Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)

1970-12-12 / nr. 3002

% CLOPOTUL # PAGINA 2y PE TEME SANITARE ASISTENȚA STOMATOLOGICĂ LA SATE în actuala organizare« «imita­ră a comunelor se afirmă tot mai mult o nouă și importantă practică medicală, stomatolo­gia care, așa după cum­ am fost informați, dispune în re­țeaua de bază a circumscripți­ilor rurale din județul nostru de 15 cabinete de specialitate. Pe o parte dintre acestea am avut prilejul să le vizităm zile­le trecute și, prima impresie ce se cuvine să o subliniem, e aceea că asistența stomatolo­gică la sate se bucură de frec­vente solicitări și Încredere di­n partea populației. La Frumu­șica, de pildă, unde cabinetul e deservit de medicul Luis Rozen și asistenta din, numai într-un Sofia Tro­­trimestru, s-au efectuat 2444 consultații iar la Trușești, medicul Mina Solomon a realizat, în aceeași perioadă, peste 1700 de con­sultații și tratamente. îmbucu­rător e faptul că aceleași ca­dre medicale, în condiții cînd stomatologia e considerată, ne drept cuvînt, debutantă în mediul rural, au știut să învin­gă greutățile inerente oricărui început și și-au extins aria pre­ocupărilor profesionale. „Pe lin­gă operațiuni bazate pe extrac­ții — ne spunea dr. L. Rozen — noi mai facem, cu largul con­curs al tehnicienilor de la la­boratorul din Botoșani, trata­mente protetice“. Există o activitate cu rezulta­te meritorii și în celelalte cabi­nete stomatologice din mediul rural? Investigația noastră ne-a condus la concluzia că nu în toate cabinetele stoma­tologice, deși sunt, în general, dotate corespunzător, se desfășoară aceeași activitate de prevenire și combatere bolilor de dinți. In acest sens, a un exemplu edificator n­ l-a oferit medicul Valeriu Babo­­ianu, stomatolog la cabinetul circumscripției sanitare Poia­na, comuna Vorona. In ziua cînd l-am vizitat, în jurul orei 12, cabinetul era pustiu, iar cel ce trebuia să se afle în ac­tivitate, să acorde asistență medicală pacienților, se odih­nea într-o cameră alăturată. Dar, iată și alte amănunte , vi­ne la serviciu cu intermitențe, lipsind des cîte 2—3 zile, iar în perioada 21 decembrie 1969 — 26 martie 1970 a efectuat doar ... 186 de extracții. Cre­deți că n-a găsit motive pen­tru a-și justifica inactivitatea ? A găsit și încă ce motive ! „Nu am instrumentar suficient, nici material, măcar pentru o plombă“. Dar cînd i s-a de­monstrat că cele invocate nu sunt decît un paravan după ca­re încearcă să-și camufleze comoditatea, și-a schimbat subit opinia arătînd că e preocupat să se transfere în altă circumscripție sanitară. te Cazul de la Poiana are și al­armări, nerespectînd pro­- DEFICIENȚE DATORATE NU DOTĂRII, CI MEDICILOR ÎNȘIȘI • O „REȚETA" PENTRU RENTABILIZAREA CABINE­TELOR PASIUNEA STOMATOLOGICE­­ ȘI MUZICA • MEDICII COORDONATORI SĂ ... COORDONEZE ASIS­TENȚA STOMATOLOGICĂ gramul de lucRu și desfășU­­rînD o asiSTență sTOmATOLOgi­Că UNIlaterală, mediCul a reu­șit­­ tristă performanță!­ să i-i îndepărteze pe pacienți de cabinetul stomatologic, avînd zile cînd practic n-are ce lu­cra. Se pune întrebarea : exis­tă posibilitatea ca serviciul stomatologic de la Poiana, cu nimic mai puțin dotat cele de la Frumușica și decît, Tru­șești, să devină rentabil? Drept răspuns, iată opi­nia stomatologului Ste­­lian Roșoaia : „Există! Deși sunt de cîteva zile la Trușești, mi-am început activitatea nu în cabinet­, ci în școală, unde efectuez dispensarizarea ele­vilor cu afecțiuni buco - den­tare. In cabinetul circumscrip­ției sanitare mi-am propus să realizez, într-o singura ședin­ță, mai multe acte terapeutice, scutindu-i, în acest fel, pe pa­cient, de mai multe drumuri î­­n