Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)
1969-04-08 / nr. 2482
Anul XXV nr. 2482 mărfi 8 aprilie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN De for masa de croit se profilează produsele Fabricii de confecții din Botoșani Foto : H. POPESCU LA SFÎRȘIT DE TRIMESTRU, ÎN INDUSTRIE DEMARAJUL E BUN, DAR RITMUL POATE FI INTENSIFICAT • SUPLIMENTAR — PRODUSE IN VALOARE DE 17,4 MILIOANE LEI • 65,6 LA SUTA DIN ANGAJAMENTUL ANUAL LUAT DE INDUSTRIA JUDEȚULUI IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ A FOST REALIZAT • A NU SE UITA : PLANUL PRODUCȚIEI GLOBALE PENTRU TRIMESTRUL II ESTE MAI MARE CU 6 MILIOANE LEI. Am încheiat primul trimestru al anului cu rezultate bune în producție. Toate întreprinderile industriale din județ și-au îndeplinit și depășit majoritatea sarcinilor planificate. Sunt și cîteva excepții, asupra cărora vom reveni. Statistic și global, bilanțul indicatorilor sintetici ai perioadei 1 ianuarie — 31 martie a.c., are următoarea configurație : 0 producția globală industrială : 106,9 la sută ; 0 productivitatea muncii : 106,2 la sută ; @ producția marfă vîndută și încasată : 103,6 la sută ; 0 comparativ cu trim. I 1968, exportul a crescut cu : 26,3 la sută ; din angajamentul anual la producția globală s-a realizat : 65,6 la sută. Alte succese ce se cer consemnate : toate întreprinderile, atît cele de interes republican, cit și cele ale industriei locale și-au depășit producția globală și productivitatea muncii. Peste 90 la sută din producția suplimentară a fost obținută pe seama creșterii productivității. Prin rezultatele deosebite ce se înregistrează în această primă parte a anului, cîteva dintre unitățile județului ne obligă totuși (și o facem cu satisfacție) la evidențieri nominale. Printre acestea : Fabrica de zahăr „Șiretul" Bucecea care și-a depășit planul cu 23,6 la sută, industria laptelui (21,8 la sută), I.I.L. „Lupta pentru pace" din Dorohoi (14,2 la sută) și întreprinderea forestieră (13 la sută). Și acum cele cîteva excepții. Producția marfă vîndută și încasată nu a fost realizată în trimestrul I de către I.I.L. „Flamura roșie", cooperativele meșteșugărești „Prestarea“ și „Progresul" din Botoșani și „Sporul“ din Dorohoi. Succintul bilanț conturat de cifrele și rândurile de mai sus, alături de cunoașterea realităților prezente în industria botoșăneană, confirmă, printre altele, un lucru de deosebită importanță și semnificație, faptul că atunci cînd eforturile pentru buna organizare a producției și a muncii sînt susținute și au caracter permanent, rezultatele nu pot să fie decit bune, chiar dacă de-a lungul procesului de realizare a planului au apărut și s-au întîmpinat greutăți mai mici sau mai mari. Și greutăți au fost și încă suficiente, începînd cu generate de iarna aspră cele și neobișnuit de lungă ce am avut-o și continuînd cu cele legate de golurile în aprovizionarea tehnico-materială, de întreruperile în alimentarea cu energie electrică, apă și abur tehnologic etc. Ele au fost însă învinse pentru că munca politico-educativă a organelor și organizațiilor de partid, a sindicatelor și a organizației de tineret, munca de organizare și coordonare comitetelor de direcție a sporit în intensitate și competență, a acționat mai direct și eficient asupra conștiinței tu M. OPRIȘAN activist al comisiei economice a comitetului județean de partid (Continuare în pagina a II-a) ÍN ACEASTĂ SAPTĂMÎNĂ ZIARUL NOSTRU VA PUBLICA: 9 ÎNTRECEREA — DE LA ANGAJAMENT LA FAPTA. Articolul va răspunde la întrebarea : După primul trimestru, ce întreprinderi industriale se detașează în întrecerea socialistă organizată în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Eliberării patriei ? 0 ȘTIRI SI NOTE DIN CAMPANIA AGRICOLA. Inginerul agronom PINTILIE MOCANU va semna, în unul din numerele ziarului articolul „PARTICIPAREA LA LUCRU NU DUPĂ BUNUL PLAC, CI CORESPUNZĂTOR NEVOILOR COOPERATIVEI AGRICOLE". 0 însemnări și reportaje despre acțiunile de înfrumusețare și gospodărire a localităților județului nostru. " „CU DOINA IFTIMIE DESPRE TALENT, PASIUNE ȘI EFORT" „ȘTIRI DIN ORGANIZAȚIILE U.T.C." — va cuprinde rubrica noastră „Tineretul". " „CLOPOTUL LITERAR — ARTISTIC" de duminică va cuprinde : Medalion „MIHAI STERIADE LA 65 DE ANI" ; VERSURI de Mihai Steriade ; „TECLA", fragment din romanul „Sanhedrin" de Alexei Rudeanu, în pregătire la Editura pentru literatură ; CURIER LITERAR. I__________—----------------------------------------------------------- de Modernizări spații comerciale Trimestrul care a început se anunță bogat în ce privește lucrările de amenajări și modernizare a unităților TAPL și comerciale, precum și utilarea și dotarea lor cu mobilier. Planul UJCC prevede dotarea cu utilaje și mobilier a 33 de unități și terminarea lucrărilor de amenajaremodernizare a laboratorului pentru produse de cofetărie din Dorohoi și a magazinelor sătești din Santa Mare și Cernești - Todireni. La Botoșani se va termina amenajarea și modernizarea bufetelor „Victoria", „Carpați", cofetăriei „Delicia", a grădinii de vară „Miorița", a „Expresului" anexă la restaurantul „Flora" a unei moderne cofetăși riibraserii. Se va termina, de asemenea amenajarea magazinului de autoservire- menaj și vor începe lucrările de modernizare a magazinului „Pionierul" printr-o nouă compartimentare și organizarea fluxului de vînzare. Planul de modernizări - amenajări prevede la Dorohoi terminarea lucrărilor la restaurantul „Carpați" și la magazinul de produse chimice. I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Redacția șl administrația : Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane : Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — H ° 6 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația *372 Pentru recuperarea rămînerilor în urmă în campania agricolă de primăvară CÎMPUL CHEAMĂ LA LUCRU In momentul de față primăvara se pare că a intrat definitiv în drepturile sale și cooperatorii nu mai pot răbda trecerea timpului fără să împlinească, în ordinea firească a lucrurilor — semănatul, cea dinții verigă dintr-un ciclu care se încheie cu culesul, îmi fac o plăcere din a cita aici fapta colectivă a organizației de partid din satul Corjăuți, care pentru a veni în întîmpinarea primăverii a plecat in corpore să deschidă un canal de circa 1000 metri, grăbind scurgerea apei dintr-o tarla. Și m-am gîndit cînd Mihai Istrate, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid îmi relata faptul că în aceste zile ne trebuiesc foarte multe asemenea hotărîri din partea organizațiilor noastre de partid și tot atît de operativ să și le aplice. E drept, asemenea fapte nu-s nicidecum singulare și n-au, în fond, nimic senzațional în ele. Pentru că astfel trebuie să acționeze toți cooperatorii ca să cîștige timp, să devanseze procesele naturale în favoarea producțiilor la care s-au angajat nu numai din dorința de a realiza un oarecare record, ci pentru că acesta se corelează foarte bine cu prosperitatea lor. Există în cele mai multe localități o anumită neliniște, o frămîntare tonică. La Hilișeu, președintele cooperativei agricole se sfătuia duminică, încă o dată, cu brigadierii care veniseră de pe cîmp : chestiunea în discuție — unde și cum să înceapă lucrul. Din cîte am înțeles, luni aveau să înceapă aratul în livadă, pe o porțiune cu expoziție sudică și pantă mare, unde terenul promitea să se zvînte pînă la începerea lucrului. Un brigadier urma să încerce și în tarlaua Dumbrăvița. De fapt, am fost informați că și cu o zi înainte inginerul cooperativei agricole, împreună cu șeful secției de mecanizare au încercat terenul cu un tractor pe șenile. Dar și în alte localități am găsit duminică oameni frămîntați să înceapă lucrul. La Mileanca, organizațiile de partid — lucrul s-am aflat de la Toader Hăidăuțu, locțiitorul