Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-10-20 / nr. 2956
► * * In PRegĂTiRea aDĂPOSTurilor PENTRU IARNĂ ASTFEL PUSA, PROBLEMA NU TINE DE CALD... VACILOR • 26 GRAJDURI FĂRĂ ACOPERIȘ; • 6 GRAJDURI „LA FUNDAȚIE" ; • 10 SAIVANE PENTRU OI NETERMINATE ; • 25 COOPERATIVE AGRICOLE N-AU SPAȚIU SUFICIENT PENTRU ADAPOSTIREA TAURINELOR — IATĂ SITUAȚIA, PE JUDEȚ, LA ORA ACTUALA Cîteva zile la rînd, termometrele au înregistrat scăderi de temperatură sub zero grade. Diminețile friguroase din a doua decadă a acestei luni și apariția înghețului, ne vestesc că iarna e pe undeva pe aproape și că nu începe întotdeauna numai din decembrie, după filele calendarului. Așadar, la această dată ar fi fost normal ca după mai bine de 5 luni de vară, cînd animalele au fost deplasate în tabere, adăposturile să fi fost pregătite în cele mai mici amănunte. Dincolo de multitudinea și varietatea aspectelor (mai puțin lăudabile) pe care le-am întîlnit în ancheta noastră în unele cooperative agricole, consemnăm grija și eforturile unor consilii de conducere, șefi de fermă și ingineri șefi, de a asigura condiții bune pentru trecerea animalelor la stabulație. In contextul acestor eforturi simțul răspunderii altor conduceri de unități este foarte scăzut. E necesar să precizăm dintru început că vina nu o poartă numai consiliile de conducere specialiștii din cooperativele agrișicole pentru superficialitatea cu care au pregătit adăposturile pentru iernatul animalelor. La unele comitete comunale de partid și consilii populare s-a pus bază pe informările ce le-a primit secretarul de partid sau primarul, dar aceștia nu s-au deplasat la fața locului pentru a se convinge care-i realitatea. I. GAVRIL (Continuare în pagina a lll-a) B Prognoza In zilele de 21, 22 și 23 octombrie a.c., vremea în încălzire treptată și sensibilă. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe. Vîntul va sufla din sectorul nord-sud, apoi din sud, sud-vest. Temperaturile minime ale aerului vor fi cuprinse între minus 5 și 0 grade iar cele maxime între 8 și 13 grade. In sala de conexiuni a stației de 20 KV din Botoșani iiiaiRiaiiieiiR 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALĂ DIN OCTOMBRIE 1920 O PAGINĂ GLORIOASA DIN ISTORIA LUPTELOR DE CLASA DIN ROMANIA Aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român constituie un prilej de evocare a glorioaselor tradiții revoluționare ale mișcării noastre muncitorești, a clocotitoarei istorii de lupte și victorii ale poporului român. Printre evenimentele cele mai de seamă care au precedat crearea Partidului Comunist Român a fost greva generală din octombrie 1920, de la a cărei declanșare se împlinește astăzi o jumătate de secol. In cartea de aur a istoriei luptelor revoluționare ale proletariatului din România, greva generală din octombrie 1920 ocupă un loc de seamă. Ea a reprezentat momentul culminant al luptelor greviste, al manifestațiilor și acțiunilor eroicei noastre clase muncitoare în perioada avîntului revoluționar împotriva claselor exploatatoare și a politicii lor reacționare. ANDREI CARDAȘ doctor in istorie Situația economică grea a României și înrăutățirea condițiilor de muncă și de viață ale maselor muncitoare în timpul primului război mondial și în anii ce au urmat acestuia, lipsa unor drepturi politice pentru majoritatea populației, au determinat adincirea tuturor contradicțiilor interne ale regimului burghezo - moșieresc, creșterea combativității proletare, in aceste împrejurări, în întreaga țară a luat naștere un puternic avînt revoluționar care a cuprins masele largi populare. Pe fondul contradicțiilor social - economice existente în România în această perioadă, ideile și influența Marii Revoluții Socialiste din Octombrie au contribuit la întețirea luptelor revoluționare. Lupta clasei muncitoare pentru drepturi economice și politice, pentru eliberarea socială s-a dezvoltat într-un ritm furtunos și a atins în anii 1918 — 1920 o amploare nemaicunoscută pînă atunci. O dată cu intensificarea acțiunilor revoluționare, a luat o amploare tot mai mare lupta de clarificare politico - ideologică in sînul mișcării muncitorești. In cadrul Partidului socialist s-a format o puternică aripă de stingă, care cuprindea pe majoritatea membrilor de rînd și ai conducătorilor partidului. Printre principalii rentului de reprezentanți ai custînga se numărau militanți hotărîți ca Gheorghe Cristescu, Gheorghe Niculescu - Mizil, Al. Dobrogeanu , Gherea. (Continuare în pagina a lll-a) Cuvintarea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte. Onorați reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă în viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că unele probleme importante, în într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist - Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economicăsocială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico - științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mrînă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecindu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă - poporul român a obținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii, factor de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și independent numai în măsura în care își asigură o puternică bază economică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa doar faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și întreține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție specială colaborării și cooperării cu celelalte state socialiste ; în același timp, ea