utile“. Dar, fiindcă vem­ vorba de acea latură a activității sto­matologice care are ca obiect depistarea îmbolnăvirilor în faze incipiente, mai min­e - zis prevenirea și înlăturărea afec­țiunilor buco - dentare la co­piii de vîrstă școlară, trebuie să arătăm că, în unele locali­tăți, această acțiune, cunoscu­tă sub denumirea de dispensa­­rizare a unor colectivități de copii școlari nu se des­fășoară conform obligați­ilor pe care le au, în acest sens, medicii stomato­logi. Multe unități școlare din județ printre care cele din co­munele Nicolae Bălcescu, Flă­­mînzi, Vîrfu Cîmpului, Voro­na, Ștefănești, (lista nu se în­cheie aici) n-au fost vizitate, în cursul acestui an, de nici un medic stomatolog. „Foarte u­­tile și de un real conținut edu­cativ ar fi, în afara controale­lor sanitare, și lecțiile predate de înșiși medicii pe care îi a­­vem la circumscripția sanita­ră" — ne spunea profesorul Constantin Ursache, de la Școala generală din Trușești, ideea aceasta fiind susținută și de unii părinți ai elevilor. Cu singura condiție, așa cum remarca un stomatolog, ca Di­recția sanitară să repartizeze circumscripțiilor sanitare cît mai mult material intuitiv (pli­ante, broșuri, diafilme) strict necesar activității de formare a deprinderilor de igienă indi­viduală și colectivă. Asistența stomatologică din satele județului nostru be­neficiază de la 1 noiembrie a.c. de aportul calificat al u­­nui nou grup de 17 medici sto­matologi. Prezența lor la pos­turi va crea, cum e și firesc, premise sigure de îmbunătăți­re a asistentei medicale a populației, nu înțelegem Cu toate acestea de ce unii ab­solvenți ocolesc tocmai acele cabinete (Ștefănești și Cotuș­ca, de exemplu) care sunt bine dotate din punct de vedere teh­nic și oferă condiții optime pentru desfășurarea muncii. Așa cum reiese din cele con­statate de noi. Direcția sanita­ră județeană, prin medicii co­ordonatori pe care îi are, tre­buie să intensifice activitatea de îndrumare și control la rîn­­dul medicilor stomatologi de la sate, să se preocupe în mai mare măsură de soluționarea acelor probleme ce vizează, în primul rînd, folosirea cu maxi­mum de randament, a aparate­lor aflate în dotație și­­ în al doilea rînd, înzestrarea cabinete cu instrumentarul unor și materialele necesare practicii stomatologice. THEODOR UNGUREANU . Sub patronajul cercului de limba română, la Școala nr. 1 Hlipiceni a început, seria „dimineților literare“, intitu­late, „Scriitorii clasici români“. Prima dintre ele, medalionul literar „Sunt inimă-n inima neamului meu", dedicat poetului George Coșbuc, a avut ca invitați pe elevii claselor I—IV. Prezentarea dramatizată, pe un fond muzical, a poeziei Mama a însemnat un moment din cele mai emoționante. (Prof. M. POSTEUCĂ). • Zilele acestea, pionierii detașamentului clasei a III-a al Școlii din Bîdiuți au participat la concursul „Cel mai bun solist de muzică populară“. Foarte mult a plăcut cîntecul „Vultur, vultur dragul meu“ interpretat de Lucica Olaru, concurenta care a obținut premiul celui mai bun solist al detașamentului. (CRISTI GHELAN, elev); • Detașamentele claselor a VlI-a A și a VlI-a B de la Școala generală Lunca s-au întrecut într-un concurs de­numit „Pronomatematică“. Două grupe, formate din cîte 5 reprezentanți din fiecare detașament­, și-au adresat reciproc 10 întrebări. Juriul, alcătuit tot din pionieri, a acordat pune- VEȘTI DIN SCO0 t­i­ rajul cel mai mare reprezentanților detașamentului clasei a VlI-a B, care s-a situat pe locul I. Cîștigătorilor li s-au dat premii din partea comandamentului unității. (ELENA AN­­DRIEȘ, elevă). • Făcînd parte din seria de manifestări dedicate semi­centenarului