Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-12-12 / nr. 3002
% CLOPOTUL # PAGINA 2y PE TEME SANITARE ASISTENȚA STOMATOLOGICĂ LA SATE în actuala organizare« «imitară a comunelor se afirmă tot mai mult o nouă și importantă practică medicală, stomatologia care, așa după cum am fost informați, dispune în rețeaua de bază a circumscripțiilor rurale din județul nostru de 15 cabinete de specialitate. Pe o parte dintre acestea am avut prilejul să le vizităm zilele trecute și, prima impresie ce se cuvine să o subliniem, e aceea că asistența stomatologică la sate se bucură de frecvente solicitări și Încredere din partea populației. La Frumușica, de pildă, unde cabinetul e deservit de medicul Luis Rozen și asistenta din, numai într-un Sofia Trotrimestru, s-au efectuat 2444 consultații iar la Trușești, medicul Mina Solomon a realizat, în aceeași perioadă, peste 1700 de consultații și tratamente. îmbucurător e faptul că aceleași cadre medicale, în condiții cînd stomatologia e considerată, ne drept cuvînt, debutantă în mediul rural, au știut să învingă greutățile inerente oricărui început și și-au extins aria preocupărilor profesionale. „Pe lingă operațiuni bazate pe extracții — ne spunea dr. L. Rozen — noi mai facem, cu largul concurs al tehnicienilor de la laboratorul din Botoșani, tratamente protetice“. Există o activitate cu rezultate meritorii și în celelalte cabinete stomatologice din mediul rural? Investigația noastră ne-a condus la concluzia că nu în toate cabinetele stomatologice, deși sunt, în general, dotate corespunzător, se desfășoară aceeași activitate de prevenire și combatere bolilor de dinți. In acest sens, a un exemplu edificator n l-a oferit medicul Valeriu Baboianu, stomatolog la cabinetul circumscripției sanitare Poiana, comuna Vorona. In ziua cînd l-am vizitat, în jurul orei 12, cabinetul era pustiu, iar cel ce trebuia să se afle în activitate, să acorde asistență medicală pacienților, se odihnea într-o cameră alăturată. Dar, iată și alte amănunte , vine la serviciu cu intermitențe, lipsind des cîte 2—3 zile, iar în perioada 21 decembrie 1969 — 26 martie 1970 a efectuat doar ... 186 de extracții. Credeți că n-a găsit motive pentru a-și justifica inactivitatea ? A găsit și încă ce motive ! „Nu am instrumentar suficient, nici material, măcar pentru o plombă“. Dar cînd i s-a demonstrat că cele invocate nu sunt decît un paravan după care încearcă să-și camufleze comoditatea, și-a schimbat subit opinia arătînd că e preocupat să se transfere în altă circumscripție sanitară. te Cazul de la Poiana are și alarmări, nerespectînd pro- DEFICIENȚE DATORATE NU DOTĂRII, CI MEDICILOR ÎNȘIȘI • O „REȚETA" PENTRU RENTABILIZAREA CABINETELOR PASIUNEA STOMATOLOGICE ȘI MUZICA • MEDICII COORDONATORI SĂ ... COORDONEZE ASISTENȚA STOMATOLOGICĂ gramul de lucRu și desfășUrînD o asiSTență sTOmATOLOgiCă UNIlaterală, mediCul a reușit tristă performanță! să i-i îndepărteze pe pacienți de cabinetul stomatologic, avînd zile cînd practic n-are ce lucra. Se pune întrebarea : există posibilitatea ca serviciul stomatologic de la Poiana, cu nimic mai puțin dotat cele de la Frumușica și decît, Trușești, să devină rentabil? Drept răspuns, iată opinia stomatologului Stelian Roșoaia : „Există! Deși sunt de cîteva zile la Trușești, mi-am început activitatea nu în cabinet, ci în școală, unde efectuez dispensarizarea elevilor cu afecțiuni buco - dentare. In cabinetul circumscripției sanitare mi-am propus să realizez, într-o singura ședință, mai multe acte terapeutice, scutindu-i, în acest fel, pe pacient, de mai multe drumuri în utile“. Dar, fiindcă vem