Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-06-20 / nr. 2544

Anul XXV nr. 2544 vineri 20 iunie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ÎNTR-O ATMOSFERA DE PUTERNIC ENTUZIASM Oamenii muncii dezbat Tezele și proiectul Directivelor celui de-al X-lea Congres al P. C. R. VALORIFICAREA DEPUNĂ A RESURSELOR m­n UMAN DN SI COOPERATIVELE AGRICOLE VLADIMIR PĂDURARU­ directorul Filialei Săveni a Băncii agricole Tezele C C. al P.C.R. și pro­iectul Directivelor Congresu­lui al X-lea deschid importan­te perspective și pun sarcini noi cooperativelor agricole privind valorificarea resurse­lor materiale și de forță de muncă. In anii din urmă, pre­ocupate să îndeplinească pre­vederile Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale a partidului multe cooperative agricole s-au ocupat de dez­voltarea unor activități care le aduc venituri importante. Ca urmare, o pondere însem­nată în producția globală­ a acestora este deținută de ac­tivitățile anexe și prestările de servicii. Existența unor surse de materie primă printre care piatra, balastul, lutul, răchita, pănușele de porumb etc. ca și cerințele populației sătești pentru diverse servicii prin a­­teliere, brutării, lucrări de zi­dărie, dulgherie, efectuări de transporturi ș.a. impum dez­voltarea unor activități anexe și prestări de servicii. Anul trecut cooperativa agricolă Crasnaleuca a realizat pe a­­ceastă cale venituri de aproa­pe 700 mii lei, cea din Dobîr­­ceni de peste 800 mii lei, la Miorcani — aproape 900 mii lei, tocmai organizînd activi­tăți corespunzătoare, folosind resursele naturale, studiind și satisfăcînd cererile de diverse servicii ale membrilor coope­ratori. Totuși, dintr-o analiză făcu­tă recent de Filiala Săveni a Băncii agricole a reieșit că se face încă prea puțin pentru valorificarea marilor posibili­tăți ce le are fiecare coopera­tivă în parte. La C.A.P. Cras­naleuca, pe lingă lucrări de tîmplărie și dulgherie, presta­te de o echipă de 14 coopera­tori, s-a organizat confecțio­narea de greble, binale, căzi, tuburi de beton, dale etc. Dar cu toate că la betoane lucrea­ză o echipă de cooperatori ca­re valorifică balastul ce se gă­sește din belșug, gama de pro­duse este limitată, seriile sunt mici pentru că cerințele se re­zumă la nevoile locale, a­­ceasta cu toate că de multe ori s-a ridicat problema procurării spalierilor de către alte cooperative. După unele calcule în prima urgență pen­tru cooperativele apropiate ar fi necesari peste 100 mii spa­­lieri, care în prezent sunt pro­curați prin întreprinderea de aprovizionare a C.A.P. toc­mai din județul Galați, bine­înțeles cu cheltuieli mari de transport și cu pierderi însem­nate, pricinuite de degradarea în urma manipulării. Pe bună dreptate se pune întrebarea de ce nu s-a lărgit această ac­tivitate, care pe de o parte ar fi satisfăcut unele cerințe apoi ar fi adus însemnate ve­­m­­ituri cooperativei ? Președin­tele cooperativei, tovarășul [ Ștefan Simion, ne relata că ar avea nevoie in acest caz de sprijin de specialitate și în­drumări chiar în ceea ce pri­vește stabilirea prețurilor. De exemplu, cooperativa a confecționat 2000 de greble, mult solicitate pe piață, a că­ror valorificare a întîrziat un timp pentru că, cu greu s-a re­ușit să se stabilească un­­­ ret. Consider că uniunea coopera­tistă județeană trebuie să gă­sească o soluție justă acestei probleme, luînd măsurile cu­venite pentru sprijinirea dez­voltării activităților anexe. Cooperativa Crasnaleuca prin faptul că dispune de 5 autocamioane și un tractor cu remorcă, ar avea condiții ca în timpul cit nu se transportă produse agricole, acestea să fie angajate în activități anexe și transporturi la terți. Insă printr-o greșită înțelegere con­ducerea cooperativei a recurs la alte