P.C.R., dialogurile pe aceeași scenă dintre de­tașamentele unității de pionieri a Liceului din Ștefănești, cheamă pe purtătorii cravatelor roșii să-și dovedească stră­duința și talentul la recitări, povestiri artistice, cîntece și jocuri populare, perspicacitate etc. Din cele 12 detașamente ale unității, pînă acum, șase și-au disputat pionierește șan­sele, ieșind cîștigătoare detașamentele claselor a VII- A, a VI-a A și a V-aB. Pionieri ca Elena Alexa, Paraschiva Vucovici, Ma­­r­ia Andrian, Gh. Horeanu, Vasile Bobulișteanu, Elena Mu­­raru, Elena Dărîngă, Florin Burac și Georgeta Andrian au contribuit cel mai mult la succesul întrecerilor. (Prof. TEO­DOR RAULIUC). • Peste 20 de pionieri din Tudora, aplaudați și susți­nuți de peste 200 de pionieri și elevi au participat la un concurs de muzică populară dotat cu premii. După acest con­curs, considerat de toți ca foarte reușit, detașamentul cla­sei a VI-a a organizat o acțiune care a cuprins recitări, jocuri de șah, cîntece distractive, întocmirea unui album cu vederi. Programul, la care a asistat un mare număr de pă­rinți, s-a încheiat, cu un frumos montaj literar - muzical, „Câităm patria și partidul” și cu sceneta „Problema“. (Prof. ION PIRVU). • La Școala generală de 4 ani din Trușești detașa­mentul clasei a IV-a­­ a pregătit o sărbătoare a bunicilor, in timpul căreia pionierii au dăruit oaspeților buchete de flori și le-au prezentat un program artistic, iar birnicii si-au depănat amintiri. Una din invitate, bunica Maria Paucu, com­­parînd traiul greu din trecut cu cel de astăzi­ i-a îndemnat pe copii să învețe cu sîrguință pentru a răspunde astfel gri­jii partidului de a le asigura o viață fericită. (înv. FLORICA URSACHE). • Pionierii detașamentelor claselor a VlI-a A și a VII-a B l-au invitat in mijlocul lor pe cel mai bătrîn locuitor al co­munei Coțușca, moșul Gh. Nistorică, în vîrstă de 93 de ani. „Nenea Nistorică“ — cum i se spune — le-a povestit copiilor cu mulțime de întîmplări interesante din trecut. La sfîrșitul întîlnirii, invitatului i-au fost dăruite flori și s-a prezentat un concur­s de muzică populară în cinstea lui.­­GEORGETA A1RIMITOAIE președinte unității) în întîmpinarea semicentenarului P.C.R. ALBEȘTI. Incepînd de luni 7 decembrie, în cadrul cămi­nului cultural din comuna Al­bești se desfășoară săptămî­­na cultural - artistică „Cîntare partidului ”. Una dintre activi­tățile interesante ce au avut loc aici a fost masa rotundă cu tema „Ce e de făcut în a­­gricultura comunei ?“. Dezba­terile au fost conduse de dr. inginer Viorel Peșteanu. Au participat inginerii de la I.A.S., I.M.A., precum și pre­ședinții, inginerii și brigadierii din cele două cooperative a­­gricole de producție de pe ra­za comunei­ ȘTEFĂNEȘTI. Aici au avut loc în această săptămînă bo­gate activități cultural - edu­cative narului închinate semicente­P. C. R. Un număr mare de cetățeni au au­diat expunerea „Crearea P.C.R. — eveniment de im­portanță istorică în evoluția mișcării muncitorești din Ro­mânia“, după care au asistat la programul de muzică popu­lară oferit de taraful comu­nei. O masă rotundă, susținu­tă de inginerul agronom Gh. Sahariuc, directorul căminu­lui cultural Gh. Horeanu și alți participanți, au dezbătut „Noile măsuri ale partidului și statului privind perfecțio­narea muncii în agricultură“. După această masă rotundă, pe scena căminului a evoluat corul comunei și a fost pre­zentat montajul literar-mu­­zical „Cîntare partidului". O altă expunere a fost urmată de un recital de versuri „Te slăvim partid iubit“. 1921 1971 TELEVIZIUNE SIMBATA 12 DECEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germa­nă. 18.15 Bună seara, seara, băieți!fete ! Bună Realizatori: Elisabeta Mondanos și Titi Acs. 19.15 Publicitate. 