secretarului comitetului de partid pe C.A.P. — au mobilizat cooperatorii la scurgerea apelor de pe vreo 14 ha. cu grîu. Și bineînțeles că ceea ce și-au propus ,au și realizat. Există deci treabă destulă pentru cooperatori, au ce face și mecanizatorii în unele locuri, fie la eliminarea apei de pe semănături, deschizînd rigolele acolo unde se poate fie chiar la arat (mai ales sînt destule drumuri ocazionale ce pot fi desființate acum, și în această ordine de idei amintim conducerii C.A.P. Dumenică între Ghilauca și Cracalia există un astfel de drum paralel cu șoseaua, fie la alte lucrări. Nu poți să nu remarci că mai sunt și unii pe care pri Ing. I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) In seara zilei de 31 martie cetățenii din Ștefănești au observat că de pe Coasta Haremului, apele provenite din topirea bruscă a zăpezilor, se abat năvalnic asupra satului. Se lăsase deja seara și satul era în pericol de inundație. Organele locale de partid și de stat au mobilizat în grabă peste o sută de oameni să lupte împotriva pericolului ce-i amenința. De cu seară și pînă dimineața, animați de comuniștii Constantin Boboc, Vasile Horea, Mihai Căpraru și alții, cetățenii au săpat un canal lung de 200 de metri, lat de 4 metri și adinc de 1,5 metri, abătînd apele, care inundează o parte din sat. Totodată, folosind atelajele C.A.P., ei au evacuat și 20 de familii, în ale căror case intrase apa. Principalul efort l-a depus însă mecanicul Valentin Olani care a lucrat toată noaptea, cu buldozerul cu lamă, la săpat canalul amintit. Pentru aceasta, comitetul executiv al consiliului popular, toți locuitorii satului i-au adresat cele mai calde mulțumiri. Acum, după înlăturarea pericolului, organele locale de partid și de stat, locuitorii din Ștefănești s-au gîndit că ar fi bine să păstreze și să consolideze canalul, pentru a apăra satul de o eventuală primejdie similară. MIHAI CALFA INTERVIU Cu Varujan COZIGHIAN despre muzică și publicul botoșănean . S-a statornicit aproape obiceiul frumos ca în concertele de vineri ale Filarmonicii din Botoșani să fie invitați dirijori și mai cu seamă soliști de prestigiu din țară, fapt care emulează atît formația orchestrală, cît și interesul pentru muzică al spectatorilor. Invitatul de vineri, 4 aprilie, Varujan Cozighian, prim concert - maestru al Filarmonicii de stat „George Enescu" din București nu este la primul contact cu publicul din municipiul nostru. Așa se face că l-am găsit în mijlocul instrumentiștilor, unde purta o discuție plină de arricalitate. Solicitudinea cu care ne-a răspuns era mai ales izvorîtă dintr-o modestie rară și multă sensibilitate. La rugămintea noastră de a marca cronologic cele mai importante date din evoluția sa muzicală, mai precis din cea concertistică, Varujan Cozighian a relatat : „ La șapte ani, tatăl meu, impulsionat ferice de un cunoscut ce intuise, probabil, aptitudinile puștiului ce eram, mi-a oferit prilejul, să pot cînta la pian, dar mai apoi s-a gîndit să mă profileze pe vioară cam pe la 9 ani, lucru ce se pare că mi-a prins bine. De la Constanța, că acolo m-am născut și am copilărit, am fost dat la Conservatorul din București după ce absolvisem Școala medie de muzică în 1952, iar în anul 1957 am VASILE IANCU (Continuare în pag. a II-a) Răuseni (prin telefon de la ing. Ioan Deák) Luni dimineața trei brigăzi de la cooperativa noastră agricolă — Răuseni, situată în sudestul județului — au plecat la însămînțatul macului. Lucrul a început pe porțiuni de teren. Pînă la sfîrșitul zilei vor fi însămînțate urca 15 ha cu mac din cele 40 ha pe care le avem planificate. Brigăzile care au început lucrul sînt a IV-a, a V-a și a VI-a. Menționăm că lucrul se execută doar pe unele petice care s-au zvîntat. Este de fapt metoda pe care o vom practica în această primăvară pentru a reuși să ne încadrăm cu însămînțările în epoca optimă. CERTAȚI-VĂ PRIETENI! Este atîta noroi acolo încît nu-i de mirare că oamenii laudă încă zăpada putredă din parc, ștergîndu-și cu ea încălțămintea — înainte de a ieși în oraș. Era în ziua de 1 aprilie, cînd, vizitând lotul 3 al șantierului de locuințe din Botoșani, a trebuit să sar din piatră în piatră și să escaladez baricade de pămînt lipicios, asistînd la trista nedumerire a noilor locatari, înlemniți în fața terenului acela accidentat: „Re unde s'o intrăm și să ieșim din acest cartier ?