vorba de acea latură a activității stomatologice care are ca obiect depistarea îmbolnăvirilor în faze incipiente, mai mine - zis prevenirea și înlăturărea afecțiunilor buco - dentare la copiii de vîrstă școlară, trebuie să arătăm că, în unele localități, această acțiune, cunoscută sub denumirea de dispensarizare a unor colectivități de copii școlari nu se desfășoară conform obligațiilor pe care le au, în acest sens, medicii stomatologi. Multe unități școlare din județ printre care cele din comunele Nicolae Bălcescu, Flămînzi, Vîrfu Cîmpului, Vorona, Ștefănești, (lista nu se încheie aici) n-au fost vizitate, în cursul acestui an, de nici un medic stomatolog. „Foarte utile și de un real conținut educativ ar fi, în afara controalelor sanitare, și lecțiile predate de înșiși medicii pe care îi avem la circumscripția sanitară" — ne spunea profesorul Constantin Ursache, de la Școala generală din Trușești, ideea aceasta fiind susținută și de unii părinți ai elevilor. Cu singura condiție, așa cum remarca un stomatolog, ca Direcția sanitară să repartizeze circumscripțiilor sanitare cît mai mult material intuitiv (pliante, broșuri, diafilme) strict necesar activității de formare a deprinderilor de igienă individuală și colectivă. Asistența stomatologică din satele județului nostru beneficiază de la 1 noiembrie a.c. de aportul calificat al unui nou grup de 17 medici stomatologi. Prezența lor la posturi va crea, cum e și firesc, premise sigure de îmbunătățire a asistentei medicale a populației, nu înțelegem Cu toate acestea de ce unii absolvenți ocolesc tocmai acele cabinete (Ștefănești și Cotușca, de exemplu) care sunt bine dotate din punct de vedere tehnic și oferă condiții optime pentru desfășurarea muncii. Așa cum reiese din cele constatate de noi. Direcția sanitară județeană, prin medicii coordonatori pe care îi are, trebuie să intensifice activitatea de îndrumare și control la rîndul medicilor stomatologi de la sate, să se preocupe în mai mare măsură de soluționarea acelor probleme ce vizează, în primul rînd, folosirea cu maximum de randament, a aparatelor aflate în dotație și în al doilea rînd, înzestrarea cabinete cu instrumentarul unor și materialele necesare practicii stomatologice. THEODOR UNGUREANU . Sub patronajul cercului de limba română, la Școala nr. 1 Hlipiceni a început, seria „dimineților literare“, intitulate, „Scriitorii clasici români“. Prima dintre ele, medalionul literar „Sunt inimă-n inima neamului meu", dedicat poetului George Coșbuc, a avut ca invitați pe elevii claselor I—IV. Prezentarea dramatizată, pe un fond muzical, a poeziei Mama a însemnat un moment din cele mai emoționante. (Prof. M. POSTEUCĂ). • Zilele acestea, pionierii detașamentului clasei a III-a al Școlii din Bîdiuți au participat la concursul „Cel mai bun solist de muzică populară“. Foarte mult a plăcut cîntecul „Vultur, vultur dragul meu“ interpretat de Lucica Olaru, concurenta care a obținut premiul celui mai bun solist al detașamentului. (CRISTI GHELAN, elev); • Detașamentele claselor a VlI-a A și a VlI-a B de la Școala generală Lunca s-au întrecut într-un concurs denumit „Pronomatematică“. Două grupe, formate din cîte 5 reprezentanți din fiecare detașament, și-au adresat reciproc 10 întrebări. Juriul, alcătuit tot din pionieri, a acordat pune- VEȘTI DIN SCO0 ti rajul cel mai mare reprezentanților detașamentului clasei a VlI-a B, care s-a situat pe locul I. Cîștigătorilor li s-au dat premii din partea comandamentului unității. (ELENA ANDRIEȘ, elevă). • Făcînd parte din seria de manifestări dedicate semicentenarului P.C.R., dialogurile pe aceeași