19­.20­1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teleenciclopedia. 20.50 Frescă... Din cele creații ale mai valoroase școlii româ­nești de dans. „Ciobăna­șul“ pe muzica lui Mi­hail Jora și „Ctitorițele“ de Constantin Balade, „Luceafărul de ziua" de Tudor Jarda. 21.10 Film serial. Incoruptibilii. „Antidotul“. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Hochei pe gheață. Sue­dia — Cehoslovacia (re­priza a IlI-a), înregistrare de la Moscova. 22.40 Recital Hary Belafonte. 23.30 închiderea emisiunii pro­gramului 1. IPOTEȘTII In parcul casei lui Eminescu Program de dimineață 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Descripția Moldaviae — oameni și locuri. 7.50 Ast­a-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. 8.59 închiderea emisiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. DUMINICA 13 DECEMBRIE 17.05 Estrada zilei. 17.30 Cîntecul care mi-e drag — muzică popu­lară la cerere. 18.00 Magazin duminical. 19.00 Radiojurnal­ mea, Elena Cernei și Boris Cristofi. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor — melodia preferată. 20.45 La izvoarele muzicii — emisiune de folclor muzical. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody club — revis­tă radiofonică de muzi­că ușoară. 19.15 Voci care au cucerit la­ 21.59 închiderea emisiunii. Costa - Gavras e un nume care, s-ar putea spune astăzi, a trecut aproape neobservat pe sub ochii noștri atunci cînd, cu doi ani în urmă, am vizionat Compartimentul uci­gașilor. Este vorba de un film polițist, ecranizare a u­­nui roman scris de S. Japri­­sot, un film bun (cu Simone Signoret și Yves Montand), fără însă vreun merit special, dovadă că a trecut așa cum a trecut. Abia sfîrșitul anului 1969 a consacrat, datorită ur­mătorului său film — „Z“, numele lui Costa - Gavras. Știm acum despre acest ci­neast o sumă de lucruri, toa­te vestind celebritatea, ba mai mult, așezat într-un cap de serie, Costa - Gavras este cel care a readus în actuali­tate filmul politic, filmul care, abandonînd spațiile conforta­bile ale unor preocupări de mina a doua, se exprimă di­rect, cinstit și prompt pentru o idee politică mobilizatoare. „Z“ este deci un film de ati­tudine și ecoul stîrnit dovedește, pe care l­ a dacă mai era nevoie, că trăim într-o e­­pocă în care artistul e con­­strîns să-și exprime convin­gerile politice. Conflictul tot mai acut între forțele de stin­gă și reacțiunea care păs­trează și filozofia dar și me­todele de exprimare tipice fascismului, acest conflict nu mai poate fi trecut cu vede­rea pentru simplul motiv că în cele din urmă artistul va trebui să mărturisească cărei cauze îi servește. „Z“ este în film o inițială slogan, cea care reprezintă numele unui cunoscut om po­litic și deputat grec. Apari­ția lui pe ecran este fulgeran­­tă și este meritul cunoscutu­lui Yves Montand (el inter­pretează rolul deputatului) de a propune doar în cîteva linii portretul acestuia : o fizio­nomie simpatică și deschisă, luminată de un zîmbet ușor i- CRONICA FILMULUI­ ronic. In cursul unei mani­festații cu caracter pașnic, deputatul e ucis de cîțiva hu­ligani anonimi și asasinarea lui are un aer de violență ab­surdă și monstruoasă de vre­me ce este săvîrșită tocmai cu bastoane negre de polițist. Filmul „reconstituie“ anche­ta menită să aducă lumină in acest caz și să-i descopere pe vinovați. Poate din acest mo­tiv filmul „Z“ nu poate fi povestit, el neconstituindu-se dintr-o sumă de intimplări, ne­­putînd deci fi rezumat. Poate că din acest motiv, figura de­putatului, care nu este o per­sonalitate politică de mări­mea