Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-08-07 / nr. 2894
Anul XXVI nr. 2894 vineri 7 august 1970 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Din cartea realizărilor socialiste La ora cinci dimineața, sau înainte de cinci, cînd mă uit afară, în curte, cineva de dincolo aprinde lumina în casă și-i văd umbra : omul se pregătește să plece la serviciu, și umbra lui îmi parvine de la înălțimea etajului trei sau patru, modificată de perspectiva cartierului cu care m-am obișnuit. Deseori, am vrut să-l întreb : Cine ești dumneata ? și cum, miercuri, 5 august 1970, cînd vorbesc la locul de muncă cu maistrul Constantin I. Strahinițchi, mi se pare că a fost chiar el. Dar a fost altcineva.Și fără să elucidez întrebarea, asist, dimineață de dimineață, la neobișnuitul concert al luminilor : dacă s-ar găsi un compozitor care să transpună pe note cadența aprinderii trelor de dincolo, în curte, feresîn cartierul nostru sau oricare altul, negreșit din cadența aceasta ar ieși acordurile unei muzici solemne...). Cine a construit orașul ? întreb. Și cum ? Și cu ce dotări tehnice, mai ales ? Oamenii ridică din" umeri și se "întreabă din ochi : Dumneata ești mai vechi ? La întreprinderea de construcții - montaj a județului, am căutat îndelung un om vechi, descoperindu-l după denumirea încîlcită a unor și mai vechi și chiar uitate întreprinderi botoșănene. Rememorînd începuturile construcției de locuințe în această parte a țării, inginerul Copel Brandes, șeful serviciului producție, nu și-a putut ascunde un zîmbet nostalgic și plin de umor. Era prin anul 1955 cînd întreprinderea contractase o comandă neobișnuită : construcția unui bloc de apartamente în Botoșani. Inginerul șef de atunci al întreprinderii (numele i se află undeva în arhive, dar am renunțat să investighez arhivele), întrebase mirat : — Instalații sanitare ? Ce-avem noi comun cu instalațiile sanitare și cine ar putea să le facă, aici ? Și-ntr-adevăr , întreprinderea dispunea, la acea dată de 1 ianuarie 1955, de 200 metri liniari de țeava neagră de doi țoli. Și totuși prima baie s-a executat, cu materialul puțin și multe artificii de calcul (ciubucul plătindu-se legal pe stat de plată pentru a acoperi ciubucul plătit, la rîndul său, de instalatorul care a cumpărat cine știe de unde un robinet !), în primul bloc de locuințe amplasat pe strada Karl Marx , blocul însuma... 4 (patru) apartamente... Erau, rememorează constructorii, cîteva mașini vechi cu care se putea ajunge la Dorohoi în 24 de ore. Din punct de vedere al utilajelor, ceea ce aveau ei echivalează cu entități de ordinul neglijabilelor, poate unu la sută. Montarea unui grup sanitar pricinuia greutăți de neînchipuit. Și astăzi ? am întrebat. — Astăzi asamblăm circa 1 000 de asemenea grupuri, anual, iar instalațiile reprezintă cam 30 la sută din valoarea investițiilor. Pe șantierul numărul 2 din Botoșani, bătrînul maistru Constantin I. Strahinițchi are în subordine șase puncte de lucru. La 57 de ani, maistrul este pensionar de boală, iar medicii i-au recomandat, ca reconfortare, să mai muncească un an. „Aș vrea să vă spun, zice, că nu sunt singurul vechi : aici mai lucrează încă șeful echipei de zidari Gheorghe Gîngă, ca și Artur Heineric, sau dulgherul Eugen Kraft, cei de demult, care și ei se mirau cînd începeau temelia unui bloc de zece apartamente. Cu timpul, cînd volumul lucrărilor s-a înghesuit, oamenii și-au cam dat în petic cu calitatea lucrărilor zidului și a tencuielii, dar au trebuit să se obișnuiască, obligatoriu, cu ritmul și amploarea tot mai mare a investițiilor. Toți ne obișnuim. Fiul meu spre masa alăturată, unde (gest lucrează un tînăr), Constantin C. Strahmnițchi, a fost la-nceput maistru „provizoriu”. Eu eram în pensie, dar