practici , procurînd ri­nele materiale de construcții, le-a transportat cu mijloace proprii și le-a revîndut mem­brilor cooperatori, considerînd că și acest gen de operațiuni sînt prestări de servicii. In a­­cest fel s-a desfăcut tabla zin­­cată în valoare de 124 mii lei, țigla de 28 mii lei, bile manele (Continuare în pag. a III-a) Stația de sortare a nisipului de la mina Miorcani La Liceul „Mihai Eminescu" ■ POLITICA PARTIDULUI EXPRIMĂ NĂZUINȚELE NOASTRE ■ PERFECȚIONAREA PREGĂTIRII CORPULUI DIDACTIC Din referatul organizației de partid, din cuvîntul celor care au participat la discuții, precum și din hotărîrea adop­tată de adunarea generală e­­xtraordinară, s-a reliefat pe prim plan adeziunea deplină față de documentele progra­matice elaborate de C.C. al P.C.R. pentru Congresul al X-lea, nu nu­mai a comuniști­lor, ci și a întregului colectiv profesoral, a tuturor elevi­lor liceului. în cuvîntul său, profesorul Vasile Tcaciuc a spus printre altele : „Cei 800 de membri ai organizației U. T. C. din liceul nostru mi-au încredințat misiunea să raportez adunării genera­le a comuniștilor că ei au pri­mit cu însuflețire documen­tele ce vor fi supuse dezbate­rii Congresului partidului, că au identificat în c­e Româ- M. DOBOȘ (Continuare în pag. a IlI-a) La Uzina de reparații Botoșani • PLANUL ȘI ANGAJAMENTELE AU FOST ÎNDEPLINITE fi „­AESCRIEM CU TOATĂ FIINȚA LA LUMINOASA PREFAȚĂ A VIITORULUI PATRIEI" fi ISTORIA UZINEI AU SCRIS-O OAME­NII IN DOUA DECENII DE MUNCĂ Ceea ce a caracterizat preg­nant discuțiile de la aduna­rea generală extraordinară a comuniștilor de aici, întru­niți în vederea dezbaterii do­cumentelor pentru Congre­sul al X-lea al partidului, a fost argumentarea temeinică, prin realizări și fapte, că programul complex și multi­lateral de dezvoltare a­­ patriei noastre elaborat de Congresul al­­ X-lea se înfăptuiește cu succes. Vin să ilustreze acest fapt realizările deosebite ob­ținute de harnicul colectiv de muncitori ai Uzinei în primii trei ani ai actualului cincinal, în prima jumătate a anului în curs. — Ne prezentăm la această dezbatere, spunea printre al­tele, Dumitru Sonohat, secre­tarul organizației de partid, cu succese importante. Pla­nul de producție pe aceste luni a fost îndeplinit și de­pășit la toți indicatorii. Din cele 100 de sortimente de pie­se schimb pentru tractoa­re pe care ne-am angajat să le asimilăm în producție și să le livrăm în acest an, 60 au fost executate și trimise beneficiarilor. Pînă la 23 Au­gust avem posibilitatea să le livrăm pe toate. 9 din cele 14 utilaje complexe pentru ex­port (în Grecia și Iran) au fost realizate. Scriam într-unul din arti­colele publicate în urmă cu cîteva luni,­­ în ziarul nostru, că Uzina aceasta a trăit ani de profunde transformări con­comitent cu agricultura noas­tră și că azi numele de Uzină de reparații îi este impropriu întrucît de doi ani încoace producția propriu-zisă nu-și mai are obîrșia în reparațiile de tractoare ci în producere de utilaje și piese de schimb. Drumul de la atelierul de re­parat unelte agricole simple și pînă la executarea de uti­laje complexe pentru export este istoria a două decenii de muncă, de luptă cu greutăți­le, de bucurii și necazuri, de satisfacții. Luînd dezbaterilor, cuvîntul în cadrul mon­torul Ion Luchian, în cuvinte spuse din inimă, și-a exprimat acordul deplin la Tezele și proiectul de Directive — luminoasă pre­față la viitorul patriei, fun­damentată pe realitățile noas­­­tre, a cerințelor etapei pe ca­re o parcurgem, a legilor o­­biective de dezvoltare. „Ci­tesc cu atenție în proiectul de Directive — a spus vorbi­torul — despre marile sarcini V. MAFTEI I (Continuare în pagina a 111-a) V PROLETARI DIN TOATE TABOE UNITI-VAI CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CONTINUĂ CREȘTERE Comparativ cu 1965, după primii trei ani ai cincinalului actual, con­sumul de energie elec­trică pe locuitor a spo­rit în județul Botoșani cu peste 64 la sută. Creșteri s-au înregistrat în toate sectoarele : in­dustrie — 62 la sută, a­­gricultură — 56 la sută, iar consumul casnic și iluminatul­­ public au sporit cu aproape 68 la sută. In prezent, numărul localităților electrifica­te se ridică la 198, cifră de aproape două ori mai mare decît cea existen­tă acum trei ani. în a­­ceeași perioadă, numă­rul abonaților, al consu­matorilor de curent e­­lectric a crescut cu pes­te 8 300 din care, mai mult de 6 000, în me­diul rural. Anul acesta urmează să se electrifice încă 42 localități rurale, pe sea­ma cărora se estimea­ză ca numărul abonați­lor să crească cu circa 4 000 consumatori. LABORATOR NOU DE COFETĂRIE Recent, a intrat in funcțiune, la T.A.P.L. Botoșani, un laborator nou pentru fabricarea produselor de cofetărie. Amenajată într-o clădire cu șase încăperi, a căror pereți sunt în mare parte placați cu faianță albă, unitatea dispune de spa­ții largi, bine luminate natural, în care producția și munca se poate desfășura în condiții op­time de igienă și salubritate. A­­cestor atribute indispensabile unei unități de alimentație pu­blică li se adaugă o dotare teh­nică corespunzătoare. Plită de gătit alimentată prin injecție cu motorină, cuptoare electrice pen­tru coptul dulciurilor de tot fe­lul, roboți cu utilizări multiple ș.a. sunt utilaje care, bine folo­site, pot asigura atît calitate su­perioară produselor cît și pro­ductivitate sporită. Redacția și administrația i Botoșani Calca Națională ar. șei Telefoane . Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat­­— 1108 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 \ Solemnitate la Consiliul de Stat cu prilejul celei de-a XX -a aniversări a Organizației pionierilor La cea de-a XX-a aniversa­re, activitatea desfășurată de Organizația pionierilor în rîn­­dul tinerelor generații a fost încununată cu unul din cele mai înalte ordine ale țării, „Steaua Republicii Socialiste România" Clasa I. In marea sală de marmu­ră a Palatului Consiliului de Stat, unde a avut loc joi di­mineața solemnitatea, se aflau reprezentanții pionierilor din Capitală. Potrivit tradiției pionierești ei poartă drapelul tricolor al patriei și steagul organizației lor, pe a cărui fla­mură purpurie stă scrisă de­viza „Pentru gloria poporului și înflorirea României socia­liste, pentru cauza Partidului — înainte !“. Pionierii, toți cei prezenți, fac o primire entuziastă, cal­dă, tovarășilor Nicolae Ceau­­șescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu - Mizil, Virgil Trofin, Ilie Răutu, Mihai Verdeț, Leonte Gere, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, care au luat parte la solemnitate. Au participat, de asemenea, tovarășii Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, alți membri ai conducerii Ministerului Invă­­țămîntului, reprezentanți Consiliului Național al Organi­ai­zației de Pionieri, Uniunii Ti­neretului Comunist și ai altor instituții centrale și organi­zații obștești, cadre didactice, educatori. După ce s-a dat citire De­cretului Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu înmînează tovarășului Virgi­­liu Radulian, președintele Con­siliului Național al Organiza­ției Pionierilor, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" Clasa I, conferit organizației pionierești. Mulțumind pentru înalta distincție, în numele Consiliu­lui Național, al celor peste 1.500.000 de purtători ai cra­vatelor roșii, al zecilor de mii de comandanți și activiști, tovarășul Virgiliu Radulian a exprimat conducătorilor partidului și statului, tovară­șului Nicolae Ceaușescu, adîn­­ca recunoștință