altor victime care au împărtășit un destin similar — președintele Kennedy, pas­­torul­ Martin Luther King etc. — cedează primul loc unui alt personaj, judecătorului, adică reprezentantului legii și al dreptății. „Z“ — aici e și explicația titlului cam neo­bișnuit — încetează de a mai aparține unei determinări, nu denumește atît un personaj, ci­ devine un simbol al victi­mei politice din toate timpu­rile. Cîteva cuvinte despre jude­cător și interpretul său J. L. Trintignant. Judecătorul, cel pe umerii căruia în film apa­să uriașa răspundere a drep­tății este foarte tînăr. Nu e deloc vorba de o intîmplare , judecătorul trebuia să fie tî­năr și trebuia ca prin fața o­­chilor săi cinstiți, care încă n-au avut timpul să fie vi­ciați de filozofia resemnării și neputinței, să se perinde lungul șir al martorilor. Prin­tre aceștia se află vinovații, poate chiar autorii morali ai asasinatului. Relatările din presă, care ne-au pus la cu­rent cu desfășurarea unor si­milare anchete, ne-au fami­liarizat, fără voia noastră, cu tipul de asasinat misterios în care intervin forțe obscure și relații și mai obscure și unde, în cele din urmă, apare un punct mort dincolo de care nu se poate trece, cei prea cu­rajoși împărtășind soarta vic­timelor de partea cărora se află. In filmul lui Costa - Ga­vras soarta judecătorului este de a înfrunta, fără șanse de victorie, pe cei care dețin, concentrată, esența puterii. Rolul judecătorului este, pa­radoxal și absurd, tocmai cel de a dovedi neputința legii în fața puterii. Acest fapt nu e întrutotul inedit, prin tinere­țea judecătorului, regizorul reușește însă să scape din capcana unui tezism ideolo­gic. Tinerețea judecătorului e o garanție și un simbol; nu întimplător J. L. Trintignant a fost distins cu premiul pen­tru cea mai bună interpreta­re (Cannes 1969). „Z“ se vizionează cu un sentiment acut de nerăbdare și participare. Satisfacția de­plină se realizează abia la re­­vizionare, a doua sau a treia oară, cînd devin evidente subtilitățile de montaj, cele care conferă peliculei un ritm febril, aproape sufocant. Costa - Gavras polemizează direct cu filmul spectacol, cu preocupările exigente pentru „scriitura“ filmică, impunînd însă stilul expresiei concen­trate, vii și lapidare, cu o mare forță de șoc. ... A sosit momentul să a­­dresăm întreprinderii cinema­tografice județene și felici­tări. Bănuim că nu numai ha­zardul (nici n-ar fi fost po­sibil) și-a spus cuvîntul a­­tunci cind la Botoșani am fost privilegiați, înaintea mul­tor județe, cu Păsările — lu­na trecută, cu „Z“ — acum. RADU MAREȘ un film de atitudine Oră de laborator Fotografia : I. NEGREA . Premiera Regizorul Visarion Alexa prezintă publicului botoșănean pe scena teatrului „Mihai Eminescu“ în această seară, la orele 20, premiera piesei CEI DOI TINERI DIN VERONA de William Shakespeare. Intr-o interesantă concepție regizorală, Eugen Aron, So­rin George Zavulovici, I. Popescu, Adrian Vișan, Doru Bu­­zea, C. Măru, Nae Fioca-Achteni, I. Plăeșanu, Doina Alexa­ Popescu, Ana Vlădescu - Aron și Alexandra Vișan, aduc în scenă o interpretare modernă — contemporană — a mare­lui dramaturg încercindu-se un spectacol de largă partici­pare a binomului actor - spec­tator, pînă acum în general convențional în teatru. 