Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-10 / nr. 2641

ZilSití, filierele policlinice­lor de adulți, cele ale circum­scripțiilor sanitare sau ale dis­pensarelor de întreprinderi, sînt solicitate de către oame­nii muncii. Transpuși în ne­dorita postură a pacienților, uniii dintre aceștia vor lua drumul spitalelor, in­­firmîndu-sa, alții vor primi dîj­ partea medicilor reco­mandările de rigoare privind respectarea medicamentației prescrise la domiciliu. Pen­tru aceștia, intră în alertă nu numai intervenția promptă și eficientă a personalului me­dico - sanitar, ci și un întreg ansamblu de măsuri curative­­profilactice menite să contri­buie din plin la acțiunea de refacere și întărire a sănătă­ții, de redare nemijlocită a capacității de muncă a anga­jaților. Partidul și statul nostru, acordă o deosebită atenție tra­ducerii în fapt a măsurilor privind ridicarea necontenită a nivelului de trai al oameni­lor muncii, și printre realiză­rile de seamă ale societății noastre socialiste se numără și legiferarea unor acte nor­mative, incorporate intr-un cod al prevederilor sociale. In acest sens, oficiile de asi­gurări și asistență inspectoratele pentru socială, protec­ția muncii și comisiile de re­sort ale consiliilor și comite­telor sindicale, înregistrează, cotidian, multiple acțiuni cu caracter preventiv, profilac­tic și curativ la locurile de muncă. în ce măsură aceste organisme își fac simțită con­tribuția lor socială, ne vor­bește următoarea situație i la Oficiul de asistență și asigu­rări sociale al Direcției jude­țene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Bo­toșani, fondul de venituri și cheltuieli pe primul semestru al acestui an, înregistrează un deficit considerabil la mul­te din întreprinderile și in­stituțiile economice din județ. Vom lua spre exemplu, Fa­brica de confecții Botoșani, Uzinele textile „Moldova“ și Industria morăritului și pa­nificației. Pentru ajutoare de boală (incapacitate tempora­ră de muncă și accidente) su­mele cheltuite au înregistrat un plus față de cele planifi­cate, de 456 213 lei, cu peste 8700 zile/om scos din produc­ție. Uzinele textile „Moldova“ și Industria morăritului și pa­nificației și-au dublat chel­tuielile, iar altele, ca de pildă fabricile de confecții, între­prinderea de industrie locală Dorohoi și I.M.A., înregis­trează cazuri care ne duc la concluzia că indicele de mor­biditate în rîndul lor, tehnicienilor și muncitori­altor ca­tegorii de angajați nu scade. Oare e cauza menținerii u­­nor asemenea stări de lu­cruri ? Certificatele medica­le și în special, diagnostică­rile medicilor specialiști, ne fac să credem că unii preșe­dinți ai comitetelor sindica­telor din întreprinderi, co­misiile de asigurări sociale și protecția muncii nu-și fac da­toria sau nu-și impun punctul lor de vedere în fața comite­telor de întreprindere. Și nu numai atît. Sînt „pacienți“ și medici implicați cu o se­rie de culpabilități, ce e drept, culpabilități de ordinul con­științei și eticii profesionale. Cauzele creșterii indicilor de frecvență și de gravitație, ne spunea inspectorul sanitar de stat, dr. Teodor Popa, re­zidă în special în­tarea unor măsuri nerespec­­tehnico- organizatorice și igienico-sa­­nitare de către unele condu­ceri ale întreprinderilor. A­­firmația nu este lipsită de a­­devăr. La Fabrica de confec­ții Botoșani, încă nu s-a asi­gurat un sistem corespunză­tor de ventilație a aerului, temperatura, umiditatea curenții fiind la discreția foc­ui­torilor naturali. Din unele determinări toxicologice e­­fectuate în cursul acestui an, s-a constatat că factorul mi­croclimatic (temperatură, u­­miditate, curenți de aer) con­tinuă să influențeze negativ asupra stării de sănătate a muncitorilor de la uzinele textile și Fabrica de confec­ții Dorohoi, iar lipsa unor materiale igienico-sanitare ca și