a pionierilor și educatorilor lor și a asigu­rat că vor munci în așa fel încît fiecare pionier să fie un școlar destoinic, care să-și îndeplinească exemplar înda­toririle, să fie cinstit, demn, harnic, luptător entuziast pen­tru cauza Partidului Comunist Român, pentru fericirea po­porului român. Legămîntul nostru rostit as­tăzi, cu acest prilej, în fața partidului și întregului popor este „Pionierii vor continua cu cinste, cu demnitate și dîr­­zenie lupta generoasă și nobilă a partidului, a acelor care as­tăzi făuresc viitorul fericit al României Socialiste“. In cadrul solemnității a luat apoi cuvîntul tovarășul NI­COLAE CEAUȘESCU, care a spus : Stimați tovarăși, Dragi pionieri. Doresc ca în numele Comi­tetului Central al partidului, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri să fe­licit pe toți pionierii patriei noastre cu prilejul înmînării acestei înalte distincții a Re­publicii Socialiste România. Acordarea acestui înalt or­din este un semn al prețuirii pe care Comitetul Central al partidului, conducerea statului o acordă organizației revolu­ționare a copiilor din patria noastră, organizație care in cei 20 de ani de activitate a desfășurat o muncă rodnică pentru educarea copiilor, a ti­neretului în spiritul patriotis­mului socialist, al dragostei față de partid, față de tradi­țiile glorioase ale poporului și partidului nostru, în spiritul prieteniei și frăției cu copiii, cu tineretul din țările care construiesc socialismul, cu ti­nerele generații din toată lu­mea. Noi prețuim mult activita­tea susținută dusă de organi­zația revoluționară a copiilor din România, alături de orga­nizația revoluționară a tinere­tului, sub conducerea partidu­lui, faptul că din rîndurile pionierilor au crescut zeci de mii de cadre de nădejde ale patriei noastre în toate dome­niile de activitate, că mulți din cei care acum 15—20 de ani au primit cravata roșie de pio­nier sînt astăzi activiști de răspundere în numeroase do­menii ale vieții sociale, se a­­chită cu cinste de încrederea pe care le-o acordă partidul și poporul. Aș dori să exprim convingerea partidului nostru că și în viitor organizația pio­nierilor va desfășura o muncă tot atît de rodnică ca și pînă acum, făcînd totul pentru ca viitorul de mîine al patriei noastre — tineretul — să fie educat în spiritul idealurilor comunismului. Vă urez dumneavoastră, ce­lor care conduceți organizația, tuturor cadrelor care muncesc în acest sector de activitate, deosebit de important, succese tot mai mari. Urez tuturor pionierilor, tu­turor copiilor patriei noastre multe succese la învățătură, viață fericită în România de mîine — comunistă. Cuvîntarea tovarășului Ni­colae Ceaușescu a fost asculta­tă cu atenție și îndelung apla­udată de toți cei prezenți. In semn de dragoste și recu­noștință, un grup de pionieri înmînează conducătorilor par­tidului și statului insigna ju­biliară a Organizației pionieri­lor. Un grup de pionieri înmî­nează tovarășului Nicolae Ceaușescu un album cu ima­gini din expediția pionierească „Pe urmele insurecției națio­nale antifasciste din România — august 1944“. Pioniera Mag­da Dragomirescu, elevă în cla­sa a VlI-a a Școlii generale numărul 86 din Capitală, dresîndu-se tovarășului Ceau­­­­șescu, a spus : „Invățînd din e­­roismul, devotamentul și abne­gația înaintașilor noștri, din sacrificiile comuniștilor ro­mâni ne pregătim pentru a de­veni fii de nădejde ai scumpei noastre patrii, România Socia­listă. Recunoscători partidului drag, pentru tot ceea ce ne-a dăruit, încercăm să ne stăpî­­nim emoțiile în fața dumnea­voastră, dorind fierbinte să ve­deți în noi viitorul națiunii ro­mâne. Acum, cînd întregul po­por se pregătește pentru în­­tîmpinarea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, pentru