Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)
1970-07-22 / nr. 2880
Adunările generale ale salariaților „PISCICOLA" RESIMTE ABSENȚA AJUTORULUI CONCRET Nu sunt necesare prea multe argumente pentru a dovedi necesitatea dezvoltării patrimoniului piscicol în județul nostru. Sunt suficiente motive care pledează pentru amenajarea unor lacuri de acumulare și popularea lor cu pește, putîndu-se folosi, astfel, mai economic terenurile situate în unele depresiuni, pe care oricum în cea mai mare parte a anului băltește apa, asigurindu-se cantități sporite de pește pentru hrana populației. Pornind de la aceste considerente, adunarea generală a salariaților de la întreprinderea „Piscicola” Botoșani, a analizat cu răspundere și competență activitatea economică și financiară din prima jumătate a acestui an, a stabilit măsurile necesare pentru realizarea planului pe 1970, în funcție de posibilitățile existente. Dezbătind sarcinile de plan pe 1971, adunarea a adoptat măsuri tehnico - organizatorice care să ducă la realizarea exemplară a planului, încă din primul an al cincinalului următor. Darea de seamă prezentată de inginerul Ovidiu Chelaru, directorul întreprinderii, a scos în evidență lupta, din acest an, a întregului colectiv de muncă cu capriciile naturii, în special a personalului de la secții, pentru a înlătura eventualele calamități din cauza viiturilor de apă. In perioada analizată, întreaga activitate a fost concentrată la popularea iazurilor cu puiet de crap, aprovizionarea cu furaje și furajarea peștelui, pregătind astfel condiții pentru ca în semestrul următor să se poată trece efectiv la realizarea producției industriale. Sarcinile pe 1971 sunt mult mai mari. Față de realizările ce se prelimină în acest an, în 1971 producția de pește va trebui să sporească cu 550 tone. Această creștere ției cere substanțială a produceforturi deosebit de mari din partea întregului colectiv pentru a reface iazurile distruse de ploile și furtunile din luna iulie 1969, amenajarea de pepiniere pentru producerea puietului de crap necesar repopulării. Dar, după cum s-a subliniat și în adunare, toate aceste obiective nu vor putea fi realizate fără ajutorul Direcției de industrie locală din cadrul Consiliului popular județean. Pînă acum, totul s-a rezumat la promisiuni, cu care nu pot fi îndepliniți indicatorii de plan, încă nici la ora actuală, de exemplu, nu se știe natura investițiilor ce urmează a se realiza în 1971. Capacitatea de producție a iazului este mult mai mare, sublinia în cuvîntul său Petre Olteanu, șeful secției Dracșani, dar nu putem să obținem mai mult pentru că nu avem condiții să asigurăm puietul pentru repopulare. Spațiile pentru pepinieră sînt încă mici în raport cu cerințele producției. Și cu alte ocazii s-a pus problema să mărim pepiniera, dar întîmpinăm greutăți în asigurarea terenului, iazul „Sulițoaia" de la C.A.P. Sulița a fost distrus anul trecut de viiturile de apă , propun să ni se dea nouă acest iaz (n. r. eventual de găsit o formulă de cooperare), și o parte de teren, de pe care, de 8 ani de zile, nu s-a luat nici un fel de recoltă, ca să amenajăm pepiniere pentru producerea puietului de crap. Nu se poate conta pe producții constante de pește, dacă nu se asigură producerea puietului în pepiniere. Așa cum au arătat, în cuvîntul lor, Eugen Apostoliu, Petru Curcă, Mihai Beraru și Vasile Pascaru, șefii secțiilor piscicole Hudești, Vorniceni, Tătărășeni și Costești, o problemă cheie a creșterii producției de pește o constituie asigurarea puietului de crap, pentru care nu a existat o preocupare suficientă. Lipsa pepinierelor piscicole a mai fost discutată și analizată de organe competente, la care a participat și Direcția de industrie locală, dar nu s-a întreprins nimic deosebit. întreprinderea „Piscicola“ are greutăți pe care nu le poate rezolva decit cu sprijinul organelor competente. — Au trecut aproape trei ani de cînd purtăm discuții cu reprezentanții C.A.P. Havîrna, ca să construim un gard metalic la iazul Tătărășeni, unde la fiecare creștere a nivelului de apă se pierd circa 20 tone de pește, dar nu am ajuns la nici o înțelegere, spunea ing. Mihai Vartic. O altă greutate este aceea că avem de executat un volum mare de investiții, dar nu sunt asigurate fondurile necesare. Am cerut din timp la Direcția de industrie locală fondurile necesare pentru refacerea iazurilor distruse anul trecut de