Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)
1969-06-20 / nr. 2544
Anul XXV nr. 2544 vineri 20 iunie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎNTR-O ATMOSFERA DE PUTERNIC ENTUZIASM Oamenii muncii dezbat Tezele și proiectul Directivelor celui de-al X-lea Congres al P. C. R. VALORIFICAREA DEPUNĂ A RESURSELOR mn UMAN DN SI COOPERATIVELE AGRICOLE VLADIMIR PĂDURARU directorul Filialei Săveni a Băncii agricole Tezele C C. al P.C.R. și proiectul Directivelor Congresului al X-lea deschid importante perspective și pun sarcini noi cooperativelor agricole privind valorificarea resurselor materiale și de forță de muncă. In anii din urmă, preocupate să îndeplinească prevederile Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale a partidului multe cooperative agricole s-au ocupat de dezvoltarea unor activități care le aduc venituri importante. Ca urmare, o pondere însemnată în producția globală a acestora este deținută de activitățile anexe și prestările de servicii. Existența unor surse de materie primă printre care piatra, balastul, lutul, răchita, pănușele de porumb etc. ca și cerințele populației sătești pentru diverse servicii prin ateliere, brutării, lucrări de zidărie, dulgherie, efectuări de transporturi ș.a. impum dezvoltarea unor activități anexe și prestări de servicii. Anul trecut cooperativa agricolă Crasnaleuca a realizat pe această cale venituri de aproape 700 mii lei, cea din Dobîrceni de peste 800 mii lei, la Miorcani — aproape 900 mii lei, tocmai organizînd activități corespunzătoare, folosind resursele naturale, studiind și satisfăcînd cererile de diverse servicii ale membrilor cooperatori. Totuși, dintr-o analiză făcută recent de Filiala Săveni a Băncii agricole a reieșit că se face încă prea puțin pentru valorificarea marilor posibilități ce le are fiecare cooperativă în parte. La C.A.P. Crasnaleuca, pe lingă lucrări de tîmplărie și dulgherie, prestate de o echipă de 14 cooperatori, s-a organizat confecționarea de greble, binale, căzi, tuburi de beton, dale etc. Dar cu toate că la betoane lucrează o echipă de cooperatori care valorifică balastul ce se găsește din belșug, gama de produse este limitată, seriile sunt mici pentru că cerințele se rezumă la nevoile locale, aceasta cu toate că de multe ori s-a ridicat problema procurării spalierilor de către alte cooperative. După unele calcule în prima urgență pentru cooperativele apropiate ar fi necesari peste 100 mii spalieri, care în prezent sunt procurați prin întreprinderea de aprovizionare a C.A.P. tocmai din județul Galați, bineînțeles cu cheltuieli mari de transport și cu pierderi însemnate, pricinuite de degradarea în urma manipulării. Pe bună dreptate se pune întrebarea de ce nu s-a lărgit această activitate, care pe de o parte ar fi satisfăcut unele cerințe apoi ar fi adus însemnate vemituri cooperativei ? Președintele cooperativei, tovarășul [ Ștefan Simion, ne relata că ar avea nevoie in acest caz de sprijin de specialitate și îndrumări chiar în ceea ce privește stabilirea prețurilor. De exemplu, cooperativa a confecționat 2000 de greble, mult solicitate pe piață, a căror valorificare a întîrziat un timp pentru că, cu greu s-a reușit să se stabilească un ret. Consider că uniunea cooperatistă județeană trebuie să găsească o soluție justă acestei probleme, luînd măsurile cuvenite pentru sprijinirea dezvoltării activităților anexe. Cooperativa Crasnaleuca prin faptul că dispune de 5 autocamioane și un tractor cu remorcă, ar avea condiții ca în timpul cit nu se transportă produse agricole, acestea să fie angajate în activități anexe și transporturi la terți. Insă printr-o greșită înțelegere conducerea cooperativei a recurs la alte practici , procurînd rinele materiale de construcții, le-a transportat cu mijloace proprii și le-a revîndut membrilor cooperatori, considerînd că și acest gen de operațiuni sînt prestări de servicii. In acest fel s-a desfăcut tabla zincată în valoare de 124 mii lei, țigla de 28 mii lei, bile manele (Continuare în pag. a III-a) Stația de sortare a nisipului de la mina Miorcani La Liceul „Mihai Eminescu" ■ POLITICA PARTIDULUI EXPRIMĂ NĂZUINȚELE NOASTRE ■ PERFECȚIONAREA PREGĂTIRII CORPULUI DIDACTIC Din referatul organizației de partid, din cuvîntul celor care au participat la discuții, precum și din hotărîrea adoptată de adunarea generală extraordinară, s-a reliefat pe prim plan adeziunea deplină față de documentele programatice elaborate de C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea, nu numai a comuniștilor, ci și a întregului colectiv profesoral, a