Clopotul, 1964 (Anul 20, nr. 1700-1803)
1964-10-14 / nr. 1781
Pag. 2-a GLOPOTUB Sprijinirea școlii — o îndatorire părinților Cu câțiva ani în urmă, Petru Ursu din Buceceai era un școlar bun, conștiincios, respectuos, venea la școală cu lecțiile pregătite îngrijit, spre mulțumirea profesorilor și a colegilor. Anul trecut, în clasa VI-a, s-au observat la copii schimbări. Lipsea deseori de la școală, venea cu lecțiile neînvățate, obținînd note slabe. Nu era atent la lecții. întrebat de profesori care sunt cauzele acestei stări de lucruri a răspuns că părinții nu-i dau voie să vină la școală putindu-i să facă diverse treburi gospodărești. S-a stat de nenumărate ori de vorbă cu părinții elevului. Au fost chemați la școală, au mers și profesorii, diriginta acasă la copil. Dar lucrurile au continuat să rămînă la fel. Părinții n-au înțeles care este misiunea lor și nu s-au ocupat mai serios de copilul lor. Elevul a rămas corijent la 2 obiecte pe care le-a luat în toamnă cu note la limită. Anul acesta cadrele didactice sperau că elevul va învăța mai bine, că va veni cu regularitate la școală. Dar s-au înșelat. Greutățile de anul trecut se repetă. Sîntem abia la început de an ■școlar și de aceea ne adresăm colectivistului Alexandru Hrițcu, tatăl copilului, cu credința că ne va înțelege. Nu sustrageți copilul de la lecții, tovarășe Hrițcu. Mai bine ocupați-vă de el, controlați-l cum își face lecțiile, cumi își petrece timpul liber. A vă ocupa de educația copilului este o îndatorie pe care o aveți față de societate. Sfătuim și pe părinții lui Eugenia Tucaliuc și pe frații mai mari ai Elenei Mîndru, să sprijine școala în îndeplinirea sarcinei de a educa tînăra generație întrucît acești elevi au primit de la începutul anului note slabe, au absențe. Elevii pot fi folosiți la treburile gospodărești, dar numai în timpul liber, după ce și-au terminat de pregătit temeinic lecțiile. Colectivul didactic al școlii medii din Bucecea este îngrijorat de aceste cazuri, deși ele sunt izolate. învățătorii și profesorii sunt hotărîți să lupte ca și acești elevi să nu mai fie o problemă pentru școală, ca și in acest an școala să obțină rezultate bune în procesul instructiv-educativ. Cu ajutorul familiilor elevilor, sîntem siguri că vor reuși. A. HUȚANU !î O dată cu deschiderea noului an școlar, copiii colectiviștilor din Sarafinești învață într-o școală nouă, modernă. \\v\\voã^^^ * 1781 Lectorat pe teme pedagogice lor A intrat în obișnuința părințielevilor școlii noastre ca la orice convocare a cadrelor didactice să răspundă conștiincios. Lectoratul este o formă de activitate îndrăgită de părinți. Zilele trecute a avut loc prima ședință a lectoratului la care au participat numeroși părinți. Ei sînt conștienți de necesitatea unei legături strînse între școală și familie. Educația copiilor este o preocupare de seamă a majorității familiilor. Prin temele interesante expuse la lectorat de cadrele didactice, prin discuțiile ce se poartă, părinții capătă o orientare justă în a educarea copiilor. Prima ședință lectoratului a avut ca temă „Legătura dintre școală și familie — factor important în procesul instructiv-educativ”. Expunerea a fost prezentată de tov. învățătoare Aurora Romașcanu. Bogată în exemple, expunerea a stîrnit discuții însuflețite. Tamara Poplavschi, Sandu Gheorghe și alți părinți au arătat metodele și formele pe care le aplică în educația copiilor, ajutorul pe care l-au primit din partea școlii. Tot in această ședință comitetul de părinți din școală a prezentat o dare de seamă privind activitatea desfășurată in anul școlar trecut. S-a ales apoi noul comitet de părinți. A. DANALACHE învățătoare, Școala de 8 ani nr. 2 Toate formațiile artistice să fie activizate In comuna Sînta Maria sînt asigurate condiții bune pentru desfășurarea activității culturale. Prin contribuția voluntară a cetățenilor a fost construit un cămin cultural care este dotat cu mobilier și alte materiale necesare activității