scenă dintre detașamentele unității de pionieri a Liceului din Ștefănești, cheamă pe purtătorii cravatelor roșii să-și dovedească străduința și talentul la recitări, povestiri artistice, cîntece și jocuri populare, perspicacitate etc. Din cele 12 detașamente ale unității, pînă acum, șase și-au disputat pionierește șansele, ieșind cîștigătoare detașamentele claselor a VII- A, a VI-a A și a V-aB. Pionieri ca Elena Alexa, Paraschiva Vucovici, Maria Andrian, Gh. Horeanu, Vasile Bobulișteanu, Elena Muraru, Elena Dărîngă, Florin Burac și Georgeta Andrian au contribuit cel mai mult la succesul întrecerilor. (Prof. TEODOR RAULIUC). • Peste 20 de pionieri din Tudora, aplaudați și susținuți de peste 200 de pionieri și elevi au participat la un concurs de muzică populară dotat cu premii. După acest concurs, considerat de toți ca foarte reușit, detașamentul clasei a VI-a a organizat o acțiune care a cuprins recitări, jocuri de șah, cîntece distractive, întocmirea unui album cu vederi. Programul, la care a asistat un mare număr de părinți, s-a încheiat, cu un frumos montaj literar - muzical, „Câităm patria și partidul” și cu sceneta „Problema“. (Prof. ION PIRVU). • La Școala generală de 4 ani din Trușești detașamentul clasei a IV-a a pregătit o sărbătoare a bunicilor, in timpul căreia pionierii au dăruit oaspeților buchete de flori și le-au prezentat un program artistic, iar birnicii si-au depănat amintiri. Una din invitate, bunica Maria Paucu, comparînd traiul greu din trecut cu cel de astăzi i-a îndemnat pe copii să învețe cu sîrguință pentru a răspunde astfel grijii partidului de a le asigura o viață fericită. (înv. FLORICA URSACHE). • Pionierii detașamentelor claselor a VlI-a A și a VII-a B l-au invitat in mijlocul lor pe cel mai bătrîn locuitor al comunei Coțușca, moșul Gh. Nistorică, în vîrstă de 93 de ani. „Nenea Nistorică“ — cum i se spune — le-a povestit copiilor cu mulțime de întîmplări interesante din trecut. La sfîrșitul întîlnirii, invitatului i-au fost dăruite flori și s-a prezentat un concurs de muzică populară în cinstea lui.GEORGETA A1RIMITOAIE președinte unității) în întîmpinarea semicentenarului P.C.R. ALBEȘTI. Incepînd de luni 7 decembrie, în cadrul căminului cultural din comuna Albești se desfășoară săptămîna cultural - artistică „Cîntare partidului ”. Una dintre activitățile interesante ce au avut loc aici a fost masa rotundă cu tema „Ce e de făcut în agricultura comunei ?“. Dezbaterile au fost conduse de dr. inginer Viorel Peșteanu. Au participat inginerii de la I.A.S., I.M.A., precum și președinții, inginerii și brigadierii din cele două cooperative agricole de producție de pe raza comunei ȘTEFĂNEȘTI. Aici au avut loc în această săptămînă bogate activități cultural - educative narului închinate semicenteP. C. R. Un număr mare de cetățeni au audiat expunerea „Crearea P.C.R. — eveniment de importanță istorică în evoluția mișcării muncitorești din România“, după care au asistat la programul de muzică populară oferit de taraful comunei. O masă rotundă, susținută de inginerul agronom Gh. Sahariuc, directorul căminului cultural Gh. Horeanu și alți participanți, au dezbătut „Noile măsuri ale partidului și statului privind perfecționarea muncii în agricultură“. După această masă rotundă, pe scena căminului a evoluat corul comunei și a fost prezentat montajul literar-muzical „Cîntare partidului". O altă expunere a fost urmată de un recital de versuri „Te slăvim partid iubit“. 1921 1971 TELEVIZIUNE SIMBATA 12 DECEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.15 Bună seara, seara, băieți!fete ! Bună Realizatori: Elisabeta Mondanos și Titi Acs. 19.15 Publicitate. 