tuturor elevilor liceului. în cuvîntul său, profesorul Vasile Tcaciuc a spus printre altele : „Cei 800 de membri ai organizației U. T. C. din liceul nostru mi-au încredințat misiunea să raportez adunării generale a comuniștilor că ei au primit cu însuflețire documentele ce vor fi supuse dezbaterii Congresului partidului, că au identificat în ce Româ- M. DOBOȘ (Continuare în pag. a IlI-a) La Uzina de reparații Botoșani • PLANUL ȘI ANGAJAMENTELE AU FOST ÎNDEPLINITE fi „AESCRIEM CU TOATĂ FIINȚA LA LUMINOASA PREFAȚĂ A VIITORULUI PATRIEI" fi ISTORIA UZINEI AU SCRIS-O OAMENII IN DOUA DECENII DE MUNCĂ Ceea ce a caracterizat pregnant discuțiile de la adunarea generală extraordinară a comuniștilor de aici, întruniți în vederea dezbaterii documentelor pentru Congresul al X-lea al partidului, a fost argumentarea temeinică, prin realizări și fapte, că programul complex și multilateral de dezvoltare a patriei noastre elaborat de Congresul al X-lea se înfăptuiește cu succes. Vin să ilustreze acest fapt realizările deosebite obținute de harnicul colectiv de muncitori ai Uzinei în primii trei ani ai actualului cincinal, în prima jumătate a anului în curs. — Ne prezentăm la această dezbatere, spunea printre altele, Dumitru Sonohat, secretarul organizației de partid, cu succese importante. Planul de producție pe aceste luni a fost îndeplinit și depășit la toți indicatorii. Din cele 100 de sortimente de piese schimb pentru tractoare pe care ne-am angajat să le asimilăm în producție și să le livrăm în acest an, 60 au fost executate și trimise beneficiarilor. Pînă la 23 August avem posibilitatea să le livrăm pe toate. 9 din cele 14 utilaje complexe pentru export (în Grecia și Iran) au fost realizate. Scriam într-unul din articolele publicate în urmă cu cîteva luni, în ziarul nostru, că Uzina aceasta a trăit ani de profunde transformări concomitent cu agricultura noastră și că azi numele de Uzină de reparații îi este impropriu întrucît de doi ani încoace producția propriu-zisă nu-și mai are obîrșia în reparațiile de tractoare ci în producere de utilaje și piese de schimb. Drumul de la atelierul de reparat unelte agricole simple și pînă la executarea de utilaje complexe pentru export este istoria a două decenii de muncă, de luptă cu greutățile, de bucurii și necazuri, de satisfacții. Luînd dezbaterilor, cuvîntul în cadrul montorul Ion Luchian, în cuvinte spuse din inimă, și-a exprimat acordul deplin la Tezele și proiectul de Directive — luminoasă prefață la viitorul patriei, fundamentată pe realitățile noastre, a cerințelor etapei pe care o parcurgem, a legilor obiective de dezvoltare. „Citesc cu atenție în proiectul de Directive — a spus vorbitorul — despre marile sarcini V. MAFTEI I (Continuare în pagina a 111-a) V PROLETARI DIN TOATE TABOE UNITI-VAI CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CONTINUĂ CREȘTERE Comparativ cu 1965, după primii trei ani ai cincinalului actual, consumul de energie electrică pe locuitor a sporit în județul Botoșani cu peste 64 la sută. Creșteri s-au înregistrat în toate sectoarele : industrie — 62 la sută, agricultură — 56 la sută, iar consumul casnic și iluminatul public au sporit cu aproape 68 la sută. In prezent, numărul localităților electrificate se ridică la 198, cifră de aproape două ori mai mare decît cea existentă acum trei ani. în aceeași perioadă, numărul abonaților, al consumatorilor de curent electric a crescut cu peste 8 300 din care, mai mult de 6 000, în mediul rural. Anul acesta urmează să se electrifice încă 42 localități rurale, pe seama cărora se estimează ca numărul abonaților să crească cu circa 4 000 consumatori. LABORATOR NOU DE COFETĂRIE Recent, a intrat in funcțiune, la T.A.P.L. Botoșani, un laborator nou pentru fabricarea produselor de cofetărie. Amenajată într-o clădire cu șase încăperi, a căror pereți sunt în mare parte placați cu faianță albă, unitatea dispune de spații largi, bine luminate natural, în care producția și munca se poate desfășura în condiții optime de igienă și salubritate. Acestor atribute indispensabile unei unități de alimentație publică li se adaugă o dotare tehnică corespunzătoare. Plită de gătit alimentată prin injecție cu motorină, cuptoare electrice pentru coptul dulciurilor de tot felul, roboți cu utilizări multiple ș.a. sunt utilaje care, bine folosite, pot asigura atît calitate superioară produselor cît și productivitate sporită. Redacția și administrația i Botoșani Calca Națională ar. șei Telefoane . Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat— 1108 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 \ Solemnitate la Consiliul de Stat cu prilejul celei de-a XX -a aniversări a Organizației pionierilor La cea de-a XX-a aniversare, activitatea desfășurată de Organizația pionierilor în rîndul tinerelor generații a fost încununată cu unul din cele mai înalte ordine ale țării, „Steaua Republicii Socialiste România" Clasa I. In marea sală de marmură a Palatului Consiliului de Stat, unde a avut loc joi dimineața solemnitatea, se aflau reprezentanții pionierilor din Capitală. Potrivit tradiției pionierești ei poartă drapelul tricolor al patriei și steagul organizației lor, pe a cărui flamură purpurie stă scrisă deviza „Pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului — înainte !“. Pionierii, toți cei prezenți, fac o primire entuziastă, caldă, tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu - Mizil, Virgil Trofin, Ilie Răutu, Mihai Verdeț, Leonte Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, care au luat parte la solemnitate. Au participat, de asemenea, tovarășii Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, alți membri ai conducerii Ministerului Invățămîntului, reprezentanți Consiliului Național al Organiaizației de Pionieri, Uniunii Tineretului Comunist și ai altor instituții centrale și organizații obștești, cadre didactice, educatori. După ce s-a dat citire Decretului Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu înmînează tovarășului Virgiliu Radulian, președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" Clasa I, conferit organizației pionierești. Mulțumind pentru înalta distincție, în numele Consiliului Național, al celor peste 1.500.000 de purtători ai cravatelor roșii, al zecilor de mii de comandanți și activiști, tovarășul Virgiliu Radulian a exprimat conducătorilor partidului și statului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, adînca recunoștință a pionierilor și educatorilor lor și a asigurat că vor munci în așa fel încît fiecare pionier să fie un școlar destoinic, care să-și îndeplinească exemplar îndatoririle, să fie cinstit, demn, harnic, luptător entuziast pentru cauza Partidului Comunist Român, pentru fericirea poporului român. Legămîntul nostru rostit astăzi, cu acest prilej, în fața partidului și întregului popor este „Pionierii vor continua cu cinste, cu demnitate și dîrzenie lupta generoasă și nobilă a partidului, a acelor care astăzi făuresc viitorul fericit al României Socialiste“. In cadrul solemnității a luat apoi cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a spus : Stimați tovarăși, Dragi pionieri. Doresc ca în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri să felicit pe toți pionierii patriei noastre cu prilejul înmînării acestei înalte distincții a Republicii Socialiste România. Acordarea acestui înalt ordin este un semn al prețuirii pe care Comitetul Central al partidului, conducerea statului o acordă organizației revoluționare a copiilor din patria noastră, organizație care in cei 20 de ani de activitate a desfășurat o muncă rodnică pentru educarea copiilor, a tineretului în spiritul patriotismului socialist, al dragostei față de partid, față de tradițiile glorioase ale poporului și partidului nostru, în spiritul prieteniei și frăției cu copiii, cu tineretul din țările care construiesc socialismul, cu tinerele generații din toată lumea. Noi prețuim mult activitatea susținută dusă de organizația revoluționară a copiilor din România, alături de organizația revoluționară a tineretului, sub conducerea partidului, faptul că din rîndurile pionierilor au crescut zeci de mii de cadre de nădejde ale patriei noastre în toate domeniile de activitate, că mulți din cei care acum 15—20 de ani au primit cravata roșie de pionier sînt astăzi activiști de răspundere în numeroase domenii ale vieții sociale, se achită cu cinste de încrederea pe care le-o acordă partidul și poporul. Aș dori să exprim convingerea partidului nostru că și în viitor organizația pionierilor va desfășura o muncă tot atît de rodnică ca și pînă acum, făcînd totul pentru ca viitorul de mîine al patriei noastre — tineretul — să fie educat în spiritul idealurilor comunismului. Vă urez dumneavoastră, celor care conduceți organizația, tuturor cadrelor care muncesc în acest sector de activitate, deosebit de important, succese tot mai mari. Urez tuturor pionierilor, tuturor copiilor patriei noastre multe succese la învățătură, viață fericită în România de mîine — comunistă. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu a fost ascultată cu atenție și îndelung aplaudată de toți cei prezenți. In semn de dragoste și recunoștință, un grup de pionieri înmînează conducătorilor partidului și statului insigna jubiliară a Organizației pionierilor. Un grup de pionieri înmînează tovarășului Nicolae Ceaușescu un album cu imagini din expediția pionierească „Pe urmele insurecției naționale antifasciste din România — august 1944“. Pioniera Magda Dragomirescu, elevă în clasa a VlI-a a Școlii generale numărul 86 din Capitală, dresîndu-se tovarășului Ceaușescu, a spus : „Invățînd din eroismul, devotamentul și abnegația înaintașilor noștri, din sacrificiile comuniștilor români ne pregătim pentru a deveni fii de nădejde ai scumpei noastre patrii, România Socialistă. Recunoscători partidului drag, pentru tot ceea ce ne-a dăruit, încercăm să ne stăpînim emoțiile în fața dumneavoastră, dorind fierbinte să vedeți în noi viitorul națiunii române. Acum, cînd întregul popor se pregătește pentru întîmpinarea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, pentru sărbătorirea unui sfert de veac de la eliberare, noi, pionierii, fiii de nădejde ai patriei, aducem salutul nostru fierbinte în semn de recunoștință și dăruire, deosebite mulțumiri Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, tovarășe secretar general, pentru îndrumarea permanentă și grija ce ne-o purtați. Vă promitem . .că vom răspunde viitorului cu curaj și devotament, așa cum ne-ați învățat, că alături de părinți vom contribui după puterile noastre la înflorirea scumpei noastre patrii“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pionierilor pentru frumosul dar ce-a fost oferit. După încheierea solemnității, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat prezenți s-au întreținut cu membrii conducerii Ministerului Invățămîntului și Consiliului Național al Organizației Pionierilor, cu pionierii prezenți și, s-au fotografiat în mijlocul purtătorilor cravatelor roșii. Cu actuala dotare tehnică și forță de muncă - un spor de producție de cel puțin 20 la sută PIERDERI PE FIRUL INDILCIT AL APROVIZIONĂRII Aprovizionarea a făcut obiectul unor recente convorbiri cu cadre tehnice și de conducere de la Uzinele textile „Moldova“ din Botoșani. Două idei au obținut acordul unanim al interlocutorilor și anume : că aprovizionarea influențează direct producția și că activitatea pe această linie nu se desfășoară încă la nivelul dorit. De la început, e bine să precizăm, că în special în ceea ce privește materia primă, există o serie de greutăți care depășesc uneori întreprinderea. Dar nu e mai puțin adevărat că nici în cadrul unității treburile nu merg totdeauna bine. Discuțiile purtate au reliefat existența unor inadvertențe pe linia colaborării dintre secțiile productive și serviciile funcționale. Despre acest lucru s-a mai scris în ziarul nostru. Ba, am fost și asigurați că s-au luat măsuri care să evite, asemenea situații. Dar... Este cunoscut faptul că schimbarea loturilor de materie primă, duce la serioase perturbări în activitatea filaturii. Cu toate acestea serviciul aprovizionare nu-și organizează la depozit munca, de așa manieră, nicit să poată distribui materie primă din același lot pînă la terminarea acestuia. Cererea justificată a celor din producție se respectă pînă la urmă, dar mnima după discuții, demersuri cu tot felul, care afectează timpii destinat producției. Nu puține din cele peste 3 milioani ore fus stagnare la filatură pentru schimbarea partizilor, își au proveniența în astfel de practici. La un moment dat țesătoriei îi era necesară zilnic o mare cantitate de fir 20/1 cu 20 la sută ce la fibră pentru fineturi. Filatura însă avea în aceeași perioadă de produs cantități derizorii față de necesarul țesătoriei. Explicația o aflăm de la tovarășul Nicolae Roman, secretarul comitetului de partid : „La stabilirea necesarului filaturii s-au luat în calcul stocuri mai mari decît cele reale“. „Desigur, de la epuizarea stocurilor faptice, și pînă cînd filatura a început din nou să producă materialul necesar, a trecut cel puțin o perioadă egală cu cea parcursă de materia primă din bazaj pînă la produsul finit. Stagnările înregistrate aici ca urmare a lipsei de preparație se cifrează pînă acum la peste 16 mii pre război“. „Conducerea a dispus — ne spune C. Constantin, de la serviciul aprovizionare — ca orice schimbare de sortiment solicitată de beneficiari să fie acceptată cu acordul nostru pentru a ne da posibilitatea să corelăm aprovizionarea cu nevoile producției. Dispoziția nu se respectă și sîntem puși în situația să nu putem asigura la timp materiale, ceea ce influențează negativ produc IOAN HOGAȘ (Continuare în pagina a II-a)