cultural-artistice. Existența acestor condiții, la care se adaugă și interesul mereu crescînd al colectiviștilor pentru însușirea a cu mai multe cunoșrtințe, a contribuit la atragerea unui număr însemnat de activiști culturali și artiști amatori. Fiind legată de preocupările locale, activitatea cultural-educativă își găsește un nesecat izvor de inspirație și un larg cîmp de aplicare în viata gospodăriei agricole colective. Este firesc ca majoritatea conferințelor și manifestărilor culturale să fie axate pe teme privind întărirea economicoorganizatorică a gospodăriei colective și ridicarea conștiinței socialiste a colectiviștilor. Conferințele „Insămînțările de toamnă la timp și în condiții bune asigură recolte bogate”, „Apărarea avutului obștesc”, „Educația în familie” și altele ținute de ing. agronom Marcel Cîrlan, Ioan Petraru, Petru Ojog au fost ascultate cu mult interes de un mare număr de colectiviști. In ultimul timp a plăcut mult colectiviștilor seara culturală pe tema : „Dezvoltarea mișcării muncitorești , ecoul acestei mișcări în literatura noastră de după 23 August 1944”, organizată de activiștii culturali Janeta Coroană și Petru Cjoc, profesori de limba romînă. Călătoria pe harta nouă industrială a regiunii organizată la căminul cultural a fost urmărită cu interes de numeroși participanți, care au avut prilejul să cunoască înfăptuirile mari din anii noștri. O activitate bună desfășoară și formația de teatru. In ultimul timp membrii acestei formații au prezentat cu succes piesa de teatru „Cloșca Pachiței”. Interpretarea cu talent al rolurilor de către tinerii colectiviști Victor Olaru, Dumitru Duduc, Floarea Colța, Elena Buleîu a permis transmiterea ideilor presei și a plăcut mult spectatorilor. Comitetul executiv al sfatului popular al comunei nu îndrumă însă cu perseverență activitatea culturală. Din această cauză, numeroase obiective prevăzute în planul de muncă al căminului cultural nu sunt traduse în viață. Brigada artistică de agitație, ca și formația de dansuri condusă de tov. Natalia Nicuță, nu s-au mai prezentat de mult pe scenă. Dacă ar fi mai multă preocupare din partea activiștilor culturali, toate formațiile ar putea fi active. De altfel, tinerii Ioan Muraru, Petru Pușcașu, Aurica Bedreagă, Vasile Șalaru, Floarea Arbore și alți artiști amatori vin seară de seară la căminul cultural dar nu sunt îndrumați cu perseverență și sprijiniți să pregătească programe noi. Planul de muncă pentru trimetrul IV întocmit de colectivul de conducere al căminului cultural (director, tov. loan Duduc) cuprinde numeroase obiective și acțiuni interesante și Instructive. Depinde de îndrumarea comitetului executiv al sfatului popular comunal, de activitatea permanentă a colectivului de conducere al căminului cultural ca aceste prevederi să fie îndeplinite. Activitatea cultural-artistică în comuna Sînta-Maria, prin folosirea tuturor formelor și mijloacelor, poate contribui în mai mare măsură la dezvoltarea economică a gospodăriei colective și creșterea conștiinței colectiviștilor. GH. URSU Cu nîntisiguri id rl pi tri ai imile . , (Urmare din pag. 1-a) Pentru specialiștii din gospodăria colectivă s-a terminat construcția unei case cu două apartamente. Colectiviștii Gheorghe Dascălu, Leon Ursache, Mihai Dascălu și alții din echipa de constructori au adus o contribuție deosebită la executarea lucrărilor. Construcțiile zootehnice sunt gata pentru adăpostirea animalelor la gospodăriile colective de la Lunca, Todireni, Ștefănești, Roma, Dumbrăveni, Verești, Coșula și altele. Ce se mai așteaptă ? Iarna bate la ușă. In unele gospodării agricole colective însă se întîrzie în mod nejustificat cu asigurarea condițiilor pentru buna adăpostire a animalelor. La gospodăria agricolă colectivă din Răuseni, care are un sector zootehnic puternic dezvoltat, nu s-au luat măsuri de a se repara și curăți grajdurile la timp. Geamurile la unele grajduri, sînt sparte și neînlocuite. Abia în ultimul timp consiliul de