necunoașterea sau sfidarea instrucțiunilor privind res­pectarea normelor de igienă și de tehnica securității mun­cii (și aici ne referim la in­dustria morăritului, ( între­prinderea de industrie locală Dorohoi) constituie încă sursa unor neprevăzute scoateri din producție a muncitorilor. Numai în prima jumătate a acestui an, s-au acordat la a­­ceste două întreprinderi, pes­te 578 de zile concediu pentru caz de accidente, unele din­tre ele zice-se, că s-ar fi pro­dus în afara procesului de producție ! Ne întrebăm, (fi­indcă am enumerat cîteva cauze ce au favorizat sporirea zilelor/am scos din produc­ție dar care puteau fi ușor de preîntîmpinat) a calculat ci­neva, fie și estimativ, ce de­ficit economic produc între­prinderilor, creșterea în ritm ascendent a numărului de certificate medicale acordate pentru incapacitate tempora­ră de muncă și accidente ? Dacă s-ar cunoaște acest adevăr, credem că atît comi­tetele de direcție, dar mai a­­les, comitetele sindicale prin comisiile lor de resort, ar a­­corda mai multă atenție stu­dierii condițiilor în care se desfășoară munca, influenței acestora asupra muncitorilor. Curioasă ni se pare și ati­tudinea unor angajați (cu deosebire, femei) care pentru a rezolva unele probleme de interes personal, recurg la o întreagă­­ pedanterie cazuisti­că, invocînd simptome ca să influențeze­­ pe unii medici. Fără a repeta lucruri pe care ziarul nostru le-a înserat la vremea lor, am vrea totuși să ne referim la cîteva cazuri ce pe moment, pun la îndoială sinceritatea pe certificatele unor semnături medicale. E­­lena Budeanu, muncitoare din orașul Dorohoi, prezintă la fabrica de confecții un certificat medical de con­cediu pe 4 zile, eliberat de un medic din altă localita­te, încălcîndu-se în acest fel de două ori o hotărîre a Con­siliului de Miniștri. în primul rind s-a plătit cu urgență un act pe care diagnosticul nu figurează în anexa nr. 22 a hotărîrii 880 din 1965, în al doilea rând, dacă era vorba de o urgență, certificatul trebu­ia eliberat pentru maximum 3 zile. Un alt caz , medicul M. Pomîrleanu, tot din orașul Dorohoi, deși nu avea calita­tea de a elibera certificate medicale, fiind medic pedia­tru, a semnat totuși un im­primat, substituindu-se spe­cialistului de obstetrică - gi­necologie. Exemplele le-am putea enumera, dar ne oprim la acestea, arătînd că­­ mai există situații cînd înseși ca­drele sanitare favorizează ten­dința unor inși de a se pre­vala de obligațiile muncii în producție. Conștiința credem, nealterata etică și conduită profesională a acestor oameni trebuie să primeze în fața tu­turor intereselor personale, indiferent de funcția și locul de muncă, de mediul în care își etalează componentele per­sonalității sale. Se invocă (și aici vrem să arătăm că cele spuse de tov. M. Andrașcu, președinta co­mitetului sindicatului de la F. C. Botoșani, sunt în parte justificate) fatalitatea evită­rii unor situații. In întreprin­derile ale căror colectivități o formează femeile, certifi­catele medicale sunt eliberate în mod abuziv, folosindu-se prerogativele hotărîrii 880/ 1965. „Nu se convine schim­bul în care lucrează, au de rezolvat o problemă persona­lă, se duc și iau concediu pentru îngrijirea copilului“, ni s-a răspuns ca un leit - mo­tiv al fatalității, în mai mul­te birouri ale comitetelor sin­dicatelor. Alte acțiuni edu­cative pe teme ale ocrotirii mamei și copilului, ale rolu­lui femeii în societatea socia­listă s-au inițiat în întreprin­deri ? Dar, de ce la uzinele textile nu se găsește o mo­dalitate de transport în co­mun a copiilor la creșă ? De ce, la Fabrica de confecții Botoșani, unde există foarte multe mame cu copii mici, nu s-a înființat, nici pînă a­­cum, un cămin ? Șirul întrebărilor rămase încă fără răspuns ar putea continua cu cele referitoare la nerespectarea, în unele cazuri, a