19.201 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teleenciclopedia. 20.50 Frescă... Din cele creații ale mai valoroase școlii românești de dans. „Ciobănașul“ pe muzica lui Mihail Jora și „Ctitorițele“ de Constantin Balade, „Luceafărul de ziua" de Tudor Jarda. 21.10 Film serial. Incoruptibilii. „Antidotul“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Hochei pe gheață. Suedia — Cehoslovacia (repriza a IlI-a), înregistrare de la Moscova. 22.40 Recital Hary Belafonte. 23.30 închiderea emisiunii programului 1. IPOTEȘTII In parcul casei lui Eminescu Program de dimineață 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Descripția Moldaviae — oameni și locuri. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. 8.59 închiderea emisiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. DUMINICA 13 DECEMBRIE 17.05 Estrada zilei. 17.30 Cîntecul care mi-e drag — muzică populară la cerere. 18.00 Magazin duminical. 19.00 Radiojurnal mea, Elena Cernei și Boris Cristofi. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor — melodia preferată. 20.45 La izvoarele muzicii — emisiune de folclor muzical. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody club — revistă radiofonică de muzică ușoară. 19.15 Voci care au cucerit la 21.59 închiderea emisiunii. Costa - Gavras e un nume care, s-ar putea spune astăzi, a trecut aproape neobservat pe sub ochii noștri atunci cînd, cu doi ani în urmă, am vizionat Compartimentul ucigașilor. Este vorba de un film polițist, ecranizare a unui roman scris de S. Japrisot, un film bun (cu Simone Signoret și Yves Montand), fără însă vreun merit special, dovadă că a trecut așa cum a trecut. Abia sfîrșitul anului 1969 a consacrat, datorită următorului său film — „Z“, numele lui Costa - Gavras. Știm acum despre acest cineast o sumă de lucruri, toate vestind celebritatea, ba mai mult, așezat într-un cap de serie, Costa - Gavras este cel care a readus în actualitate filmul politic, filmul care, abandonînd spațiile confortabile ale unor preocupări de mina a doua, se exprimă direct, cinstit și prompt pentru o idee politică mobilizatoare. „Z“ este deci un film de atitudine și ecoul stîrnit dovedește, pe care l a dacă mai era nevoie, că trăim într-o epocă în care artistul e constrîns să-și exprime convingerile politice. Conflictul tot mai acut între forțele de stingă și reacțiunea care păstrează și filozofia dar și metodele de exprimare tipice fascismului, acest conflict nu mai poate fi trecut cu vederea pentru simplul motiv că în cele din urmă artistul va trebui să mărturisească cărei cauze îi servește. „Z“ este în film o inițială slogan, cea care reprezintă numele unui cunoscut om politic și deputat grec. Apariția lui pe ecran este fulgerantă și este meritul cunoscutului Yves Montand (el interpretează rolul deputatului) de a propune doar în cîteva linii portretul acestuia : o fizionomie simpatică și deschisă, luminată de un zîmbet ușor i- CRONICA FILMULUI ronic. In cursul unei manifestații cu caracter pașnic, deputatul e ucis de cîțiva huligani anonimi și asasinarea lui are un aer de violență absurdă și monstruoasă de vreme ce este săvîrșită tocmai cu bastoane negre de polițist. Filmul „reconstituie“ ancheta menită să aducă lumină in acest caz și să-i descopere pe vinovați. Poate din acest motiv filmul „Z“ nu poate fi povestit, el neconstituindu-se dintr-o sumă de intimplări, neputînd deci fi rezumat. Poate că din acest motiv, figura deputatului, care nu este o personalitate politică de mărimea altor victime care au împărtășit un destin