Clopotul, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 2862-2939)

1970-07-22 / nr. 2880

Adunările generale ale salariaților „PISCICOLA" RESIMTE ABSENȚA AJUTORULUI CONCRET Nu sunt necesare prea multe argumente pentru a dovedi ne­cesitatea dezvoltării patrimoniu­lui piscicol în județul nostru. Sunt suficiente motive care pledează pentru amenajarea unor lacuri de acumulare și popularea lor cu pește, putîndu-se folosi, ast­fel, mai economic terenurile si­tuate în unele depresiuni, pe ca­re oricum în cea mai mare parte a anului băltește apa, asigurin­­du-se cantități sporite de pește pentru hrana populației. Pornind de la aceste considerente, adu­narea generală a salariaților de la întreprinderea „Piscicola” Bo­toșani, a analizat cu răspundere și competență activitatea econo­mică și financiară din prima ju­mătate a acestui an, a stabilit măsurile necesare pentru realiza­rea planului pe 1970, în funcție de posibilitățile existente. Dez­­bătind sarcinile de plan pe 1971, adunarea a adoptat măsuri teh­nico - organizatorice care să ducă la realizarea exemplară a planului, încă din primul an al cincinalului următor. Darea de seamă prezentată de inginerul Ovidiu Chelaru, di­rectorul întreprinderii, a scos în evidență lupta, din acest an, a întregului colectiv de muncă cu capriciile naturii, în special a personalului de la secții, pentru a înlătura eventualele calamități din cauza viiturilor de apă. In perioada analizată, întreaga ac­tivitate a fost concentrată la popularea iazurilor cu puiet de crap, aprovizionarea cu furaje și furajarea peștelui, pregătind ast­fel condiții pentru ca în semes­trul următor să se poată trece efectiv la realizarea producției industriale. Sarcinile pe 1971 sunt mult mai mari. Față de realizările ce se prelimină în acest an, în 1971 producția de pește va trebui să sporească cu 550 tone. Această creștere ției cere substanțială a produc­eforturi deosebit de mari din partea întregului colec­tiv pentru a reface iazurile dis­truse de ploile și furtunile din luna iulie 1969, amenajarea de pepiniere pentru producerea pu­ietului de crap necesar repopu­lării. Dar, după cum s-a subli­niat și în adunare, toate aceste obiective nu vor putea fi realiza­te fără ajutorul Direcției de in­dustrie locală din cadrul Consi­liului popular județean. Pînă a­­cum, totul s-a rezumat la promi­siuni, cu care nu pot fi îndepli­niți indicatorii de plan, încă nici la ora actuală, de exemplu, nu se știe natura investițiilor ce ur­mează a se realiza în 1971.­­ Capacitatea de producție a iazului este mult mai mare, sub­linia în cuvîntul său Petre Oltea­­nu, șeful secției Dracșani, dar nu putem să obținem mai mult pen­tru că nu avem condiții să asigu­răm puietul pentru repopulare. Spațiile pentru pepinieră sînt încă mici în raport cu cerințele producției. Și cu alte ocazii s-a pus problema să mărim pepinie­ra, dar întîmpinăm greutăți în asigurarea terenului, iazul „Su­­lițoaia" de la C.A.P. Sulița a fost distrus anul trecut de viitu­rile de apă , propun să ni se dea nouă acest iaz (n. r. eventual de găsit o formulă de cooperare), și o parte de teren, de pe care, de 8 ani de zile, nu s-a luat nici un fel de recoltă, ca să a­­menajăm pepiniere pentru pro­ducerea puietului de crap. Nu se poate conta pe produc­ții constante de pește, dacă nu se asigură producerea puietului în pepiniere. Așa cum au arătat, în cuvîntul lor, Eugen Apostoliu, Petru Curcă, Mihai Beraru și Va­sile Pascaru, șefii secțiilor pis­cicole Hudești, Vorniceni, Tătă­­rășeni și Costești, o problemă cheie a creșterii producției de pește o constituie asigurarea pu­ietului de crap, pentru care nu a existat o preocupare suficien­tă. Lipsa pepinierelor