legislației muncii în vigoare (ore suplimentare, efort prelungit în unele sec­toare de producție), a eșalo­nării concediilor pentru odih­nă și tratament. Față de a­­ceste neajunsuri create în cîmpul muncii, se fac vino­vate nu numai comitetele de direcție ale întreprinderilor sau conducerile sindicatelor amintite, ci și organele me­dico - sanitare. O conlucrare a acestora în direcția îmbu­nătățirii continue a condițiilor de muncă a muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor ar duce implicit la scăderea in­dicelui de morbiditate. De asemenea se impune ca, or­ganele consiliului județean al sindicatelor și cele din re­țeaua medico - sanitară să organizeze și să dezvolte largi acțiuni de profilaxie activă în colectivități mai mari, în familii și acele locuri de mun­că cu riscuri mari de îmbol­năviri. Se impun, așa cum se subliniază în documentele de partid, întreprinderea u­­nor studii sistematice în rîn­­dul populației, net cit mai bune în vederea a­­cunoașteri a factorilor nefavorabili de mediu, a stabilirii căilor de neutralizare a acestora. Realizarea acestor obiecti­ve este posibilă și ea nu de­pinde decit de conjugarea u­­nor eforturi ale celor ce sunt obligați, prin natura funcției și atribuției lor, să contri­buie la continua îmbunătăți­re a condițiilor de muncă, de întărire a sănătății celor ce muncesc. THEODOR UNGUREANU CLOPOTUL • PAGINA 2 Ce certifică... certificatul medical ? • ASIGURĂRI SOCIALE IN DEFICIT • COMISII RESPON­SABILE DE UNELE LIPSURI EVIDENTE • CULPABILITATEA U­­NOR „PACIENȚI" ȘI MEDICI • SE IMPUN RESPECTAREA NORMELOR DE IGIENA ȘI TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII I „Fiecare poezie pe care o scriu repetă condiția mea. Mereu la depărtare de grupările de poeți și glorie, îmi port, de unul singur, prin lume, rostul. Mă tulbur de lună și îm­brățișare, de rîu și sufe­rință, de pămînt și sin­gurătate. Mă uit uimit la prune și la pasăre și-mi ador țara. Ador ființa noastră și trăiesc senza­ția reală a fericirii că-s liber și încerc ideea de universal într-o pace li­beră. Orgoliul meu e cre­dința totală în poezie. Poate că scriind, îmi apăr timpul Și pămîntul. Apăsarea și erorile mă duc la disperare. Cred bucată constanța și dura­bilitatea sensibilității sale lirice, sentimentele sale majore, în care omul, cu bucuriile și tristețile sale, MOTE DE LECTOR ocupă un loc de frunte. Dragostea pentru fe­meia iubită, pentru amin­tirea celei mai îndrăgite făpturi — mama, pentru trecutul de glorie al pa­triei, conduce la realizări remarcabile ca acelea din sonetele : Tu, Mama, cu lacrimi/Iți puneam sub perină noaptea.­Volu­­mul mai cuprinde și alte bucăți de o solidă con­strucție în care risipa fio­rului liric spontan, — Ion Crînguleanu este în acest sens un demn, ur­maș al poeților moldo­veni — face ca prima lec­tură să te rețină. Aș a­­minti printre acestea so­netele : Mireasa de argint, Copiii pe maidan, Tatăl nostru și Vai, din care citez prima și ultimile două strofe: /Hingherul miroase a cîine și singe cald./Cum ajunge acasă, își bagă mîinile mușcate în apă,/Mănîncă repede tot ce-i cade/Și vine în Ion CRÎNGULEANU SONETE MUTE" si frenetic în dreptul omu­lui la pîine liberă și poe­zie. Pentru mine asta-i o problemă de prezent con­tinuu. E timpul condiției mele. Cine n-are țară și libertate e un poet mut, nu-i nimeni, moare... Fără poezie nu se poate.!“ lui Aceste gînduri aparțin Ion Crînguleanu și le-am reprodus fidel de pe coperta uneia dintre ultimele lui cărți și ele, definesc cîteva trăsături esențiale, specifice per­sonalității sale. Și poate, nicăieri mai pregnant ca în „Sonete mute“ nu-și găsesc confirmarea aceste gînduri. Cea de a șasea sa carte de versuri, și de­sigur cea mai izbutită de pînă acum, face să răz­bată din aproape fiecare Psalm de primăvară, Vo­dă. De altfel, sentimentul dragostei neîmplinite, grefat de spaima pierderii pentru totdeauna a fiin­ței iubite adună în car­te un întreg ciclu care începe cu­­ Ele­gie sub razele lunii, din care cităm prima strofă i încă te mai citt femeie pierdută / Pentru totdea­una, pînă la sfîrșitul­­ lu­mii ,/Iți aduc în palme, prin somn, sufletul meu/ Care nu se poate stinge de tine.