similar — președintele Kennedy, pastorul Martin Luther King etc. — cedează primul loc unui alt personaj, judecătorului, adică reprezentantului legii și al dreptății. „Z“ — aici e și explicația titlului cam neobișnuit — încetează de a mai aparține unei determinări, nu denumește atît un personaj, ci devine un simbol al victimei politice din toate timpurile. Cîteva cuvinte despre judecător și interpretul său J. L. Trintignant. Judecătorul, cel pe umerii căruia în film apasă uriașa răspundere a dreptății este foarte tînăr. Nu e deloc vorba de o intîmplare , judecătorul trebuia să fie tînăr și trebuia ca prin fața ochilor săi cinstiți, care încă n-au avut timpul să fie viciați de filozofia resemnării și neputinței, să se perinde lungul șir al martorilor. Printre aceștia se află vinovații, poate chiar autorii morali ai asasinatului. Relatările din presă, care ne-au pus la curent cu desfășurarea unor similare anchete, ne-au familiarizat, fără voia noastră, cu tipul de asasinat misterios în care intervin forțe obscure și relații și mai obscure și unde, în cele din urmă, apare un punct mort dincolo de care nu se poate trece, cei prea curajoși împărtășind soarta victimelor de partea cărora se află. In filmul lui Costa - Gavras soarta judecătorului este de a înfrunta, fără șanse de victorie, pe cei care dețin, concentrată, esența puterii. Rolul judecătorului este, paradoxal și absurd, tocmai cel de a dovedi neputința legii în fața puterii. Acest fapt nu e întrutotul inedit, prin tinerețea judecătorului, regizorul reușește însă să scape din capcana unui tezism ideologic. Tinerețea judecătorului e o garanție și un simbol; nu întimplător J. L. Trintignant a fost distins cu premiul pentru cea mai bună interpretare (Cannes 1969). „Z“ se vizionează cu un sentiment acut de nerăbdare și participare. Satisfacția deplină se realizează abia la revizionare, a doua sau a treia oară, cînd devin evidente subtilitățile de montaj, cele care conferă peliculei un ritm febril, aproape sufocant. Costa - Gavras polemizează direct cu filmul spectacol, cu preocupările exigente pentru „scriitura“ filmică, impunînd însă stilul expresiei concentrate, vii și lapidare, cu o mare forță de șoc. ... A sosit momentul să adresăm întreprinderii cinematografice județene și felicitări. Bănuim că nu numai hazardul (nici n-ar fi fost posibil) și-a spus cuvîntul atunci cind la Botoșani am fost privilegiați, înaintea multor județe, cu Păsările — luna trecută, cu „Z“ — acum. RADU MAREȘ un film de atitudine Oră de laborator Fotografia : I. NEGREA . Premiera Regizorul Visarion Alexa prezintă publicului botoșănean pe scena teatrului „Mihai Eminescu“ în această seară, la orele 20, premiera piesei CEI DOI TINERI DIN VERONA de William Shakespeare. Intr-o interesantă concepție regizorală, Eugen Aron, Sorin George Zavulovici, I. Popescu, Adrian Vișan, Doru Buzea, C. Măru, Nae Fioca-Achteni, I. Plăeșanu, Doina Alexa Popescu, Ana Vlădescu - Aron și Alexandra Vișan, aduc în scenă o interpretare modernă — contemporană — a marelui dramaturg încercindu-se un spectacol de largă participare a binomului actor - spectator, pînă acum în general convențional în teatru. 