piscicole a mai fost discutată și analizată de organe competente, la care a participat și Direcția de indus­trie locală, dar nu s-a întreprins nimic deosebit. întreprinderea „Piscicola“ are greutăți pe care nu le poate rezolva decit cu spri­jinul organelor competente. — Au trecut aproape trei ani de cînd purtăm discuții cu re­prezentanții C.A.P. Havîrna, ca să construim un gard metalic la iazul Tătărășeni, unde la fiecare creștere a nivelului de apă se pierd circa 20 tone de pește, dar nu am ajuns la nici o înțelegere, spunea ing. Mihai Vartic. O altă greutate este aceea că avem de executat un volum mare de in­vestiții, dar nu sunt asigurate fondurile necesare. Am cerut din timp la Direcția de industrie lo­cală fondurile necesare pentru refacerea iazurilor distruse anul trecut de calamitățile naturale, dar ni se dă cu țîrîiia. Ca să intre în producție pepiniera de la Costești în 1971, ne sunt ne­cesari încă 450.000 lei. De ase­menea, fonduri vor mai trebui a­­locate pentru terminarea iazuri­lor de la Vorniceni, Sarata, Po­­peni, Neculce etc. Iată de ce în semestrul I, planul de investiții a fost îndeplinit abia în proporție de 19,5 la sută. Dezbătînd cu simț de răs­pundere și maturitate probleme­le centrale ale producției, îndeo­sebi a sarcinilor de plan pe 1971, adunarea generală a ce­rut ca forul tutelar, respectiv Di­recția județeană de industrie lo­cală, să acorde un ajutor mai I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) LA ZI Culturile duble PESTE 30 000 HA TRE­BUIE SA FIE INSĂMIN­­ȚATE PINA LA 31 IULIE Intre preocupările de sezon din agricultură se înscrie însămînțarea cul­turilor duble, folosind în acest scop terenurile de pe care se recoltează acum culturile de bază. Sarcina județului nos­tru este să culti­ve, în miriște, în zilele ur­mătoare, peste 34 000 ha, in C.A.P. și I.A.S., cu po­rumb și alte plante. In întreprinderile agri­cole de stat, pînă la în­ceputul acestei săptămîni, s-au și însămînțat 350 ha., reprezentînd cu 25 ha. mai mult decit au insămințat pînă la ace­eași dată toate cooperati­vele agricole din județ. Inginerul directorul Nicolae Gimir, Inspectoratului județean al întreprinderi­lor agricole de stat ne spunea că grăbesc aceas­tă lucrare deoarece cele cele mai mari de șan­a obține producție le au culturile semănate pînă la 1 august. O experien­­ță personală, din 1964, la Ionășeni — Vîrfu Cimpu­­lui, cînd a obținut la cul­tura dublă o producție a­­proape similară cu cea de la cultura inițială pen­tru porumb siloz, îi dă te­meiuri să pretindă, de la toate unitățile aflate în subordinea inspectoratu­lui, să execute in acest termen insămințarea cultu­­rilor duble. Și în cooperativele a­­gricole, acolo unde spiri­tul organizatoric și do­rința de a obține o producție suplimen­tară s-au materializat in acțiuni concrete, au fost obținute rezultate bu­ne. La Buhăceni, Româ­nești, unități, Drislea și în alte boabele de po­rumb se află de acum în patul germinativ. Me­ritoriu e procedeul folosit (Continuare în pag. a lll-a) BIBLIOTECA I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU" IAȘI Construcții noi la Darabani Zilele acestea se va i­­naugura, la Darabani, un complex comercial care, prin proporțiile dimensio­nale, ca și prin eleganța arhitectonică, se anunță a fi unul dintre cele mai moderne din județ. Noul local al complexului va cuprinde, în raioanele sa­le, toate produsele ce se desfac prin magazinele cooperației de consum. De asemenea, în ace­lași oraș, s-a dat în folo­sință un nou bloc în care s-au mutat 30 de familii. In curînd, în același car­tier, se va face recepția a încă unui bloc cu 20 de apartamente. PROGNOZA In zilele de 23, 24 și 25 iulie a.c. vremea va fi în ge­neral frumoasă și în încălzire. Cerul va fi variabil. Se vor semnala averse de ploaie sla­be, izolate și de scurtă dura­tă. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sectorul vest, sud-vest la început, apoi din nord-vest. Temperatura aeru­lui în creștere treptată. Mini­mele vor fi cuprinse între 12 și 17 grade, iar maximele în­tre 24 și 29 grade. Astăzi soarele a răsărit la ora 4.51 și va apune la ora 19.52. Fotografia : I. GAVRIL Furajarea peștilor pe iazul de la Hânești începem cu acest citat din­­tr-un dialog ce a avut loc între doi șefi de fermă, pentru că ni se pare foarte edificator asu­pra modului cum își abordează sarcinile unii dintre ei. Doctorul Ion Sabău, șeful fermei de stat de la Drăgușeni, înregistrînd ca pozitiv faptul că la ferma veci­nă­­ a cooperativei agricole din Drăgușeni — există interes pen­tru însușirea experienței unități­lor de stat (l-a vizitat nu numai șeful de fermă, dar și președin­tele C.A.P., și primarul, cît și alți lucrători), ne-a povestit și următorul lucru, ca fapt divers : fosta fermieră de la C.A.P., Ma­ria Maxim, i-a cerut sfatul cum să procedeze pentru a avea în ferma de care răspundea re­și­zultate mai bune. „Trebuie să verifici de fiecare dată cum se face furajarea, mulsul și preda­rea laptelui“, i-a răspuns sus. Observînd că de fapt din­­a­­ceasta înseamnă totul, că o an­gajează permanent și deplin, co­lega i-a replicat : — Dar cît poți să reziști așa ? La o asemenea replică putea opune alta : cît poți s-ar să reziști să iei leafă fără să faci treabă ? De altfel, direcția a­gricolă a și eliberat-o din func­ție. Evident, nu din pricina dia­logului de mai sus, ci din sub­stanța lui. (A fost în unitate e­fectiv doar 24 zile, în timp de cîteva luni). Acum să ne oprim asupra principalilor indicatori ai celor două ferme . La „masa rotundă" la care au luat parte președintele, in­ginerul șef și contabilul șef din C.A.P. și dr. Ion Sabău, șeful fermei de la I.A.S., s-au purtat vii discuții pe tema „ce are“ I.A.S.-ul și ce „nu are" C.A.P.-ul. Făcînd „reducerile" la același numitor, au ajuns, toate cadrele de conducere de la C.A.P., în acord deplin, la concluzia că ceea ce le lipsește nu sînt nu­mai condițiile de ordin ma­terial, că, in primul rînd, nivelul de preocupare diferă. In timp ce o zi întreagă pe la una din taberele fermei cooperativei a­­gricole nu trecuse nimeni, tova­rășul Sabău, nu-și permite să nu verifice zilnic calitatea mulsului, nu uită să controleze procentul de grăsime din lapte, asistă la furajare și verifică în cîmp cum se string nutrețurile pentru iar­nă ; discută cu colectivul și pun împreună la punct soluțiile cele mai bune de lucru ; controlează să nu se fure laptele ; verifică paza de noapte ; supraveghează și acordă tratament cînd e ca­zul. Numai pentru muls superfi­cial a aplicat imputații de 800 lei , are în schimb satisfacția că ferma e fruntașă pe întreprinde­re la producția de lapte și că muncitorii din colectivul pe care îl conduce, prin urmare cîștigă cel mai bine din întreprindere. La C.A.P. însă nici la începu­tul lui iulie furaje din anul tre­cut de care au avut mare tre­buință astă iarnă — coceni —­­nu erau incă strînși și depozitați. Ba mai depreciau și acum pă­șunea din trupul Fane, înpiedi­­cind iarba să crească. In a­­celași timp, animalele stau în tabăra Fane, fără nici un adă­post ; atît soarele cît și ploaia le reduc producția : procentul de grăsimi din lapte e de-a dreptul dubios — 3,2 la sută, cu toate că animalele consumă iarba de­ ing. ION MAXIMIUC (Continuare în pagina a lll-a) , nu numai identitate de nume ci și de rezultate „DAR CÎT POȚI SĂ REZIȘTI AȘA?" Specificare Unitate . IAS" CAP' de munca — efectiv total capete 916 758 — vaci H 535 362 — producția de lapte pla­nificată pe vacă litri 3130 1800 — producția medie pe 6 luni pe vacă >. 