“/ Uneori această dragoste are și împliniți de o gin­gășie aparte : „Eu îmi fă­ceam lingă tine un flu­­ier/I.li-ți fermecam viața cu doină și horă­­/Lemn crud de stejar și o tavă fata nevestei jurînd că se iasă de meseria asta !/... Iată-1, a ieșit la plimbare/ In haine albe, călcate și noi/Cum poartă artiștii de teatru !/Dar iată _ și-un cîine !Hingherul/Il iubeș­te în gînd, îl prinde în gind/Și plînge de singu­rătate ... I întreaga carte intitula­tă, nu știm de ce „Sone­te mute“ abundă în exem­ple care subliniază condi­ția de poet încărcat de arome lirice, de trecutul acestor meleaguri ale Ță­rii de Sus, ale Botoșani­lor, care obligă, datorită înaintașilor și mai ales, a Luceafărului poeziei ro­mânești : Mihai Emines­­cu. GEORGE DAMIAN ____ Potrivit prevederilor Sta­tutului U.T.C. și a instrucțiu­nilor C.C. al U.T.C., cu privi­re la desfășurarea alegerilor noilor organe de conducere ale U.T.C., în această toam­nă, vor avea loc adunări ale grupelor U.T.C. din toate ca­tegoriile de organizații pen­tru prezentarea dărilor de seamă și alegerea birourilor sau a organizatorului și loc­țiitorului acestuia. Eveniment de u­ică însem­nătate în viața organizațiilor de tineret, adunările de ale­geri constituie un prilej de a­­naliză temeinică a activității grupelor U.T.C. — verigi de bază ale structurii Uniunii Tineretului Comunist, — con­tribuie din plin la sporirea rolului acestora în munca de educare și formare a tinere­tului, de mobilizare a lui la înfăptuirea exemplară a poli­ticii partidului, a hotărîrilor statului nostru socialist. In adunările grupelor U.T.C., a căror desfășurare va avea loc în perioada 1 octombrie — 20 noiembrie a.c., vor fi su­puse unei profunde analize preocuparea, formele și me­todele, precum și sarcinile de viitor ale educației tineretu­lui prin muncă și pentru muncă, mobilizarea acestuia la îndeplinirea sarcinilor pro­fesionale, la înfăptuirea o­­biectivelor stabilite de Con­gresul al X-lea al partidului, pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, în general a în­tregii economii naționale. In funcție de condițiile spe­cifice fiecărui loc de muncă unde activează grupele U.T.C., dezbaterile din adunările de dări de seamă și alegeri vor fi orientate, de pildă, în in­dustrie, să analizeze preocu­parea tinerilor muncitori, in­gineri și tehnicieni pentru îmbunătățirea continuă a ca­lității produselor și reduce­rea consumului de materii prime și materiale, pentru îngrijirea și exploatarea ra­țională a mașinilor, utilaje­lor și instalațiilor, pentru respectarea normelor de teh­nica securității muncii. In adunările U.T.C. din unitățile grupelor agricole socialiste se va acorda o mare atenției analizei prin­cipalelor aspecte privind par­ticiparea tinerilor la muncă pentru efectuarea în timp și de bună calitate a lucrărilor agricole, la creșterea pro­ducției vegetale și animale, păstrarea și dezvoltarea avu­tului obștesc, lărgirea orizon­tului de cunoștințe agricole. Trăind emoțiile deschide­rii noului an de învățămînt, elevii uteciști ai școlilor și li­ceelor de cultură ai grupurilor școlare generală, profe­sionale și post-liceale, vor acorda, în cadrul adunărilor de dări de seamă și alegeri, o atenție deosebită rolului pe care îl îndeplinește grupa U.T.C. în viața și activitatea clasei, în crearea unei atmos­fere propice studiului intens, de exigență față de modul în care colegii lor se ocupă de pregătirea teoretică și prac­tică, de respectarea discipli­nei școlare. In toate categoriile de