4 culturale ■ culturale La repetițiile corului sindicatului învățămînt Botoșani Mobilizare cu... arcanul Nu de puține ori s-a vorbit și s-a scris despre tradițiile corale ale Botoșanilor, relevîndu-se în cuvinte elogioase bo­gata activitate a unor prestigioase coruri de amatori din tre­cut. Și poate că prestigiul unei astfel de formații s-ar fi menținut, dacă — cel puțin în ultimul deceniu — mișcarea corală de amatori n-ar fi fost privită superficial, de forurile culturale botoșănene. Drept urmare, cu toate eforturile de­puse în vederea unei participări meritorii, la recentul con­curs „Cîntare patriei“ lansat de televiziunea română, for­mația corală a municipiului Botoșani — formată din cadre didactice și tutelată de comitetul sindicatului de resort - nu s-a prezentat pe măsura așteptărilor. Cauza ? Pregătirea spo­radică, în salturi a formației și nu permanentizarea unui pro­gram de repetiții, întocmit metodic, care să-i determine an­samblului o evoluție artistică continuă. Ne-am fi așteptat ca după acest insucces să se ia toate măsurile în vederea pro­gramării unor repetiții periodice la care să participe toate cadrele selecționate în așa fel încît să nu se mai aștepte un alt concurs (și sînt destule la care formația va trebui să par­ticipe) pentru a se înjgheba în pripă un program. Dar nu s-a întîmplat așa. Aceeași stare de lucruri, aceeași impasibi­litate față de repetiții continuă și după concursul mai sus amintit. (Numai cu entuziasmul profesorului Gh. Cojocaru, dirijorul ansamblului, nu se va putea realiza un cor capabil de performanțe artistice). La cele cîteva repetiții la care am participat nu erau prezenți decît cel mult douăzeci de co­riști, majoritatea fiind femei. Care sînt cauzele neparticipării la repetiție ? Iată cîteva dintre răspunsurile pe care le-am primit adresînd această întrebare. înv. Olimpia Pînzaru, participantă permanentă la repe­tiție : Este adevărat că în preajma concursului televizat, s-a asigurat prezența tuturor celor care au fost selecționați în cor, dar asta datorită ordinelor lansate și notelor telefonice care s-au primit din partea organelor noastre superioare. După ce a trecut concursul s-a terminat și cu mobilizarea, deci și cu asigurarea prezenței. Acum, la repetiții, venim foarte puțini (15 - 25). Cred că cei care dau tonul nepartici­pării sînt în primul rînd cîteva coriste ale căror soți dețin anumite funcții de conducere și apoi directorii de școli care nu se interesează de prezența la cor a cadrelor din sub­ordine. Ceva însă și mai supărător este faptul că nici un profesor de muzică din municipiu nu participă la repetiție. Mai e și alt aspect: majoritatea coristelor sunt educatoare sau învățătoare. Oare profesoarele nu știu să cînte ? Prof. Mihai Savel, președintele sindicatului învățămînt­ din municipiu. Fiind compus din cadre didactice, sarcina principală de mobilizare și stabilire a repetițiilor ne revine nouă, organelor sindicale din învățămînt. Intîmpinăm foarte mari greutăți în mobilizarea coriștilor și asta atît înaintea concursului televizat cît mai ales acum după concurs. Nu primim sprijinul cuvenit nici din partea conducerilor de școli și nici din partea altor organe care ne-ar putea ajuta. Nu știu cînd și cum vom putea rezolva problema prezenței la acest cor care trebuie să existe. Ne-am adresat cîtorva directori de școli, știut fiind că funcția ce o dețin îi obligă și la controlul activității cultura­le a cadrelor din subordine. — Intr-una din zilele­­ rezervate repetiției la cor a fost convocată ședința consiliului pionieresc, în altă zi a avut loc o altă acțiune... Profesorul (de muzică!) Ion Poliec ne-a declarat că nu vrea să participe la cor. La fel se întimplă și cu profesorii Virgil Giosan și Constantin Manghel — ne-a spus profesorul Dorin Popa, directorul școlii generale nr. 4. Aproximativ aceleași explicații le-am primit și din partea altor directori de școli. Oare n-ar fi fost­ mai firesc ca, po­trivit statutului personalului didactic (art. 66), tovarășii di­rectori să-și întrebe subalternii despre