organizatoare a unor expoziţii de pictură ale colegilor ei de la Animafilm. La capitolul filmului cu actori, Cristiana Nicolae a primit Marele premiu de regie pentru căldura, subtilitatea analitica si poezia filmului sau. De dragul tiu, Anca Se pare că cea mai mare bucurie i-au furnizat-o regizoarei premiile pionierilor, sincera si deplina dovada a limbajului cinematografic bine găsit, prin care sensibila autoare se adreseaza celor mai tineri spectatori creind cu ei un dialog inteligent, emoţionant. Dear ca motivaţiile premiilor astfel exprimate ani ale reporterului şi nu ale juriului. Şi ata nevoie s-ar fi simţit în festival, macar de-o singura confeorţa de presa in final — daca altele nu s-au putut ţine, nu ştiu de ce, deşi era anunţata o discuţie cum sa justifice profesional opţiunile unui juriu cuprinzind alaturi de inimoşii reprezentanţi ai unor organizaţii de masa, pioniereşti, etc . mulţi profesionişti ai scenariului, regiei, sonografiei, imaginii. O singura — dar extrem de interesanta, la obiect •discuţie a avut loc la Şcoala nr 3 din Piatra Neamţ cu membrii cineclubului pionieresc, după vizionarea citorva reuşite filme pe 16 mm Prilej binevenit de a propune direcţiei festivalului includerea in viitoarea selecţie si a filmelor realizate de animatori Citeva filme din microselecţia prezentata ca Răsărit de soare in Ceahlau realizat sub îndrumarea profesorului Vasile Zaharia, sau Karată, Doina. Ajutaţi pe lomn, filmate în Codrul unor cinecluburi din Roman sau Cîmpulung, au prilejuit aceeaşi constatare ca şi in macroselectia din festival: se fac mai mute filme despre copii şi mai puţine pentru ei care sa ţină cont de universul lor specific, de preferinţele, de modul lor propriu de a asimila imaginea cinematografica Oricum, important e trandafirul, important e ca aceste filme exista, ca acest festival foarte tinar exista, dovedind o preocupare constantă de a aduce pe ecran, in faţa copiilor, o lume a relaţiilor lor cu familia, cu societatea, cu marile probleme ale epocii. Un festival pentru copii e o poartă deschisa spre sufletul lor. De la realizatori spre ei şi de la ei — mai ales de la ei — spre noi Sa deschidem cit mai larg aceasta poarta spre adevăr. dragoste, speranţa Poarta spre ziua de mine Alice MANOIU Doi dintre deţinătorii unor premii de interpretare la Piatra Neamţ: Valeria Seciu şi Cosmin Sofron în Vreau ştiu de ce am aripi (scenariul Ioan Grigorescu, regia Nicu Stan) O ..expediţie“ săptăminală pe,micul ecran: Radiera a ha în regia Cristianei Nicolae cu George Constantin şi Radu Nicolae, şi un alt premiu pentru „filmul de televiziune“. a Nr. 10 Anul XXII(262) noua Revistă a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Bucureşti, octombrie, 1984 !