calamitățile naturale, dar ni se dă cu țîrîiia. Ca să intre în producție pepiniera de la Costești în 1971, ne sunt necesari încă 450.000 lei. De asemenea, fonduri vor mai trebui alocate pentru terminarea iazurilor de la Vorniceni, Sarata, Popeni, Neculce etc. Iată de ce în semestrul I, planul de investiții a fost îndeplinit abia în proporție de 19,5 la sută. Dezbătînd cu simț de răspundere și maturitate problemele centrale ale producției, îndeosebi a sarcinilor de plan pe 1971, adunarea generală a cerut ca forul tutelar, respectiv Direcția județeană de industrie locală, să acorde un ajutor mai I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) LA ZI Culturile duble PESTE 30 000 HA TREBUIE SA FIE INSĂMINȚATE PINA LA 31 IULIE Intre preocupările de sezon din agricultură se înscrie însămînțarea culturilor duble, folosind în acest scop terenurile de pe care se recoltează acum culturile de bază. Sarcina județului nostru este să cultive, în miriște, în zilele următoare, peste 34 000 ha, in C.A.P. și I.A.S., cu porumb și alte plante. In întreprinderile agricole de stat, pînă la începutul acestei săptămîni, s-au și însămînțat 350 ha., reprezentînd cu 25 ha. mai mult decit au insămințat pînă la aceeași dată toate cooperativele agricole din județ. Inginerul directorul Nicolae Gimir, Inspectoratului județean al întreprinderilor agricole de stat ne spunea că grăbesc această lucrare deoarece cele cele mai mari de șana obține producție le au culturile semănate pînă la 1 august. O experiență personală, din 1964, la Ionășeni — Vîrfu Cimpului, cînd a obținut la cultura dublă o producție aproape similară cu cea de la cultura inițială pentru porumb siloz, îi dă temeiuri să pretindă, de la toate unitățile aflate în subordinea inspectoratului, să execute in acest termen insămințarea culturilor duble. Și în cooperativele agricole, acolo unde spiritul organizatoric și dorința de a obține o producție suplimentară s-au materializat in acțiuni concrete, au fost obținute rezultate bune. La Buhăceni, Românești, unități, Drislea și în alte boabele de porumb se află de acum în patul germinativ. Meritoriu e procedeul folosit (Continuare în pag. a lll-a) BIBLIOTECA I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU" IAȘI Construcții noi la Darabani Zilele acestea se va inaugura, la Darabani, un complex comercial care, prin proporțiile dimensionale, ca și prin eleganța arhitectonică, se anunță a fi unul dintre cele mai moderne din județ. Noul local al complexului va cuprinde, în raioanele sale, toate produsele ce se desfac prin magazinele cooperației de consum. De asemenea, în același oraș, s-a dat în folosință un nou bloc în care s-au mutat 30 de familii. In curînd, în același cartier, se va face recepția a încă unui bloc cu 20 de apartamente. PROGNOZA In zilele de 23, 24 și 25 iulie a.c. vremea va fi în general frumoasă și în încălzire. Cerul va fi variabil. Se vor semnala averse de ploaie slabe, izolate și de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul vest, sud-vest la început, apoi din nord-vest. Temperatura aerului în creștere treptată. Minimele vor fi cuprinse între 12 și 17 grade, iar maximele între 24 și 29 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 4.51 și va apune la ora 19.52. Fotografia : I. GAVRIL Furajarea peștilor pe iazul de la Hânești începem cu acest citat dintr-un dialog ce a avut loc între doi șefi de fermă, pentru că ni se pare foarte edificator asupra modului cum își abordează sarcinile unii dintre ei. Doctorul Ion Sabău, șeful fermei de stat de la Drăgușeni, înregistrînd ca pozitiv faptul că la ferma vecină a cooperativei agricole din Drăgușeni — există interes pentru însușirea experienței unităților de stat (l-a vizitat nu numai șeful de fermă, dar și președintele C.A.P., și primarul, cît și alți lucrători), ne-a povestit și următorul lucru, ca fapt divers : fosta fermieră de la C.A.P., Maria Maxim, i-a cerut sfatul cum să procedeze pentru a avea în ferma de care răspundea reșizultate mai bune. „Trebuie să verifici de fiecare dată cum se face furajarea, mulsul și predarea laptelui“, i-a răspuns sus. Observînd că de fapt dinaceasta înseamnă totul, că o angajează permanent și deplin, colega i-a replicat : — Dar cît poți să reziști așa ? La o asemenea replică putea opune alta : cît poți s-ar să reziști să iei leafă fără să faci treabă ? De altfel, direcția agricolă a și eliberat-o din funcție. Evident, nu din pricina dialogului de mai sus, ci din substanța lui. (A fost în unitate efectiv doar 24 zile, în timp de cîteva luni). Acum să ne oprim asupra principalilor indicatori ai celor două ferme . La „masa rotundă" la care au luat parte președintele, inginerul șef și contabilul șef din C.A.P. și dr. Ion Sabău, șeful fermei de la I.A.S., s-au purtat vii discuții pe tema „ce are“ I.A.S.