Clopotul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 26, nr. 2940-3018)
1970-11-25 / nr. 2987
& ^ în ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 2987 miercuri 25 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani ZAHĂRUL DE BUCECEA PE TRAIECTORIA CELOR ZECE ANI Istoria zahărului de Bucecea a început în urmă cu 10 ani. Construită în inima unei principale zone de cultură a sfeclei de zahăr, fabrica, pe lîngă funcția de valorificare a materiilor prime agricole, își exercită puternic rolul de pivot al industriei alimentare a județului. După numai două campanii de lucru, noua capacitate de producție atinge parametrii proiectați : media zilnică de prelucrare — 2 000 de tone de sfeclă. Colectivul de muncă își sărbătorește succesul. Dar mulțumirea nu e totală : fabrica trebuie — și poate — să producă mai mult, tot mai mult, încep căutările febrile... 1962. Se concep și se execută modificări esențiale la instalația electrică de forță a stației de descărcare hidraulică. Rezultatul : crește simțitor capacitatea de alimentare a procesului de fabricație cu materie primă. 1963: Se construiește al doilea pod pentru descărcarea mecanizată a autocamioanelor, se fac modificări importante la sistemul de acționare hidraulică. In acest fel, capacitatea de descărcare a podurilor basculante se mărește și se evită procurarea pieselor de schimb din import a căror lipsă producea frecvente goluri în producție. 1965. Transportorul (de proveniență străină) este înlocuit cu un transportor de producție indigenă. Se elimină stagnările în producție pe seama defectelor ce apăreau pe linia transportului de borhot umed. Media zilnică de prelucrare : 2 173 de tone sfeclă. Primul salt 1966. Crește capacitatea de difuziune (extracția zahărului din tăițeii de sfeclă) prin mărirea suprafeței perforate a pereților despărțitori de la difuzorul RT. Cantitatea de sfeclă intrată, în medie, zilnic, în fabricație : 2 319 tone. 1968. Se concep și se execută în fabrică două sortatoare de zahăr de mare capacitate care se înscriu pe linia îmbunătățirii calității produsului finit, asigurînd o granulație uniformă cerută de STAS. Lucrarea este opera lui D. Filote, C. Mardare, Gh. Teică și C. Todiraș. 1969. In atelierul fabricii se confecționează cea de-a patra mașină de tăiat sfeclă. Se pune astfel capăt strangulării din capul fluxului tehnologic. 1970. După noi perfecționări tehnologice media zilnică de prelucrare crește la 2 600 tone (limita maximă în istoria fabricii) ; indicele de extracție a zahărului, 85,05 la sută (cel mai bun din toți cei 10 ani de activitate) ; randamentul 14,2 la sută. Producția din ultimii 2 ani a fabricii este echivalentă cu întreaga cantitate de zahăr produsă în România anului 1938 , din consumul anual de zahăr al fiecăruia din cei 20 milioane de locuitori ai țării, 2,5 kg își are obîrșia aici, pe malul Siretului, la Bucecea. Un buchet de 10 ani, e totdeauna un bun prilej pentru depanarea amintirilor. Aproape jumătate din numărul muncitorilor de azi au lucrat — ca muncitori constructori — la ridicarea fabricii începînd cu săpăturile pentru temelie și pe O IN 2 ANI, ÎNTREAGA PRODUCȚIE A ROMÂNIEI ANULUI 1938 • APROAPE 12 LA SUTĂ DIN PRODUCȚIA DE ZAHĂR A ȚĂRII; 2,5 KG DE ZAHĂR ANUAL PENTRU FIECARE LOCUITOR • IN 1970: O PRODUCȚIE SUPLIMENTARĂ DE 12 MILIOANE LEInă la acoperiș. Martori oculari —■ Alexandru Buțerchi de la purificare, C. Barbălată — operator la evaporație, Dumitru Iftimie — mecanic la turbine, V. Pintea — mecanic de locomotivă, Ioan Lupu și T. Ciampanela — lăcătuși mecanici ș.a. au crescut și ei o dată cu fabrica, au învățat ei înșiși (și au învățat la rîndul lor și pe alții) meseria nobilă de a stoarce — cu ajutorul mașinilor moderne — dulcile zemuri din roadele bogate ale pămîntului. A încerca să apreciezi acum cine lucrează mai bine: fierbătorul Iacob Akimon, mecanicul Mihai Apetri care împlinesc exact 10 ani de muncă în fabrică, sau maistrul Chirilă Gafița, chimista Aurora Pintilie care au venit în fabrică ceva mai tîrziu, e o adevărată dificultate. Maiștrii Dumitru și Grigore Diaconu, Mihai Dănilă și alții s-au format la școala aspră a greutăților, inerente și aici, ca oricărui început. Colectivul s-a integrat însă