“ Și nu m-a mirat deloc zăpada întîrziată, și nici băltoacele (parcă anume lăsate pentru toaleta pantofilor), fiindcă am mers, ca toată lumea, cu nasul mereu în pămînt, căutând o cărare mai bătătorită. Dar asemenea poteci lipsesc deocamdată : adevărații stăpîni ai cartierului sosesc abia acum și, în loc să mulțumească întîi constructorilor pentru casele noi, înjură noroiul. Insă nici ciudățenia aceasta omenească nu m-a mirat destul. Uluit cu adevărat am fost atunci cînd am văzut blocurile, într-un loc unde, pînă nu demult, creștea iarbă. Ca și cum aceeași zăpadă, topiindu-se, ar fi scos la iveală miraculoasa lucrare a unui anotimp prea puțin cunoscut îndeobște : un anotimp al ziditorilor. DOUA RECLAMAȚII In 1959 scriam reportaje de pe un șantier situat pe malurile Mureșului, în preajma unei uriașe uzine, cînd mi-am notat o întâmplare bizară. Un reclamagiu zelos informase comitetul raional de partid de pe acele meleaguri că șantierul cu pricina, în loc „să construiască socialismul, ridică în secret rampe de lansare pe malul apei“. Câțiva tovarăși s-au deplasat la fața locului și au constatat că, într-adevăr, șeful lotului șapte — regulari reportaj area cursului rîului Mureș — înjghebase niște rampe înclinate pentru lansarea la apă a snopilor de nuiele pentru dig — soluție tehnică aducătoare de economii valorînd zeci de mii de lei. Omul care se învîrtea zi și noapte în acel stufăriș nu lipsit de taină, murdar cu noroi pînă la urechi, se numea Tudor - Mihai Avram și era un constructor pasionat, un îndrăgostit al șantierului. în 1969, la 1 aprilie, locatara Ana Popovici (blocul A 8, ap. 16 din parcul Mihai Eminescu) reclama la sediul lotului 3 niște defecțiuni: insuficiența apei în anumite instalații sanitare, lipsa de etanșeitate a caloriferelor, nuanța necorespunzătoare a zugrăvelii. Locatara era de la D.S.A.P.C. și nu mă îndoiesc că solicita remedierile dintr-un spor de exigență profesională, dar nici asta nu m-a surprins. Cel care i-a soluționat plângerea a fost... Tudor- Mihai Avram, șeful șantierului de locuințe, același neobosit constructor de acum zece ani. Prietenul neschimbat, acesta al meu, era adică la fel de murdar și de volubil, nu respira deloc a „șef“ și totuși risipea în jur autoritatea ia întotdeauna, iar la întrebarea ce încearcă să înnoade un fir peste deceniul consumat, răspunsul a fost lapidar : — Uzinele de produse sodice Ocna Mureșului — Uzinele textile Botoșani — C.C.H. Suceava — construcții socialutilitare la Piatra Neamț — lucrări miniere pe Valea Bistriței — Fabrica de tricotaje Suceava — și acum, aici... Itinerar exhaustiv de constructor contemporan, la care nu știu dacă pot să mai adaug un comentariu pe măsura celor înșirate. ALȚI CUNOSCUȚI ȘI NEMULȚUMIȚI Dacă nu i-aș cunoaște prea bine pe constructori, aș zice că oamenii din subordinea lui Gheorghe Frîncu se certau la 1 aprilie, și încă destul de vehement : lui Gheorghe Necșeanu nu-i ajungeau cuiele pentru parchet (și parchetarul știe pe de rost toate dușumelele acestui cartier, cu precizie de centimetru patrat), iar tîmplarul Haralambie Mărgineanu (care a păsuit toată ALEXEI RUDEANU (Continuare în pag a IlI-a) Paul Ivaș — electrician auto la I.I.L. „Flamura roșie" din Botoșani se remarcă prin îndemînare și conștiinciozitate ■ Sîmbătă a avut loc o ședință a biroului comitetului județean de partid. Cu acest prilej, ing. Liviu Mihailovici, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, directorul