sărbători­rea unui sfert de veac de la e­­liberare, noi, pionierii, fiii de nădejde ai patriei, aducem sa­lutul nostru fierbinte în semn de recunoștință și dăruire, de­osebite mulțumiri Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, dumneavoastră personal, tovarășe secretar ge­neral, pentru îndrumarea per­manentă și grija ce ne-o pur­tați. Vă promitem . .că vom răs­punde viitorului cu curaj și devotament, așa cum ne-ați în­vățat, că alături de părinți vom contribui după puterile noastre la înflorirea scumpei noastre patrii“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pionierilor pentru frumosul dar ce-a fost oferit. După încheierea solemnității, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și cei­lalți conducători de partid și de stat prezenți s-au în­treținut cu membrii con­ducerii Ministerului Invă­­țămîntului și Consiliului Național al Organizației Pio­nierilor, cu pionierii prezenți și, s-au fotografiat în mijlocul purtătorilor cravatelor roșii. Cu actuala dotare tehnică și forță de muncă - un spor de producție de cel puțin 20 la sută PIERDERI PE FIRUL INDILCIT AL APROVIZIONĂRII Aprovizionarea a făcut o­­biectul unor recente convor­biri cu cadre tehnice și de conducere de la Uzinele texti­le „Moldova“ din Botoșani. Două idei au obținut acordul unanim al interlocutorilor și anume : că aprovizionarea in­fluențează direct producția și că activitatea pe această linie nu se desfășoară încă la nive­lul dorit. De la început, e bine să precizăm, că în special în ceea ce privește materia pri­mă, există o serie de greutăți care depășesc uneori între­prinderea. Dar nu e mai pu­țin adevărat că nici în cadrul unității treburile nu merg totdeauna bine. Discuțiile purtate au relie­fat existența unor inadverten­țe pe linia colaborării dintre secțiile productive și serviciile funcționale. Despre acest lu­cru s-a mai scris în ziarul nostru. Ba, am fost și asigu­rați că s-au luat măsuri care să evite, asemenea situații. Dar... Este cunoscut faptul că schimbarea loturilor de mate­rie primă, duce la serioase perturbări în activitatea fila­turii. Cu toate acestea servi­ciul aprovizionare nu-și orga­nizează la depozit munca, de așa manieră, nicit să poată distribui materie primă din a­­celași lot pînă la terminarea acestuia. Cererea justificată a celor­­ din producție se respec­tă pînă la urmă, dar mnima după discuții, demersuri cu tot felul, care afectează timpii destinat producției. Nu puți­ne din cele peste 3 milioani ore­ fus stagnare la filatură pentru schimbarea partizilor, își au proveniența în astfel de practici. La un moment dat țesăto­­r­iei îi era necesară zilnic o mare cantitate de fir 20/1 cu 20 la sută ce la fibră pentru fi­net­uri. Filatura însă avea în aceeași perioadă de produs cantități derizorii față de ne­cesarul țesătoriei. Explicația o aflăm de la tovarășul Nico­lae Roman, secretarul comite­tului de partid : „La stabilirea necesarului filaturii s-au luat în calcul stocuri mai mari decît cele reale“. „Desi­gur, de la epuizarea stocurilor faptice, și pînă cînd filatura a început din nou să producă materialul necesar, a trecut cel puțin o perioadă egală cu cea parcursă de materia pri­mă din bazaj pînă la produ­sul finit. Stagnările înregi­strate aici ca urmare a lipsei de preparație se cifrează pînă acum la peste 16 mii pre­ răz­­boi“. „Conducerea a dispus — ne spune C. Constantin, de la serviciul aprovizionare — ca orice schimbare de sortiment solicitată de beneficiari să fie acceptată cu acordul nostru pentru a ne da posibilitatea să corelăm aprovizionarea cu nevoile producției. Dispoziția nu se respectă și sîntem puși în situația să nu putem asigu­ra la timp materiale, ceea ce influențează negativ produc­ IOAN HOGAȘ (Continuare în pagina a II-a)

Next