perfect, a asimilat pe toți componenții săi sub semnul marelui imn al muncii, sub semnul unei perseverente dorințe de autoperfecționare. Matematica acestui sfîrșit de an, o matematică nouă, bogată în cifre și fapte, făurită de harnicul colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri de aici, adaugă noi valori absolute potențialului economic al județului . Fabrica de zahăr din Bucecea contribuie — la realizarea angajamentului anual al județului — cu o producție industrială suplimentară de 12 milioane de lei , 347 tone de zahăr economisit prin reducerea pierderilor tehnologice (s-a ajuns la 0,70 la sută față de 0,85 la sută pierderi admise); reducerea aproape la jumătate a duratei campaniei de fabricație ceea ce are o influență evident pozitivă asupra randamentului economic — iată însemnările înscrise în cartea de onoare a fabricii în ultimul an din acest cincinal, an de vîrf într-un deceniu de rodnică activitate. Un deceniu închinat muncii creatoare făuritorii zahărului pentru care de Bucecea merită cu prisosință felicitări, ceea ce ne-am și propus de fapt în rîndurile de față. Ing. GH. STOICA directorul Fabricii de zahăr Bucecea V. MAFTEI * Pe șantierul noului hotel din Botoșani Fotografia VALENTIN — înainte de război, ne spunea tovarășul Popovici, de la departamentul culturii și învățămîntului a Muntenegrului, republica noastră prezenta un fenomen extrem de interesant, explicabil doar prin nivelul scăzut al vieții economice cu răsfrîngeri și asupra celei spirituale , foarte mulți tineri învățau carte, studiau la școli aflate în afara granițelor țării, și firește rămîneau în străinătate. Din cauza aceasta numărul intelectualilor, a oamenilor instruiți, gîndindu-ne la cei ce aveau terminate studii superioare sau chiar medii, era destul de redus: înapoierea țării era deci totală. Vă-nchipuiți ce muncă enormă a trebuit dusă pentru înființarea unei rețele de școli generale, care să cuprindă toată populația școlară, licee și facultăți. Scriam intr-un reportaj anterior că Muntenegrul e o țară deosebit de originală. La peisajul ei deosebit se adaugă tradițiile culturale, bogata viață spirituală a poporului muntenegrean. Intr-un anume iei această republică se aseamănă cu Maramureșul nostru. In discuțiile pe care le-am avut la Titograd și în alte locuri ni s-au spus suficiente lucruri despre creația populară muntenegreană, despre specificul acestor locuri de la portul, cîntecele și dansurile locale pină la mâncărurile și băuturile total diferite de alte locuri din țara vecină și cu o bună faimă internă și chiar peste hotare. Aș aminti între acestea din urmă despre așa numita prșutka, o șuncă preparată în mod special de bucătăria muntenegreană, bine condimentată care se servește ca aperitiv în marile restaurante din Titograd și in stațiunile de pe litoral, brînza Njegoș sau Lozovaia, o băutură asemănătoare rachiului din tescovină de la noi, foarte bine distilată și cu un număr mare de grade alcoolice. In prezent se întreprind o serie de acțiuni destul de largi pentru conservarea tradițiilor culturii populare. Lucrurile sunt încă la început, dar organele specializate manifestă o grijă deosebită pentru acest lucru. Totuși principala problemă care este pe ordinea de zi se referă la învățămînt, la reforma școlii secundare, cum ni s-a spus, înțelegînd prin această formulă dorința unanimă de a lega mai strîns învățămîntul de practică, de cerințele producției, deziderate de fapt ale oricărui învățămint modern. Dezvoltarea economică a republicii pune cu acuitate problema cadrelor de tehnicieni și ingineri, oameni cu o înaltă calificare care trebuie să stăpînească tehnica cea mai avansată, să organizeze producția după tehnologiile cele mai moderne. Din 1961 învățămîntul superior a pătruns în Muntenegru o dată cu înființarea facultății de economie, urmată de cea tehnică orientată cu precădere spre electrotehnică, în 1963 și cea de construcții de mașini, de dată mai recentă. Dorința cea mai arzătoare este ca acestor facultăți, care țin în momentul de față de Universitatea din Belgrad, să li se adauge și altele, pentru a se putea înființa Universitatea muntenegreană. In anii următori se vor dezvolta noi industrii la Titograd și-n celelalte orașe