veneam pe șantier să-l ajut, ca un chibuț oarecare, și un timp băiatul mi-a fost un fel de șef. Dar asta vreau să spun : pe cine puteam noi să contăm în anii aceia ? De unde cadre ? De unde specialiști ? Ne-am calificat unii pe alții, pe șantiere, încît și ucenicii școlarizați de stat, astăzi, se-ntreabă de unde cunoaștem atîtea ?". Ce a urmat apoi ? La întreprinderea de construcții , montaj nu se tine nici o evidență sentimentală a dezvoltării cetății. Se știe totuși că au fost : un bloc de locuințe „mai mare”, acoperit cu țiglă și avînd sobe, tot pe strada Karl Marx, prin 1957— 58, și la scurt timp i-a urmat altul, la fel ; apoi primul „cartier", adică ansamblul de locuințe Marchian ; mai aproape în timp, în parcul Mihai Eminescu a început să prindă contur orașul cel nou ; după locuințele din Parcul tineretului, urmează cartierul (sau întregirea cartierului) Mihai Eminescu II ; în sfîrșit, s-au turnat fundațiile pentru ansamblul Octav Băncilă. Luminile orașului cresc în trepte de alb, și ritmul în care se nasc aceste lumini este ritmul unei muzici solemne : 26 de trepte, începînd cu prima, a Eliberării, dispuse pe portativul istoriei moderne. Cuvintele nu sînt mari, dar încărcătura solemnă o au gîndurile constructorului contemporan. Fiindcă astăzi se leagă de ieri, iar trecutul angajează răspunderea viitorului într-un dialog în care experiențele depășite (lăudabile sau criticabile prin prisma timpului) constituie un punct de plecare pentru generațiile următoare. Cei ce s-au îngrijit cu ani în urmă de construcția de locuințe au fost, se pare, oameni prea grăbiți în competiția cu prezentul imediat. Ideea o subliniază tovarășul inginer Octavian Cratchi, prim vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular al județului i — Un oraș, un teritoriu construibil s-ar putea asemui cu un nesfîrșit mulaj, în care degetele constructorului modelează neîncetat noi și noi forme ale viitorului palpabil. Nu este o muncă statică. Gîndiți-vă la plantații , sădind un copac, edilul trebuie să aibă capacitatea vizionarului, să vadă acest copac, înalt, rămuros și viguros, în peisajul aleii întregi, căreia îi sînt necesare decenii să crească nestînjenit, dar mai ales fără să stînjenească alți arbori, sădiți mai tîrziu în preajmă... Intr-adevăr, cum au fost sădiți pînă acum copacii aceștia în tradiționalul nostru oraș al grădinilor ? Traducînd metafora interlocutorului se poate spune că, în multe cazuri, gospodarii și ctitorii cetății, asemeni biologilor cărora natura le joacă neașteptate teste, au obținut în trecut interesante celule ale unui întreg, dar fără să întrevadă înfățișarea finală a acestuia. Hibridul realizat este încă în multe privințe perfectibil și discutabil... ALEXEI RUDEANU (Continuare în pagina a lll-a) TREPTELE ORAȘULUI Beneficiar șantierele de construcții ale județului Din planul de investiții al acestui an în valoare de 6 milioane lei pentru procurarea de utilaje și instalații, întreprinderea județeană de construcții montaj a achiziționat pînă acum utilaje în valoare de 4,1 milioane lei care vor îmbunătăți simțitor gradul de mecanizare a lucrărilor îndeosebi în transporturi, excavări de pămînt, lucrări de ridicat. Printre utilajele și mașinile procurate și puse în funcțiune se numără două excavatoare de 0,4 și 0,6 m.c. pe cupă, un echipament cu sistem de acționare hidraulică pentru un buldozer S 1300, 3 macarale „Pionier”, un autocran de 5 tone forță, un autoatelier mobil dotat cu întreg echipamentul necesar, 8 basculante, 6 tractoare, 3 remorci etc. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA I Redactie și administrația Botoșani Calea Națională nr. 261 Telefoane Redactor țef - 11328 Redactor șef adjunct - 11725 Secretariatul de redacție - 12075 Secțiile economică și culturală - 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat - 11106 Secțiile informații și scrisori - 11217 Administrația - 12372 ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR ORDINE, DISCIPLINA, RĂSPUNDERE LA FABRICA DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII DIN BOTOȘANI DEFICIENȚELE DIN MUNCA DE CONDUCERE ȘI CONTROL AU GENERAT GREUTĂȚI IN REALIZAREA PLANULUI Dacă ținem seama că pe primul semestru al anului 1970, Fabrica de industrializare a cărnii din Botoșani și-a îndeplinit planul la producția de carne doar în proporție de 98 la sută, așa după cum a reieșit din darea de seamă a comitetului de direcție, rezultă limpede că acest colectiv nu a depus toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor la toți indicatorii. Dezbaterile din adunarea generală, intervențiile multor participanți au dovedit că în întreprindere au existat suficiente lipsuri, destulă indisciplină în muncă, ceea ce a grevat în asamblu asupra rezultatelor ce trebuiau obținute. Vorbind obiectiv, atmosfera în care s-au desfășurat dezbaterile, a suferit de o anumită moleșeală, monotonie, (aceasta nu numai din cauza căldurii !), mulți dintre vorbitori mulțumindu-se să facă niște banale informări, să prezinte scuze nefundamentate care să pareze eventualele critici, să se „acopere“ pentru eventualele nerealizări : „Mă angajez în fața adunării generale să realizeze planul la tineret bovin și la adulte, dar la oi și porci nu” — susținea Vasile Grăjdan, șeful bazei Trușești ; cam același lucru l-au susținut și tovarășii Dumitru Molocea, îndrumător la baza Darabani și Vasile Adăscăliței, șeful bazei Ungureni, care s-au angajat să realizeze planul numai „per total“. Unii aruncă vina pe porumbul deficitar la ora actuală și solicitat de producători ; alții, din contra, pretind dezbaterilor un cadru sărbătoresc și atacă „sărăcia“ în discuții a celorlalți, supraestimîndu-și propria situație. Șeful îngrășătoriei de la Bucecea, Eugen Costescu, pretinde chiar în final (aviz pentru celelalte subunități !) „că planul e depășit pe întreaga unitate,“ tocmai datorită activității bune a îngrășătoriei în care lucrează. Și n-ar fi rău dacă acest lucru ar fi adevărat. El uită însă să arate că livrează animalele la randament scăzut — „aproape de necrezut cum se exprima un vorbitor — de numai 40 la sută“. Discuțiile s-au purtat în acest gen, uneori ocolindu-se adevăratele cauze care au generat nerealizarea planului : încheierea de contracte fictive (la baza Ungureni), lipsa de operativitate în predarea și expedierea animalelor, neajunsurile din activitatea aparatului administrativ, care nu s-a preocupat îndeaproape, n-a controlat munca de achiziționare etc. Pe bună dreptate, a intervenit tovarășul Dumitru Georgescu, director economic la Combinatul alimentar, relevînd adevăratele cauze ale situației în care se află unitatea : realitatea — spunea el — că ne-am cam e jucat de-a contractul. Totuși, fabrica are posibilități să-și îmbunătățească mult activitatea. In acest sens, întregul colectiv în frunte cu organele de conducere va trebui să pună accent pe creșterea greutății pe cap de animal, (atît la preluarea de la unitățile contractante, cît și de la îngrășătoriile proprii). Fără îndoială, în adunare au fost formulate și o serie de propuneri juste : necesitatea unei corelări mai strînse a planului de preluare, îndeosebi la specia porcine și ovine, cu efectivul real din județ — o lacună mare a aparatului de conducere — evidențiată de Eugenia Balan de la baza Dorohoi și Ionel Dumitru de la baza Botoșani ; vehicularea animalelor cu vagoane C.F.R. pentru reducerea timpului de staționare în bază ; îmbunătățirea deservirii prin C.E.C. (pe linia operațiunilor de