-ul și ce „nu are" C.A.P.-ul. Făcînd „reducerile" la același numitor, au ajuns, toate cadrele de conducere de la C.A.P., în acord deplin, la concluzia că ceea ce le lipsește nu sînt numai condițiile de ordin material, că, in primul rînd, nivelul de preocupare diferă. In timp ce o zi întreagă pe la una din taberele fermei cooperativei agricole nu trecuse nimeni, tovarășul Sabău, nu-și permite să nu verifice zilnic calitatea mulsului, nu uită să controleze procentul de grăsime din lapte, asistă la furajare și verifică în cîmp cum se string nutrețurile pentru iarnă ; discută cu colectivul și pun împreună la punct soluțiile cele mai bune de lucru ; controlează să nu se fure laptele ; verifică paza de noapte ; supraveghează și acordă tratament cînd e cazul. Numai pentru muls superficial a aplicat imputații de 800 lei , are în schimb satisfacția că ferma e fruntașă pe întreprindere la producția de lapte și că muncitorii din colectivul pe care îl conduce, prin urmare cîștigă cel mai bine din întreprindere. La C.A.P. însă nici la începutul lui iulie furaje din anul trecut de care au avut mare trebuință astă iarnă — coceni —nu erau incă strînși și depozitați. Ba mai depreciau și acum pășunea din trupul Fane, înpiedicind iarba să crească. In același timp, animalele stau în tabăra Fane, fără nici un adăpost ; atît soarele cît și ploaia le reduc producția : procentul de grăsimi din lapte e de-a dreptul dubios — 3,2 la sută, cu toate că animalele consumă iarba de ing. ION MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) , nu numai identitate de nume ci și de rezultate „DAR CÎT POȚI SĂ REZIȘTI AȘA?" Specificare Unitate . IAS" CAP' de munca — efectiv total capete 916 758 — vaci H 535 362 — producția de lapte planificată pe vacă litri 3130 1800 — producția medie pe 6 luni pe vacă >. 1448 536 — retribuția pe 100 I. lapte Iei 32 39 In laboratorul de chimie al Uzinelor textile „Moldova" din Botoșani Fotografia : I. NOUR Cu PRILEJUL CELEI DE A 7- aiuirsări a zila de naștere A TOVARĂȘULUI GHEORGHE STOICA După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica, Stimați tovarăși, Reuniunea de astă - seară consacrată unui eveniment important : împlinirea de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idealuri mărețe - idealurilor socialismului și comunismului - ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Gheorghe Stoica fac cinste nu numai lui, ci și ai partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă și apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de independență națională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste La chemarea partidului străine, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că asemenea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta revoluționară, au contribuit cu Partidul Comunist Român, clasatoate, poporul român să muncipoată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunînd, să se numere printre detașamentele de frunte care s-au ridicat (Continuare in pagina a lll-a) Toastul tovarășului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere dată activității mele, să mulțumesc tovarășului Ceaușescu pentru cuvintele bune, tovărășești, pe care mi le-a adresat și, totoată, să mă declar întru totul de acord cu conținutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forței și unității sale, spre întărirea - pe baza respectării independenței și suveranității fiecărui partid - a unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Aș dori, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a adresa mulțumiri tovarășilor, organizațiilor obștești, care m-au felicitat la aniversarea zilei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am (Continuare in pagina a lll-a) PE ROBINETE, AȘTEPTAM SA CURGĂ APĂ, NU SCUZE In ciuda abundenței de apă de la începutul primăverii, ultimele săptămîni pot fi caracterizate ca foarte secetoase pentru consumatorii de apă potabilă din municipiul Botoșani. Avem în vedere creșterea municipiului și deci și a