or­ganizații, inclusiv cele din instituții și unități comercia­le, un loc important, în dez­bateri, va ocupa contribuția grupelor U.T.C. pentru acti­vizarea tuturor uteciștilor, an­trenarea lor la activitățile în­treprinse în vederea­ educă­rii politico-ideologice și mo­ral - cetățenești, a acestora, pentru creșterea responsabi­lității lor față de organizație și întărirea disciplinei utecis­­te. Vor fi stabilite totodată, principalele activități ce vor fi întreprinse în viitor pen­tru sporirea preocupării fie­cărei grupe U.T.C. și a tutu­ror membrilor U.T.C. la în­făptuirea sarcinilor ce revin organizației noastre din ho­­tărîrile Congresului al X-lea al P. C. R. O dată cu desfășurarea a­­dunărilor de dări de seamă și alegeri, anul acesta vor fi puse în aplicare o serie de noi măsuri privind îmbună­tățirea structurii organizato­rice a organizațiilor U.T.C. Astfel, la sate, în scopul co­relării structurii organizați­ilor U.T.C. cu cea a organiza­țiilor de partid, al apropierii preocupărilor uteciștilor de sarcinile unităților economi­ce, se vor constitui, la nivelul fiecărui C.A.P., organizații U.T.C. conduse de comitete, iar la nivelul brigăzilor de producție, grupe ale U.T.C. Comitetele U.T.C. pe C.A.P. vor fi subordonate direct co­mitetului U.T.C. pe comună. In școlile de cultură genera­lă, se vor constitui organiza­ții U.T.C. conduse de comite­te, iar la nivelul fiecărei cla­se se vor crea grupe U.T.C. Toate aceste modificări de structură organizatorică la sate, sîntem siguri, vor da po­sibilitatea desfășurării unei activități diferențiate cu ti­nerii în funcție de particulari­tățile lor de vîrstă, de preo­cupările și sarcinile lor spe­cifice, vor acorda toată aten­ția activității tinerilor coope­ratori îndeosebi în privința participării acestora la mun­ca în C.A.P. CONSTANTIN ISTRATE șeful secției organizatorice a Comitetului județean Botoșani al U.T.C. ALEGERI IN ORGANIZAȚIILE U.T.C. Un colectiv de lucrători de la Fabrica de confecții Bo­toșani (tehnicianul Nicolae Albu, mecanicul Ion Süci și e­­lectricianul Aizic Aizic) perfectează în aceste zile proto­tipul unei mașini semiautomate pentru cusutul plă­cilor la cămăși. Noua mașină care se face pe baza unor adaptări la vechea mașină de cusut — va crea posibilitatea ca lucrarea respectivă să se execute de către un singur muncitor pe schimb (la fiecare prod) în loc de 4 existenți în pre­zent. Productivitatea zilnică pe muncitor va putea spori pe această cale cu aproximativ două cămăși. Policlinica din Dorohoi BOTOȘANI DOROHOI SÄVENI DARABANI TRUȘEȘTI BUCECEA VINERI 10 OCTOMBRIE 1969 — Luceafărul: Omul, orgoliul, vendetta — Melodia : Blestemul rubinului negru — Cultural: In umbra coltului — Tineretului : Judoka agent secret — Patria : Comisarul X și banda trei cîini — Făclia : — Victoria : — Bucecea : verzi A trăi pentru a trăi Tarzan, omul junglei Pe plajele lumii Redacția nu răspunde de eventualele modificări Instruire­a conducătorilor de cercuri turistice pionierești In scopul intensificării activi­tății turistice în școli, Consiliul județean al Organizației pionieri­­lor a organizat, recent, instrui­rea conducătorilor de cercuri turistice pionierești. Materialul de analiză al acti­vității turistice în școli prezen­tat de tovarășul Nicolae Bute­­zanu, explicațiile date de varășii prof. Huzdup loan Io­și Zaharescu Radu, in legătură cu regulamentul concursului de orientare turistică „Roza vintu­­rilor", discuțiile despre temati­ca cercurilor, despre activitățile practice ce se pot organiza la nivelul școlilor, prezentarea ex­perienței valoroase a unor cercuri turistice cu tradiție ca cele din Miorcani, Ezer, Tru­­șești, Ștefănești, casele pionie­rilor Botoșani și Dorohoi au scos în evidență necesitatea formării la elevi a gustului și interesului pentru activitatea turistică in scopul cunoașterii