ale republicii (combinatul de aluminiu e numai unul dintre aceste mari obiective economice), se va termina construcția căii ferate Belgrad — Titograd — Bar, lucrare deosebit de dificilă datorită condițiilor deosebite pe care le pune terenul și va deschide Iugoslaviei un drum rapid la marea Adriatică, apoi dezvoltarea țărmului muntenegrean cuprins în planul de dezvoltare a Adriaticii de sud, care se face sub egida O.N.U. Toate acestea pun probleme deosebite și pentru știință și cultură. Se vor înființa societăți științifice care vizează pe plan mai, îndepărtat să devină secții ale Academiei de științe, se va extinde postul N. CINTEC (Continuare in pagina a lu-aj Note de drum din R. S. F. Iugoslavia MUNTENEGRUL CULTURAL PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA I t Redacția și administrația Calea Națională nr. 261 Botoșani Telejen Redactor șef — 11328 Redactor șef adjunct — 11725 Secretariatul de redacție — 12075 Secțiile economică și culturală — 12487 Secțiile viață de partid și construcții de stat — 11106 Secțiile informații și scrisori — 11217 Administrația — 12372 Au început la sate conferințele de dări de seamă și alegeri ale comitetelor comunale de partid. Aria de preocupări a comitetelor comunale de partid este astăzi foarte întinsă. In condițiile cînd a crescut nemăsurat rolul comunei, ca unitate administrativ - teritorială, cînd activitatea economică și social - culturală a satelor devenit mai bogată și s-a diaversificat într-o măsură apreciabilă, pretutindeni, în toate sferele de activitate este chemată să intervină priceperea comitetelor comunale de partid. Purtînd răspunderea pentru întreaga activitate de pe raza comunei, marea majoritate a comitetelor comunale de partid au reușit să realizeze o îndrumare competentă a organizațiilor de partid din unitățile economice de stat și cooperatiste, instituțiile culturale, să organizeze înfăptuirea hotărîrilor de partid și de stat să asigure controlul și îndrumarea economiei și culturii, educarea comunistă a maselor, creșterea influenței și competenței organizațiilor de bază. Ca organe de partid locale, multe comitete comunale de partid, printre care Santa Mare, Avrămeni, Trușești, Unțeni și-au definit, de la bun început, obiectivele principale spre care să-și concentreze atenția. In mod firesc ele pun în centrul preocupărilor lor soluționarea problemelor din domeniul economiei și, în mod deosebit, a celor din agricultură. Tocmai de aceea, un prim obiectiv al activității comitetelor comunale de partid vizează principala unitate economică a satului — cooperativa agricolă de producție. Ceea ce preocupă comitetul comunal de partid Corlăteni, bunăoară, este realmente, ca să se manifeste o prezență activă, calificată, în soluționarea cu competență și răspundere a problemelor majore ce se ridică în viața celor trei cooperative agricole de producție. Prin intermediul membrilor biroului și ai comitetului care activează în cooperativele agricole, comitetul comunal de partid pătrunde, nemijlocit, în realitățile din acest important sector economic, stabilește măsuri politice și organizatorice care permit organizațiilor de partid, conducerilor unităților agricole să acționeze cu eficiență. Permanent în centrul preocupărilor lui au stat problemele fundamentale de care depinde dezvoltarea cooperativelor, cum sunt folosirea completă și gospodărească a fondului funciar și a bazei materiale existente, mobilizarea largă a cooperatorilor la muncă, folosindu-se în acest scop puternica forță de influențare a celor 400 membri de partid, îndeplinirea punct cu punct a tuturor măsurilor în vederea realizării sarcinilor de producție atît global cît și la fiecare cultură în parte. O astfel de manieră i-a permis comitetului comunal de partid să imprime activității din agricultură un ritm mai viu, să-și exercite influența pentru întărirea economico — organizatorică a celor trei cooperative agricole. Este sugestiv în acest sens faptul că anul acesta Cooperativele agricole din Corlăteni își îndeplinesc angajamentele luate prin contracte, numărîndu-se printre unitățile fruntașe. Și în alte locuri comitetele comunale de partid, ca cel din Avrămeni, manifestă pricepere în orînduirea cît mai bună a