1448 536 — retribuția pe 100 I. lapte Iei 32 39 In laboratorul de chimie al Uzinelor textile „Mol­dova" din Botoșani Fotografia : I. NOUR Cu­ PRILEJUL CELEI DE A 7­- aiui­­rsări a zila de naștere A TOVARĂȘULUI GHEORGHE STOICA După cum s-a anunțat, Comitetul Execu­tiv al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica, Stimați tovarăși, Reuniunea de astă - seară consacrată unui eveniment im­­­portant : împlinirea de către to­varășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de ac­tivitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idea­luri mărețe - idealurilor socia­lismului și comunismului - ai consacrat-o bunăstării poporu­lui, intereselor națiunii tale so­cialiste. Viața și activitatea to­varășului Gheorghe Stoica fac cinste nu numai lui, ci și ai partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înro­lat în mișcarea socialistă și apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzu­ințele de libertate, de dreptate socială și de independență na­țională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Cen­tral, în condițiile activității ile­gale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de co­muniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste La chemarea partidului­ străine, împre­ună cu sute și sute de comu­niști și antifasciști români, tova­rășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta îm­potriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că ase­menea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta revolu­ționară, au contribuit cu Partidul Comunist Român, clasa­toate, poporul român să munci­poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunînd, să se numere printre detașamen­tele de frunte care s-au ridicat (Continuare in pagina a lll-a) Toastul tovarășului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere dată ac­tivității mele, să mulțumesc to­varășului Ceaușescu pentru cu­vintele bune, tovărășești, pe care mi le-a adresat și, totoa­tă, să mă declar întru totul de acord cu conținutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forței și unității sale, spre întărirea - pe baza res­pectării independenței și suverani­­tății fiecărui partid - a unității mișcării comuniste și muncito­rești internaționale. Aș dori, de asemenea, să folosesc acest pri­lej pentru a adresa mulțumiri to­varășilor, organizațiilor obștești, care m-au felicitat la aniversa­rea zilei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am (Continuare in pagina a lll-a) PE ROBINETE, AȘTEPTAM SA CURGĂ APĂ, NU SCUZE In ciuda abundenței de apă de la începutul primăverii, ul­timele săptămîni pot fi carac­terizate ca foarte secetoase pentru consumatorii de apă po­tabilă din municipiul Botoșani. Avem în vedere creșterea mu­nicipiului și deci și a necesa­rului de apă, dar, numai cu un an în urmă, știm cu toții, ca­pacitățile de captare din lunca Siretului au fost sensibil mări­te. La redacție am primit scri­sorile unor cetățeni care domi­ciliază pe străzile Zefirului, Li­liacului, Austrului prin care ni se aduce la cunoștință că dis­tribuția apei potabile se face deficitar. Convorbiri cu cetățeni din alte circumscripții ne-au relevat aceeași situație. Puse față în față, asemenea realități cer explicații. De la început, ne-am propus să luăm relații de la cei care mînuiesc nemijlocit acest pre­țios bun, șefii și directorii ur­­mînd să ne răspundă dacă ali­mentarea pe viitor cu apă pota­bilă a municipiului poate sau nu să se îmbunătățească. Ne aflăm față în față cu mais­trul Cozma Pancrati de la dis­tribuția