mandat) privind efectuarea plăților către populație pentru animalele livrate etc. Tovarășul Ion Halunga, șeful sectorului de coordonare și sinteză a comisiei economice a Comitetului județean de partid, a arătat că salariații acestei întreprinderi mai au încă multe de făcut pentru optimizarea activității lor economice. Adunarea VIOREL BENCHEA (Continuare in pagina a ill-a) 81 Hi UD B B B LA COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCĂ Noi utilaje în dotare Valoarea totală a utilajelor achiziționate în aceste 7 luni din fondurile de investiții ale cooperativelor meșteșugărești din județul nostru se ridică la 677.000 lei. Secția de timplărie a cooperativei „Progresul", recent construită a fost dotată in întregime cu utilaj nou printre care mașini de rindeluit la grosime, de cojit nuiele, de numerotat. Cooperativele meșteșugărești „Sporul" din Dorohoi, „înfrățirea“ și „Prestarea" din Botoșani au achiziționat, montat și pus în funcțiune, fierăstraie panglică, mașini de frezat, de rindeluit la grosime, precum și un număr mare de mijloace auto de transport (furgonete, autodube, autocamionete). In lunile următoare se vor mai primi încă trei mașini de turnat lac pentru mobilă cu care se vor dota cele trei unități noi ale cooperativelor „Sporul“, „ Progresul“ și „înfrățirea“ mașini de șlefuit, strunguri pentru lemn, mașini de frezat ș.a. ceea ce va permite diversificarea gamei de produse și servicii oferite populației de către cooperația meșteșugărească. SULIȚA. Sîntem informați că la secția piscicolă Dracșani - Sulița au fost populate cu crap chinezesc, trei bazine. Cele două specii de crap chinezesc au fost aduse de la stațiunea de cercetări piscicole Nucet (Tîrgoviște). Condițiile existente vor da posbilitatea ca aceste specii să se dezvolte bine în iazurile respective. IBĂNEȘTI. In ultimul timp, cetățenii comunei Ibănești au trecut în agenda realizărilor 3 obiective de mare utilitate : 2 km de drum pietruit (valoare 108 000 lei), 6 podețe din tuburi de beton, un pod mare de lemn, în valoare de peste 15.000 lei. De notat că la toate trei obiective, s-a prestat un volum însemnat de muncă patriotică. BOTOȘANI. De la întreprinderea de plante medicinale aflăm că a început recoltatul muștarului la cooperativele agricole de producție Ștefănești, Românești, Bălușeni etc. Doar cîteva zile mai sunt pînă cînd va începe și campania de recoltare a macului, plantă medicinală cu cea mai mare pondere în județul nostru. ÎN AGRICULTURA Indicatorii zootehnici în creștere Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cooperativele agricole din județ dețin în prezent mai mult cu 4.500 bovine, 8 400 porci, 30.000 oi și 32.000 păsări. Mai bune sunt și rezultatele obținute în reproducția animalelor față de anul precedent obținîndu-se mai mult cu 3000 viței, 10.000 purcei, 6.000 miei etc. Producția animalieră este de asemenea, în sensibilă creștere ; la lapte de vacă s-au obținut cu peste 20.000 hl mai mult; pe primul semestru al anului planul de livrare din cooperativele agricole a fost depășit la carne de porc cu 73 tone, iar la lapte de oaie cu 2.700 hl. Cele mai bune realizări s-au obținut în luna iulie, cînd planul de livrare a fost realizat și depășit la carne de vită și de porc (depășirea totală e de 85 de tone) și la laptele de oaie. Nereguli grave în gospodărirea producției actuale de cereale MÎNĂ SPARTĂ LA UNII, MÎNA LUNGĂ-LA ALȚII Fără îndoială că desfășurarea campaniei de vară a impus și impune operativitate ; aceasta e chiar dominanta principală sezonului și trebuie să fie pentru ca recolta să ajungă cît mai repede în magazii. Nicidecum însă nu trebuie să admitem ca sub acest paravan să se petreacă nereguli, care, într-un fel sau altul, pot prejudicia avuția