conducere al gospodăriei colective (președinte, tov. Ion Ionescu) s-a gîndit că trebuie începute lucrările pentru instalațiile de apă la unele grajduri. Colectiviștii din Zlătunoaia pe lîngă alte obiective și-au propus să construiască un grajd pentru adăpostirea animalelor. Numai că ■această construcție a început tîrziu și este abia la șarpantă. Colectiviștii din echipa condusă de tov. Dumitru Toma lucrează la alte construcții, în loc să termine grajdul pentru animale, care este mult mai urgent și necesar. Ce are de spus consiliul de conducere al gospodăriei colective despre modul de organizare a muncii în cadrul echipei de constructori ? Dacă în anii trecuți la gospodăria colectivă din Drislea grajdurile erau pregătite din timp, anul acesta lucrările de construcții sunt rămase în urmă. Grajdul pentru 100 taurine încă nu este terminat, iar la unele construcții existente mai sunt de făcut reparații. Constructorii din Drislea, după cum se observă, nu și-au făcut pe deplin datoria. Lipsă de răspundere în asigurarea adăposturilor pentru animale manifestă și consiliul de conducere al gospodăriei colective din Bălușeni. La Buzeni, un grajd construit din chirpici nu este încă dat cu lut, și altul, n-a fost văruit. La cele două grajduri de la Zăicești geamurile sunt sparte, iar în satul Bălușeni alte două grajduri sunt nevăruite. Tov. Dumitru Isac, vicepreședinte al gospodăriei colective, nu se ocupă de crearea condițiilor bune de adăpostire a animalelor pentru perioada de iarnă. Deși timpul a început să se răcească, la gospodăriile colective din Oneaga, Orășeni, Călărași, Mîndrești și altele nu există preocupare pentru asigurarea unor condiții optime de adăpostire a animalelor în perioada stabulației. CONCLUZII ___ In majoritatea gospodăriilor agricole colective, consiliile de conducere, sub îndrumarea organizațiilor de partid, s-au preocupat de asigurarea unor condiții bune pentru adăpostirea animalelor in perioada de stabulație. Grajdurile au fost îngrijite și reparate din timp, iar în 46 de gospodării colective s-au terminat instalațiile de apă în sectorul zootehnic. In unele gospodării agricole colective ritmul construcțiilor este nesatisfăcător, iar amenajarea grajdurilor existente se amină de pe o zi pe alta. Această stare de lucruri trebuie să fie grabnic lichidată. Consiliile de conducere și cadrele de specialiști din gospodăriile colective rămase in urmă au datoria să ia măsuri urgente pentru terminarea construcțiilor zootehnice planificate și amenajarea celor existente in cele mai bune condițiuni. Difuzori voluntari la muncă Au sosit cărți noi la Librăria noastră : „Seri Albastre” de Costache Anton, „Fiul lui Monte Cristo” de Teodor Constantin (ambele de clte două volume) „Cinstea” de Grigore Medînschi, „Cocoșatul” de Pavel Feval, „Momente ale revoluției culturale din Romînia” etc. Aflînd despre noutățile literare puse în vînzare, difuzorii voluntari din diferite întreprinderi și instituții din orașul nostru au venit să ridice cărți pentru a le populariza și a le difuza la locul de muncă.. Printre difuzorii voluntari care desfășoară o frumoasă activitate merită a fi: amintit tovarășii Corneliu Chirilă și Adrian Cuza de la fabrica de confecții „Botoșani”, Florica Simion de la Spitalul de adulți nr. 1, Lidia Busuioc de la întreprinderea industrială locală „Flamura Roșie” și cititori pasionați, alții care sunt ei înșiși Adunare cu cetățenii In satul Palanca din comuna Oneaga a fost organizată in una din zilele trecute o adunare la care au participat numeroși cetățeni. In această adunare, lucrătorii de miliție din comună au prelucrat cu cetățenii diferite instrucțiuni privind păstrarea avutului obștesc, comportarea in societate. Luînd cuvîntul în adunare, unii cetățeni au criticat pe loan Apetroaie și Gheorghe I. Ichim, care, atunci cînd iau un păhărel mai mult nu se poartă cuviincios cu cei din jur. Aceștia s-au angajat să înlăture lipsurile de care au dat dovadă. ■ Corespi P. CU CU