necesarului de apă, dar, numai cu un an în urmă, știm cu toții, capacitățile de captare din lunca Siretului au fost sensibil mărite. La redacție am primit scrisorile unor cetățeni care domiciliază pe străzile Zefirului, Liliacului, Austrului prin care ni se aduce la cunoștință că distribuția apei potabile se face deficitar. Convorbiri cu cetățeni din alte circumscripții ne-au relevat aceeași situație. Puse față în față, asemenea realități cer explicații. De la început, ne-am propus să luăm relații de la cei care mînuiesc nemijlocit acest prețios bun, șefii și directorii urmînd să ne răspundă dacă alimentarea pe viitor cu apă potabilă a municipiului poate sau nu să se îmbunătățească. Ne aflăm față în față cu maistrul Cozma Pancrati de la distribuția apei, care ne dovedește, scriptic, mărirea debitului în 1969 față de 1968. — Cum explicați scăderea debitului de apă. în lunile iunieiulie 1970 ? — In mod obișnuit municipiul primește pentru populație, zilnic 3.500 m.c. apă. Datorită însă unor întreruperi survenite la stația de deterizare din Bucecea uneori debitul pe care îl primim este diminuat cu aproape 1.000 m.c. Evident, industria nu poate renunța la cota de apă repartizată. Practic, aceste diminuări afectează consumul populației, care, în ultimă instanță nu mai e cel planificat ci doar 2/3 din acesta. Așa se explică și faptul că în situațiile de la I.G.C.L. presiunea medie din rețeaua orașului este de 2 atmosfere, iar în fapt (așa după cum ne-am convins în ziua de 14 iulie la una din stațiile termice) abia atingea o atmosferă. Intrucît tovarășul Cozma Pancrati amintise de dese întreruperi la Bucecea, ne-am adresat celor care lucrează la statia de deferizare. — întreruperile de la stație Alimentarea cu apă a municipiului Botoșani-o problemă nerezolvată se produc din cauza defecțiunilor ce survin în rețeaua de alimentare cu energie electrică — ne-a declarat tovarășa Cornelia Beraru, inginerul chimist al stației. Am aflat apoi că numai duminică 12 iulie a.c. au avut loc 9 asemenea întreruperi iar în perioada 12-17 iulie numărul acestora a fost de 30, totalizînd peste 400 minute de inactivitate, ceea ce în alimentarea cu apă înseamnă cîteva mii de a.c. în minus. Este imposibil ca stația de 110 kV din Bucecea să alimenteze stația de deferizare fără atîtea întreruperi ? Inginerul Corneliu Beraru a propus soluția unui racord special care ar reduce considerabil acești timpi morți din aprovizionarea cu apă. Noi considerăm că specialistul de aici trebuie audiat și de către comitetul de direcție al I.G.C.L. Aprovizionarea cu apă a noilor cartiere reprezintă încă o problemă. Am fost informați că pentru cartierul din parcul „M. Eminescu" se află în construcție un castel de apă care va asigura presiune și nivel corespunzător pentru toate edificiile de aici și că în cartierul „Parcul tineretului" se lucrează la realizarea racordului inelar la conducta principală. Nu poate decît să ne bucure acest lucru, dar care este stadiul realizării acestor obiective ? La castelul de apă, lucrările sînt rămase în urmă cu o lună de zile. Lipsa unor flanșe, a unor anume șuruburi (cerute din timp de la aprovizionarea I.C.M.), lipsa elementelor de schelărie (la data anchetei nu existau mijloacele de transport ale acesteia — ne-a relatat șeful punctului de lucru, Vasile Bejenaru) precum și alte încurcături de aprovizionare (pe șantier au sosit circa 100 m.l. tub de fontă, necesar probabil în alt punct de lucru), lipsa cofraje sunt tot dulapilor pentru atîtea cauze (posibile a fi remediate) ce vor întîrzia darea în folosință la timp a castelului de apă. In ce privește alimentarea cu apă a cartierului „Parcul tineretului", maistrul Cozma Pancrati ne-a relatat că aceasta se realizează pe baza unui provizorat. Vladimir Hasnaș, șeful serviciului investiții de la Direcția județeană a gospodăriei comunale și locative ne-a asigurat că racordul prezent (deși insuficient) e normal, iar un alt racord la care se lucrează nu va fi curînd terminat, lucrarea fiind încadrată în anume limite fixate de plafonul de investiții al direcției. Că situația se va fi prezentînd astfel la ora actuală, o credem, dar că prevederea trebuia mai judicios făcută încît să fie terminate toate lucrările care să asigure o bună alimentare cu apă și a acestui cartier e un adevăr ce nu trebuie demonstrat. Ca orice alt bun de largă fon DUMITRU IVAN (Continuare in pagina a lll-a) <#t