obștească, și în cele din urmă, economia națională. Avutul este al nostru, al tuturor, și este de neconceput ca de el să profite cîțiva care-și petrec timpul pe la umbră. Recent, la indicația organelor județene de partid, lucrători de la Inspectoratul de miliție și sucursala Botoșani a Băncii agricole au întreprins un raid - anchetă cu care prilej au constatat grave nereguli într-un număr însemnat de cooperative agricole. Un aspect mai general întîlnit este acela că producția, la expedierea de pe lan sau de pe arie, nu este cîntârită, actele se întocmesc „din ochi“, din care cauză intre scriptic și fapte apar diferențe impresionante. Un sondaj făcut la un transport expediat de la C. A. P. Miorcani, a scos la iveală că la 3700 kg. grîu, înscris în documentele de transport, se aflau în realitate în plus 580 kg . la C.A.P. Bobulești, plusul la 3119 kg. ovăz era de 760 kg, iar la 4120 kg. grîu — de 130 kg. Diferențe în plus s-au constatat și la transporturile făcute de la C.A.P. Ungureni (320 kg.), Unțeni (240 kg), Corlăteni (530 kg), Liveni (190 kg.), Vlădeni (1260 kg.) Incorectitudinea e la fel de gravă dacă diferența între cîntare e în plus sau în minus. Justificarea nu există nici într-un caz, nici în altul, pentru că, înainte de folosire, toate cîntarele au fost verificate și se aflau în bună stare. Problema e dacă sunt sau nu exploatate cum trebuie iar pentru aceasta nu trebuie cine știe ce pricepere. Dar, cînd și aceasta lipsește începi să te gîndești, ce i-a determinat pe acești oameni să greșească ? Au un interes anumit? Și atunci care este acela ? De la cooperativele agricole Aurel Vlaicu, Ladoveni, Manoleasa, Avrameni, s-au expediat încărcături cu lipsă de 80 — 500 kg. Evident, cei puși să constate acest lucru s-au aflat în încurcătură , ori cantitatea înscrisă în acte a existat în realitate și a fost sustrasă pe drum (deci trebuie readusă unitate), ori cei care au întocînit actele sunt iresponsabili atunci pentru că n-au făcut cumși secade o muncă, nu trebuie plătiți. Mai grav ni se pare faptul că din unele unități producția se expediază fără să fie cîntârită. De pildă, de la ferma Avram Iancu a I.A.S. Săveni (director N. Puiu) a fost expediată cantitatea de 45 tone grîu de sămînță fără să fie cîntârită. Verificîndu-se un transport făcut de șoferul C. Borboroș, care nu era însoțit de delegat cel puțin, s-a constatat că îi lipsește un sac de grîu ! Ce fel de pregătiri pentru campanie a făcut conducerea I.A.S. Săveni ? A avut în vedere oare ca să nu ajungă în magazii toată producția ? Sancțiunile cuvenite pentru o asemenea situație nu trebuie să-l ocolească nici pe tovarășul director, care n-a pretins ceea ce trebuia să pretindă lucrătorilor în subordine. Un rol deosebit în asigurarea recepționării produselor cu imparțialitate îl are prezența la baze a delegaților din cooperativele agricole, special instruiți în acest scop, care trebuie să însoțească vehiculele cu produse, să asiste la analize și la predarea producției. Acest lucru este neglijat de multe unități, ceea ce naște posibilitatea multor nereguli. Sunt cazuri cînd situația ține de lipsa spiritului de responsabilitate a celor învestiți cu astfel de munci, pildă, delegatul C. Muraru, De de la C.A.P. Corni, a abandonat Continuare în pagina a III al • INTRE ACTE ȘI INDICATORUL BALANȚEI, DIFERENȚE... ASTRONOMICE ! • DELEGATUL LA BAZA DE RECEPȚIE, UN OM CA SA FIE ? • ȘEFII CONTABILI NU POT RAMINE IN AFARA SARCINILOR DE CAMPANIE Prognoza In zilele de 8, 9 și 10 august vremea va fi călduroasă, cu cerul variabil. Vor cădea averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între 13 și 17 grade, iar maximele între 24 și 28 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 5,09 și va apune la ora 19,33.