muncii, alegînd, totdeauna, din noianul de aspecte ce le ridică viața cooperativelor agricole, pe cele esențiale, fiind adînc,ancorat în realitățile comunei, stăpîn pe situație, cu personalitate proprie, iar prezența lui se simte nu numai prin ținerea de ședințe , și elaborarea unor planuri ci, îndeosebi, prin acțiunea de amploare care se soldează cu rezultate pozitive, vizibile în economie. Nimic din cîte privesc viața comunei nu trebuie să scape comitetele comunale de partid, ele răspund direct de întreaga activitate economică, politică, socială ce se desfășoară în comună. Dar, principala caracteristică ce imprimă calitate activității unui comitet de partid sau altul este dacă, el reușește să rezolve de sine stătător ■problemele ce stau în fața co■operativelor agricole de producție, dacă a acumulat experiența necesară înfăptuirii tuturor problemelor ce se ridică zi de zi în <• momia <• ■ [UNK] ■ tor unități și este în stare să aleagă de fiecare caz... ,, a ce este mai important de rezolvat. Or, tocmai în acest domeniu fundamental, care a stat la baza rațiunii de a fi constituite comitetele comunale de partid, aceea de a se simți răspunzătoare directe de bunul mers al întregii vieți politice și economice și a acționa prompt, "se simt acum și cele mai importante deficiențe. Această stare de lucruri se datorește și faptului că unele comitete comunale de partid, ca cel din Călărași, acordă puțină importanță antrenării tuturor membrilor comitetului comunal de partid la rezolvarea sarcinilor (Continuare in pagina a lll-a) COMITETELE COMUNALE DE PARTID IN PRAGUL ALEGERILOR Instantaneu in sectorul croit al F. C. Botoșani Fotografia: I. NEGREA I. A. S. Borzești. Sectorul zootehnie Fotografia : I. HELICI CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Colectivul de angajați ai întreprinderii de gospodărie comunală și locativă Dorohoi raportează îndeplinirea sarcinilor de producție și a angajamentelor asumate pe anul 1970, la data de 20 noiembrie. După cum ne-a informat directorul întreprinderii, Aurelian Spătaru, planul producției globale a fost depășit cu 7 la sută, estimîndu-se pină la sfîrșitul anului o producție suplimentară de 800.000 lei. Realizări de seamă au fost înregistrate la sectoarele comunal și locativ, care au depășit planul cu 10 și respectiv 8 la sută. Pe indicatori de plan, cele mai bune rezultate s-au obținut la transportul cu autobuzele și taximetrele, băi publice, la prestări industriale, modernizări și întrețineri de străzi. Ca urmare a depășirii planului de producție și a reducerii cheltuielilor, beneficiul planificat pînă în prezent a fost depășit cu 274.000 lei. Produs nou la Fabrica de brînzeturi Dorohoi La Fabrica de brînzeturi din Dorohoi a fost introdus în fabricație — la cererea întreprinderii de comerț exterior — un nou ment de brînză de sortivaci denumit „Tilsit“. Comanda se referă la 90 de tone din acest produs care va fi livrată pină la sfîrșitul anului în Italia. Noul sortiment comportă o tehnologie de fabricație mult mai complexă decit Cheddar-ul (sortiment cu principală pondere pină acum în producția fabricii) ; procesul de maturare durează în schimb maximum 7 zile iar livrarea se face în forme de 4,5 kg bucata. Pentru însușirea procesului tehnologic și rețetei de fabricație, doi dintre cei mai buni muncitori brînzari — Gheorghe Rățoi și Eugen Covataru — au urmat cursuri de specializare la Fabrica de brînzeturi din Mediaș, unitate care produce acest sortiment. Primul transport de 8 tone, livrat zilele trecute la export, s-a bucurat de apreciere din partea beneficiarului. PRODUCȚIE RECORD 4146 kg boabe stas, în medie la hectar — acesta e rezultatul pe care îl raportează lucrătorii de la I.A.S. Albești, acum după ce au încheiat desfăcatul și cîntăritul la recolta obținută de pe cele 2093 ha ce le-au avut cultivate cu porumb. Această producție este un record pentru unitate. Ferma nr. 1, condusă de Avram Doru, a realizat, în medie, 4.427 kg de pe 525 ha . Acum în întreprindere se depun eforturi serioase pentru pregătirea viitoarei recolte de porumb. Circa 75 la sută din suprafața destinată acestei culturi a fost fertilizată cu 300 kg/ha superfosfat, suprafață pe care s-au executat și alături de toamnă. I