se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura progresul propriei noastre țări și, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict își exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat, împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale. România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam și intervenției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem Frontului Național că propunerile de Eliberare oferă o bază rațională pentru soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenței și integrității lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația populației palestiniene, soluție care să țină seama de dorințele și năzuințele naționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-și realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiții favorabile ca Europa - leagăn al civilizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securității în Europa presupune eliminarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial și a perioadei războiului rece, recunoașterea inviolabilității granițelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în soluționarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe general-europene consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială, România dezvoltă ample raporturi diplomatice, promovează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului sovieto—vestgerman reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regionale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, România acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduire socială, pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internaționale pot juca un rol important în respectarea principiilor dreptului nal și în dezvoltarea internațiorelațiilor dintre state, țara noastră își aduce contribuția activă la întreaga viață a Organizației Națiunilor Unite și a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este știut că din inițiativa României și a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluții importante - și anume cea cu privire la dezvoltarea acțiunilor pe plan regional și a relațiilor de bună vecinătate între state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea referitoare la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. Și actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri românești cum sunt : „Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale negative asupra păcii și securității", precum și :Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea întăririi cooperării economice și tehnico - științifice între state“. La ordinea de zi a actualei sesiuni a organizației noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internațională, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între state, lichidarea colonialismului și a subdezvoltării, apărarea și respectarea normelor de drept internațional, asigurarea securității mondiale. Sperăm că rezoluțiile ce se vor adopta în legătură cu aceste propuneri vitale ale omenirii vor fi de natură să exercite o influență favorabilă asupra evenimentelor internaționale, vor servi in mod efectiv cauzei păcii și destinderii în lume. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor. Sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite este, după opinia mea, chemată să dea un impuls mai puternic colaborării și cooperării internaționale, să contribuie la realizarea de noi pași pe calea soluționării problemelor litigioase și a conflictelor dintre state, la instaurarea unei păci trainice. Desigur, aceste deziderate se pot realiza numai prin acțiunea unită a tuturor statelor și popoarelor. In acest sens, dumneavoastră aș supune atenției considerentele guvernului român cu privire la direcțiile principale către care ar trebui să ne îndreptăm eforturile pentru soluționarea problemelor stringente ce stau azi în fața omenirii și de care depind progresul, pacea și securitatea internațională. Un obiectiv central al vieții internaționale contemporane este acela de a se pune capăt neintirziat războaielor și conflictelor armate actuale dintre state, care constituie un grav pericol pentru pacea întregii omeniri, a se înceta orice acte de agresiune, precum și de amestec în treburile interne ale altor state, a se asigura respectarea deplină dreptului popoarelor la autodeterminare. O importanță deosebită ar avea în acest sens recunoașterea și aplicarea neabătută de către toate guvernele a principiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite. în acest spirit se cere ca toate statele să-și asume obligația solemnă de a renunța la folosirea forței sau la amenințarea cu forța în rezolvarea problemelor litigioase, de a acționa pentru soluționarea conflictelor dintre ele exclusiv prin mijloace politice, pe cale pașnică, prin intermediul tratativelor. — Considerăm, de asemenea, de o importanță primordială ca toate statele să-și ia obligația de a-și întemeia relațiile dintre ele pe deplina egalitate în drepturi, pe respectarea reciprocă a independenței și suveranității naționale, pe neamestecul în treburile interne și avantajului reciproc. Numai apărarea și respectarea cu strictețe de către toate statele a acestor principii poate asigura o colaborare și o cooperare internațională sănătoasă, poate feri de noi convulsii viața internațională, poate oferi deplină garanție de securitate fiecărui stat. — In rezolvarea problemelor internaționale este necesar să se aibă în vedere respectarea intereselor tuturor popoarelor, iar la elaborarea și înfăptuirea (Continuare în pagina a IV-a) *