4 culturale ■ culturale La repetițiile corului sindicatului învățămînt Botoșani Mobilizare cu... arcanul Nu de puține ori s-a vorbit și s-a scris despre tradițiile corale ale Botoșanilor, relevîndu-se în cuvinte elogioase bogata activitate a unor prestigioase coruri de amatori din trecut. Și poate că prestigiul unei astfel de formații s-ar fi menținut, dacă — cel puțin în ultimul deceniu — mișcarea corală de amatori n-ar fi fost privită superficial, de forurile culturale botoșănene. Drept urmare, cu toate eforturile depuse în vederea unei participări meritorii, la recentul concurs „Cîntare patriei“ lansat de televiziunea română, formația corală a municipiului Botoșani — formată din cadre didactice și tutelată de comitetul sindicatului de resort - nu s-a prezentat pe măsura așteptărilor. Cauza ? Pregătirea sporadică, în salturi a formației și nu permanentizarea unui program de repetiții, întocmit metodic, care să-i determine ansamblului o evoluție artistică continuă. Ne-am fi așteptat ca după acest insucces să se ia toate măsurile în vederea programării unor repetiții periodice la care să participe toate cadrele selecționate în așa fel încît să nu se mai aștepte un alt concurs (și sînt destule la care formația va trebui să participe) pentru a se înjgheba în pripă un program. Dar nu s-a întîmplat așa. Aceeași stare de lucruri, aceeași impasibilitate față de repetiții continuă și după concursul mai sus amintit. (Numai cu entuziasmul profesorului Gh. Cojocaru, dirijorul ansamblului, nu se va putea realiza un cor capabil de performanțe artistice). La cele cîteva repetiții la care am participat nu erau prezenți decît cel mult douăzeci de coriști, majoritatea fiind femei. Care sînt cauzele neparticipării la repetiție ? Iată cîteva dintre răspunsurile pe care le-am primit adresînd această întrebare. înv. Olimpia Pînzaru, participantă permanentă la repetiție : Este adevărat că în preajma concursului televizat, s-a asigurat prezența tuturor celor care au fost selecționați în cor, dar asta datorită ordinelor lansate și notelor telefonice care s-au primit din partea organelor noastre superioare. După ce a trecut concursul s-a terminat și cu mobilizarea, deci și cu asigurarea prezenței. Acum, la repetiții, venim foarte puțini (15 - 25). Cred că cei care dau tonul neparticipării sînt în primul rînd cîteva coriste ale căror soți dețin anumite funcții de conducere și apoi directorii de școli care nu se interesează de prezența la cor a cadrelor din subordine. Ceva însă și mai supărător este faptul că nici un profesor de muzică din municipiu nu participă la repetiție. Mai e și alt aspect: majoritatea coristelor sunt educatoare sau învățătoare. Oare profesoarele nu știu să cînte ? Prof. Mihai Savel, președintele sindicatului învățămînt din municipiu. Fiind compus din cadre didactice, sarcina principală de mobilizare și stabilire a repetițiilor ne revine nouă, organelor sindicale din învățămînt. Intîmpinăm foarte mari greutăți în mobilizarea coriștilor și asta atît înaintea concursului televizat cît mai ales acum după concurs. Nu primim sprijinul cuvenit nici din partea conducerilor de școli și nici din partea altor organe care ne-ar putea ajuta. Nu știu cînd și cum vom putea rezolva problema prezenței la acest cor care trebuie să existe. Ne-am adresat cîtorva directori de școli, știut fiind că funcția ce o dețin îi obligă și la controlul activității culturale a cadrelor din subordine. — Intr-una din zilele rezervate repetiției la cor a fost convocată ședința consiliului pionieresc, în altă zi a avut loc o altă acțiune... Profesorul (de muzică!) Ion Poliec ne-a declarat că nu vrea să participe la cor. La fel se întimplă și cu profesorii Virgil Giosan și Constantin Manghel — ne-a spus profesorul Dorin Popa, directorul școlii generale nr. 4. Aproximativ aceleași explicații le-am primit și din partea altor directori de școli. Oare n-ar fi fost mai firesc ca, potrivit statutului personalului didactic (art. 66), tovarășii directori să-și întrebe subalternii despre modul cum își