apei, care ne dovedeș­te, scriptic, mărirea debitului în 1969 față de 1968. — Cum explicați scăderea debitului de apă. în lunile iunie­­iulie 1970 ? — In mod obișnuit munici­piul primește pentru populație, zilnic 3.500 m.c. apă. Datorită însă unor întreruperi survenite la stația de deterizare din Bu­­cecea uneori debitul pe care­­ îl primim este diminuat cu aproa­pe 1.000 m.c. Evident, industria nu poate renunța la cota de apă repar­tizată. Practic, aceste diminuări afectează consumul populației, care, în ultimă instanță nu mai e cel planificat ci doar 2/3 din acesta. Așa se explică și faptul că în situațiile de la I.G.C.L. presiunea medie din rețeaua o­rașului este de 2 atmosfere, iar în fapt (așa după cum ne-am convins în ziua de 14 iu­lie la una din stațiile termi­ce) abia atingea o atmosferă. Intrucît tovarășul Cozma Pancrati amintise de dese în­treruperi la Bucecea, ne-am a­­dresat celor care lucrează la statia de deferizare. — întreruperile de la stație Alimentarea cu apă a municipiului Botoșani-o problemă nerezolvată se produc din cauza defecțiu­nilor ce survin în rețeaua de alimentare cu energie electri­că — ne-a declarat tovarășa Cornelia Beraru, inginerul chi­mist al stației. Am aflat apoi că numai duminică 12 iulie a.c. au avut loc 9 asemenea între­ruperi iar în perioada 12-17 iulie numărul acestora a fost de 30, totalizînd peste 400 mi­nute de inactivitate, ceea ce în alimentarea cu apă înseamnă cîteva mii de a.c. în minus. Este imposibil ca stația de 110 kV din Bucecea să alimenteze stația de deferizare fără atîtea întreruperi ? Inginerul Corneliu Beraru a propus soluția unui racord special care ar reduce considerabil acești timpi morți din aprovizionarea cu apă. Noi considerăm că specialistul de aici trebuie audiat și de către comitetul de direcție al I.G.C.L. Aprovizionarea cu apă a noi­lor cartiere reprezintă încă o problemă. Am fost informați că pentru cartierul din parcul „M. Eminescu" se află în construc­ție un castel de apă care va asigura presiune și nivel cores­punzător pentru toate edificiile de aici și că în cartierul „Par­cul tineretului" se lucrează la realizarea racordului inelar la conducta principală. Nu poate decît să ne bucure acest lucru, dar care este stadiul realizării acestor obiective ? La castelul de apă, lucrările sînt rămase în urmă cu o lună de zile. Lipsa unor flanșe, a unor anume șu­ruburi (cerute din timp de la aprovizionarea I.C.M.), lipsa e­­lementelor de schelărie (la da­ta anchetei nu existau mijloa­cele de transport ale acesteia — ne-a relatat șeful punctului de lucru, Vasile Bejenaru) precum și alte încurcături de aprovi­zionare (pe șantier au sosit circa 100 m.l. tub de fontă, ne­cesar probabil în alt punct de lucru), lipsa cofraje sunt tot dulapilor pentru atîtea cauze (posibile a fi remediate) ce vor întîrzia darea în folosință la timp a castelului de apă. In ce privește alimentarea cu apă a cartierului „Parcul tineretu­lui", maistrul Cozma Pancrati ne-a relatat că aceasta se rea­lizează pe baza unui provizo­rat. Vladimir Hasnaș, șeful ser­viciului investiții de la Direcția județeană a gospodăriei comu­nale și locative ne-a asigurat că racordul prezent (deși insu­ficient) e normal, iar un alt ra­cord la care se lucrează nu va fi curînd terminat, lucrarea fi­ind încadrată în anume limite fixate de plafonul de investiții al direcției. Că situația se va fi prezentînd astfel la ora ac­tuală, o credem, dar că pre­vederea trebuia mai judicios făcută încît să fie terminate toate lucrările care să asigure o bună alimentare cu apă și a acestui cartier e un adevăr ce nu trebuie demonstrat. Ca orice alt bun de largă fon DUMITRU IVAN (Continuare in pagina a lll-a) <#t

Next