modul cum își justi­fică orele destinate muncii culturale ? Dăm cuvîntul tovarășuli­­ profesor Adrian Lungu, in­spector școlar pentru municipiu, prezent împreună cu noi la cele cîteva școli vizitate . Este intr-adevăr rușinos­ faptul că trebuie să umblăm „cu arcanul" pentru a mobiliza cadrele didactice în vederea participării la repetițiile ansamblului coral. Aceasta nu înseamnă însă că formația nu poate fi­ința. In ceea ce ne privește vom lua următoarei măsuri : cadrele didactice membre ale formației vor fi scutite de orice activitate culturală ; fiecare director de școală va răspun­de de prezența la cor a cadrelor din subordine ; cei care vor continua să lipsească vor fi puși în discuția consiliului pe­dagogic, suportînd totodată și măsuri de sancționare prevă­zute in statut. Personal, prin participare directa, voi urmări în permanentă prezența și calitatea noastre corale. Cu toate că la început repetițiilor formației suntem­ obligați să mobilizăm coriștii prin ordine și note telefonice sînt con­vins că mai tîrziu membrii formației vor participa din pro­prie inițiativă, din plăcere. Așadar nu există o cauză iremediabilă, un motiv obiectiv care să împiedice participarea cadrelor didactice la repeti­țiile ansamblului coral. Dacă intr-adevăr se simte nevoia luă­rii unor măsuri în scopul ființării ansamblului atunci le su­gerăm noi (pe lângă cele sugerate de tovarășul inspector Lungu), toți profesorii de muzică din municipiu să figureze între membrii ansamblului; programul de repetiții să fie stabilit în zile în care să nu coincidă cu alte activități extra­­școlare ; în zilele destinate repetițiilor conducerea liceului de muzică să creeze toate condițiile în vederea desfășurării acestora : Consiliul municipal al sindicatelor și Inspectoratul școlar județean prin cadrele din subordine (inspector pentru municipiu, directori de școli, cadre didactice) să privească cu toată răspunderea activitatea acestui ansamblu care are toate posibilitățile de ființare și afirmare. SILVESTRI AILENEI La Uzinele textile „Moldova" Continuitate în activitatea artistică Uzinele textile „Moldova", cea mai mare întreprin­dere industrială a județului, a cunoscut de-a lungul anilor o vie activitate artistică. Printre sutele de salariați ai uzi­nei s-au remarcat talente robuste, a căror prezentă pe sce­nele concursurilor și festivalurilor artistice s-a bucurat de un binemeritat succes. Ne gîndim în special la formația de dansatori, care a făcut parte din ansamblul folcloric ce a reprezentat județul nostru la ultima ediție a festivalului de pe litoral. Echipa de dansuri, care cuprinde 32 dansatori, și-a mai mărit numărul cu încă 20 de membri. In cadrul întreprinderii acționează patru brigăzi artis­tice de agitație: la filatură, brigada cu textul „Cu micro­fonul printre fire“, la țesătorie — „Cîntecul firelor“ ,la fini­saj — „Ultima îmbrățișare“, iar pe întreprindere există încă o brigadă care intenționează să surprindă aspecte din întrea­ga uzină. Textele acestor brigăzi sunt ancorate în viața u­­zinei, a fiecărui sector, contribuind la evidențierea rezulta­telor bune și la dezvăluirea critică a lipsurilor. Colecti­vul cercului literar urmărește cu atenție viața uzinei și pre­gătește texte adecvate pentru fiecare apariție în public a brigăzilor. Vorbind de activitatea artistică, nu putem trece cu vederea cercul de arte plastice, cercul foto al amatorilor din uzină. De asemenea, mulți salariați din uzină sunt interpreți de muzică populară și ușoară, recitatori artistici, membri ai echipelor ce pun în scenă montaje literar - muzicale. Recent a fost înființată și o echipă de teatru. D. FETESCU f < 1 V

Next