ținutului natal, a frumuseților și bogățiilor patriei. In încheiere, tovarășul prof. Mihai Calcan, membru al co­misiei sport-turism al C.N.O.P., a subliniat necesitatea pregăti­rii fiecărui conducător de cerc, desfășurarea unei munci meto­dice intense incu­ fiecare acti­vitate — drumeție, cicloturism, excursie, concurs de turistică să răspundă orientare dorinței copiilor de a se recrea. prof. D. APETREI Curier • CONCEDIU DE ODIHNA Petru Florian, Todirehi­i Nu­mai angajații care au fost în incapacitate temporară de muncă întregul an calendaris­tic nu au dreptul la concediu de odihnă pe acel an. Deoa­rece în anul 1968 aț­ prestat activitate timp de 5 luni și jumătate și cum între timp v-a încetat angajarea, acest drept vi s-a compensat în bani. • ALOCAȚIE DE STAT Ioan Nuțu, Ibănești I Pen­tru cei nou angajați, cu con­tracte de muncă pe durată ne­determinată dreptul la aloca­ție, în condițiile legii, se naște după 90 zile calenda­ristice de la încadrare. In cazul dv., întrucît sînteți re­tribuit pe bază de cotă pro­centuală, alocația de stat vu se poate acorda numai în lu­nile în care realizați din în­casarea cotei procentuale (ex­clusiv cheltuielile de regie su­portate din cotă) un venit cel puțin egal cu salariul minim pe economie. Prezentați-vă la sediul cooperativei pentru încasarea drepturilor cuveni­te pe aceste luni. •SPORURI. INDEMNIZAȚII. ALTE DREPTURI BĂNEȘTI Miluță Gordaș, Ripiceni­i Unitatea tebuie să vă achite sporul lunar pentru vechime în cuantum de 85 lei. După cum am fost informați, ați fost repus în drepturi în sen­sul celor consemnate mai sus. Mihai Chiriac, Coțușca ! întrucît legea nu o prevede, indemnizația la care vă refe­riți nu vi se poate acorda. Vasile Atănăsoaie, Mior­­cani. Adresați-vă comisiei de judecată. • MEȘTEȘUGARI Ilie Anițulesei, Mihăileni , Dreptul meșteșugarilor cu a­­teliere proprii de a executa produse, prestări de servicii sau lucrări de deservire populației nu pot depăși o­­­­biectul activității prevăzute în autorizația de exercitare a meseriei. Exercitarea meseri­ei în alte condiții decât cele prevăzute în autorizație, con­stituie contravenție și se sanc­ționează conform art. 10 din legea cu privire la exercita­rea meseriilor de către mește­șugari în ateliere proprii. • PENSII Adam Laib, Durnești! Ve­chimea în muncă cerută în vederea acordării pensiei pen­tru limită de vîrstă trebuie să fie dovedită cu acte oficia­le pentru cel puțin 10 ani. Potrivit art. 8 din H.C.M. nr. 224/1960 activitatea în muncă depusă la persoane fizice poa­te fi dovedită cu carnetele de serviciu sau alte documente eliberate de organele de stat pentru timpul în­scris în acestea, da­că precizează data intrării și ieșirii din muncă și dacă poartă semnătura și ștampila juridic autorității de stat competen­te pentru perioada respectivă. In consecință, dacă aveți ast­fel de dovezi prezentați-le Ofi­ciului de pensii Botoșani. Prin martori nu puteți recon­stitui perioadele la care vă referiți, deoarece nu sînteți angajat. Chiar dacă s-ar pu­tea reconstitui astfel perioa­dele respective nu pot fi luate în considerare deoarece po­trivit alin. 3 al art. 35 din legea pensiilor, vechimea în muncă reconstituită prin martori este valabilă în în­tregime, după dovedirea cu acte oficiale a unei perioade de vechime de cel puțin 10 ani. Sofica Gheorghiță, Broscă­­uți , Pensia I.O.V.R. poate fi cumulată cu pensia C.A.P., dacă cei în cauză au lucrat în cooperativa agricolă de producție cel puțin un an. Simpla calitate de membru C.A.P. nu dă dreptul la cu­mul. In cazul dv. cuantumul pensiei I.O.V.R. a fost corect stabilit. Elena Mandache, Avră­­meni, ajutoarele la care vă referiți _sînt stabilite diferen­țiat, ținîndu-se seama de mai multe criterii printre­­ care capacitatea de muncă, sursele de venituri s.a. Numai adu­narea generală a C.A.P. poa­te