justifică orele destinate muncii culturale ? Dăm cuvîntul tovarășuli profesor Adrian Lungu, inspector școlar pentru municipiu, prezent împreună cu noi la cele cîteva școli vizitate . Este intr-adevăr rușinos faptul că trebuie să umblăm „cu arcanul" pentru a mobiliza cadrele didactice în vederea participării la repetițiile ansamblului coral. Aceasta nu înseamnă însă că formația nu poate ființa. In ceea ce ne privește vom lua următoarei măsuri : cadrele didactice membre ale formației vor fi scutite de orice activitate culturală ; fiecare director de școală va răspunde de prezența la cor a cadrelor din subordine ; cei care vor continua să lipsească vor fi puși în discuția consiliului pedagogic, suportînd totodată și măsuri de sancționare prevăzute in statut. Personal, prin participare directa, voi urmări în permanentă prezența și calitatea noastre corale. Cu toate că la început repetițiilor formației suntem obligați să mobilizăm coriștii prin ordine și note telefonice sînt convins că mai tîrziu membrii formației vor participa din proprie inițiativă, din plăcere. Așadar nu există o cauză iremediabilă, un motiv obiectiv care să împiedice participarea cadrelor didactice la repetițiile ansamblului coral. Dacă intr-adevăr se simte nevoia luării unor măsuri în scopul ființării ansamblului atunci le sugerăm noi (pe lângă cele sugerate de tovarășul inspector Lungu), toți profesorii de muzică din municipiu să figureze între membrii ansamblului; programul de repetiții să fie stabilit în zile în care să nu coincidă cu alte activități extrașcolare ; în zilele destinate repetițiilor conducerea liceului de muzică să creeze toate condițiile în vederea desfășurării acestora : Consiliul municipal al sindicatelor și Inspectoratul școlar județean prin cadrele din subordine (inspector pentru municipiu, directori de școli, cadre didactice) să privească cu toată răspunderea activitatea acestui ansamblu care are toate posibilitățile de ființare și afirmare. SILVESTRI AILENEI La Uzinele textile „Moldova" Continuitate în activitatea artistică Uzinele textile „Moldova", cea mai mare întreprindere industrială a județului, a cunoscut de-a lungul anilor o vie activitate artistică. Printre sutele de salariați ai uzinei s-au remarcat talente robuste, a căror prezentă pe scenele concursurilor și festivalurilor artistice s-a bucurat de un binemeritat succes. Ne gîndim în special la formația de dansatori, care a făcut parte din ansamblul folcloric ce a reprezentat județul nostru la ultima ediție a festivalului de pe litoral. Echipa de dansuri, care cuprinde 32 dansatori, și-a mai mărit numărul cu încă 20 de membri. In cadrul întreprinderii acționează patru brigăzi artistice de agitație: la filatură, brigada cu textul „Cu microfonul printre fire“, la țesătorie — „Cîntecul firelor“ ,la finisaj — „Ultima îmbrățișare“, iar pe întreprindere există încă o brigadă care intenționează să surprindă aspecte din întreaga uzină. Textele acestor brigăzi sunt ancorate în viața uzinei, a fiecărui sector, contribuind la evidențierea rezultatelor bune și la dezvăluirea critică a lipsurilor. Colectivul cercului literar urmărește cu atenție viața uzinei și pregătește texte adecvate pentru fiecare apariție în public a brigăzilor. Vorbind de activitatea artistică, nu putem trece cu vederea cercul de arte plastice, cercul foto al amatorilor din uzină. De asemenea, mulți salariați din uzină sunt interpreți de muzică populară și ușoară, recitatori artistici, membri ai echipelor ce pun în scenă montaje literar - muzicale. Recent a fost înființată și o echipă de teatru. D. FETESCU f < 1 V