Direcției agricole a prezentat o informare privitoare la sarcinile imediate ce stau în fața agriculturii pentru realizarea în bune condițiuni a lucrărilor din campania de primăvară, precum și pentru îndeplinirea celorlalte prevederi de plan aferente acestui domeniu. Pentru a asigura executarea în termen a lucrărilor agricole din campanie, biroul comitetului județean de partid a repartizat pe localități activiști de partid și de stat care, în tot cursul campaniei, vor sprijini organizațiile de partid, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole să organizeze corespunzător munca. ■ Vineri, la comitetul județean de partid, au fost convocați directorii întreprinderilor și organizațiilor economice, ai unor instituții, secretarii comitetelor de partid și U.T.C., președinții comitetelor sindicale și membrii comisiei economice cu care prilej s-a analizat activitatea economică desfășurată în trimestrul I în unitățile industriale și comerciale ale județului, s-au stabilit măsurile necesare pentru perioada următoare. Rezultatele primului trimestru — în general bune — atestă intensificarea eforturilor pe care colectivele de muncă le depun pentru înfăptuirea sarcinilor planului pe 1969 — an hotărîtor în realizarea exemplară a actualului cincinal, îmbucurător este faptul — subliniat de altfel în cuvîntul tovarășului inginer Dumitru Breabăn, secretar al comitetului județean de partid — că toate întreprinderile industriale din județ au realizat și depășit principalii indicatori ai planului pe trimestrul I (pe total, planul producției globale a înregistrat o depășire de 6,9 la sută, la producția marfă vîndută și încasată de 3,6 la sută). S-au produs suplimentar 9 tone fire și 16 mii m.p. țesături, confecții în valoare de 600 mii lei, 5400 tone zahăr, 146 tone brînzeturi, 17 tone carne și alte cantități însemnate de produse. Acest finiș pozitiv cu care s-au prezentat unitățile economice la capătul primului trimestru oglindește, de fapt creșterea rolului de conducător al organizațiilor de partid participarea conștientă și activă a maselor de salariați la soluționarea treburilor economice, sporirea maturității și răspunderii comitetelor de direcție în elaborarea hotărîrilor și deciziilor. In mod deosebit însă, în cadrul analizei, s-a insistat asupra rezervelor importante care mai există și care au fost insuficient folosite pînă în prezent. Datorită neajunsurilor ce mai persistă încă în munca unor organe, organizații de partid și comitete de direcție, însemnate capacități de producție, forță de muncă și fond de timp nu sunt folosite rațional și eficient. Aprecierea făcută nu de mult, de tovarășul Ceaușescu că „După Nicolae unele calcule sumare, prin buna organizare a producției și muncii, prin folosirea integraală a actualelor capacități și prin alte măsuri tehnico-organizatorice s-ar putea obține fără cheltuieli suplimentare, un spor de producție de 15—20 la sută" este caracteristică și pe deplin aplicabilă și în industria județului nostru. Din calculele făcute la încheierea primului trimestru rezultă că tocmai datorită folosirii incomplete a suprafețelor și capacităților de producție, a întreruperilor în alimentarea cu energie electrică, apă și abur tehnologic, a lipsurilor ce s-au manifestat în aprovizionarea tehnico-materială s-a înregistrat un minus de producție de cel puțin 3 milioane lei în întreprinderile noastre. Deși planul pe trimestrul II a.c. este mult mai mare decit în primul, există condiții pentru realizare și chiar depășire. Totul depinde numai de maturitatea și profunzimea cu care organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție, celelalte organizații de masă vor aborda problemele economice, de atitudinea fermă, exigentă și combativă pe care o vor lua față de fenomenele negative care impietează dinamica — ce se cere mereu ascendentă — a ritmului producției. BULETIN INTERN