hotărî în problema ce vă interesează. Citi­ți și răspun­sul dat mai sus tovarășei S. Gheorghiță. • ÎMPRUMUTURI D. Grămescu, Dorohoi ! Organul ierarhic superior al cooperativei de credit Jijia din Dorohoi este U.J.C.C. Bo­toșani. Soluționarea cazului pe care-1 reclamați este deci de competenta acestui organ. • INSTALAȚII DE PRELU­CRAT BUȘTENI Mihai Gurzu, Fedor Vasi­le, Cristinești : Potrivit art. 6­ din H.C.M. nr. 116/1969 funcționarea instalațiilor de prelucrat bușteni aparținînd cooperativelor agricole de producție se aprobă de Mi­nisterul Economiei Forestie­re. Aprobarea se dă numai pentru anumite cantități de lemn rotund, adecvat con­strucțiilor rurale — provenite din resurse proprii sau pe bază de repartiție — atît pen­tru nevoile cooperativelor a­­gricole de producție dețină­toare de astfel de instalații cât și pentru nevoile altor co­operative agricole de produc­ție care nu au asemenea in­stalații și sunt situate la dis­tante mari față de instalați­ile unităților pentru indus­trializarea lemnului de sub îndrumarea și­­ controlul M.E.F. In consecință instala­ția la care vă referiți nu poa­te funcționa decit în condi­țiile de mai sus și numai pentru satisfacerea cerințe­lor cooperativei agricole de producție. Urmează să vi se restituie taxele pe care le-a­ți plătit. PAVEL PERJU jurist a 1Iua 8 IH si 8 ■ IEi11§a B81aB III IIIs [UNK]Ia iBI B BaBN­ H 1BEIaa 1 1Si [UNK]Eir8B&BBBe1 [UNK] SIMBATA 11 OCTOMBRIE 1969 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 6.05— 9.30 Muzică și actua­lități. — Sfatul medicului: simile în alimentație.Gră­— Recomandări din pro­gram. — Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo­ritl ier. — Sport. — Agenda pionierului. — Revista presei. — Matineu muzical. — Moment poetic „Focuri la cramă­’. Versuri de O. Goga și Mihai Cruceanu. — La microfon, melodia preferată. 10.05 Pe aripile cîntecului. 10.30 Din țările socialiste. 11.34 Cîntece și jocuri popu­lare. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de H. Mălinea­­nu. 12.15 Recital de operă. 12.30 Intîlnire cu m­elo­di­a populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Frumos curgi Argeș la vale. 15.00 Radio-club turistic. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Ion Calca­t­rache. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.05 Caravana fanteziei. 16.10 Radio - ancheta econo­mică. 18.30 Program realizat de Ra­dio vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui melo­man. 20.10 Cîntă Angela Moldovan. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin me­­teorologic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Program de dimineață 5.30 Buletin de știri. 6.00 Cronica agrară 6.10 Muzică ușoară 6.40 Emisiune economică 7.00 Melodii executate la a­­cordeon 7.10 Vă invităm să notați la agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii Program de prims 12.00 Revista presei 12.10 Soliști de muzică popu­lară 12.30 Prezențe românești pes­­te hotare 12.40 Raliul melodiilor 13.00 Buletin de știri 13.10 Varietăți muzicale 13.30 Scena 13.45 Muzică ușoară orches­trală 13.59 închiderea emisiunii 18.00 Buletin de știri. 18.05 Film serial Belle și Sebastien. 18.30 Cheia orașului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele - enciclopedia. 21.00 Muzică lăutăreas­­­­că. 1 j Cîntă Mariana Bă­ „­doiu, Ilona Szabó, ■ Dumitru Schină, B Nicolae Florian și o­­ formație instrumen­­n­tală condusă de­­­­elu Urziceanu. 21.20 Monografii con­­­­temporane. „Săptămînile de 8­­ zile“. 1 Film de Horia Va- n siloni. ' 21.40 Comisarul Maigret. 1 Barul Liberty. g 22.30 Telejurnalul de ■ noapte și buletinul­­ meteorologic. 22.45 Publicitate.­­ 22.50 Anda, magneto­­­­fonul, platoul... și­­ patru camere de a luat vederi. Regia | Alex. Bocăneț. E­­­­misiune cu Călugăreanu. Anda * | 23.20 închiderea emi­­si­­iunii. a r

Next