Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-01-13 / nr. 3027
ÎN PREGĂTIREA TEHNICAPRODUCTIVA A ELEVILOR : RĂSPUNDERI EGALE REVIN ATIT ȘCOLILOR CIT ȘI UNITĂȚILOR ECONOMICE! După cum este cunoscut, printr-o hotărîre recentă a Ministerului Invățămîntului, în orarul școlilor de cultură generală ,a fost introdusă o nouă disciplină , de. învățămînt: pregătirea tehnică-productivă. Doresc să subliniez bun început importanța de la deosebită pe care o poate avea acest obiect în special în munca de orientare școlară și profesională a elevilor, activitate care — trebuie să recunoaștem — nu se realizează în toate școlile la un nivel corespunzător. Pentru realizarea deziderat ,introducerea acestui noului obiect presupune existența unui front comun la care să participe, în afară de școală, unitățile agricole și întreprinderile industriale la care se va efectua pregătirea productivă a elevilor. Dacă în mediul urban condițiile de realizare a acestor ore de pregătire pot fi chiar foarte bune (prin existența unor unități industriale cu profil divers, precum și prin posibilitatea asigurării cadrelor care să conducă practica, in școlile din mediul rural se ivesc încă multe greutăți de organizare. In urma schimbului de experiență organizat recent la școala noastră cu directorii școlilor de cultură generală pe această temă, s-a subliniat necesitatea stabilirii,, cu toată răspunderea, a unor măsuri, acum în timpul iernii, care să asigure efectuarea în băii a condițiuni a practicii agricolp cel puțin o dată cu sosirea primăverii, cînd timpul permite acest lucru. Această perioadă, care s-ar putea numi de studiu, trebuie folosită de conducerile tuturor școlilor, de unitățile agricole, stabilindu-se exact locul de practică, numărul de elevi care vor participa și cadrele care vor conduce aceste ore. Colectivul din școala noastră care răspunde de organizarea pregătirii practice a elevilor, trecînd peste unele lipsuri provenite din faptul că la Dumbrăvița nu există secții prestatoare de servicii, iar pentru perioada de iarnă unitatea agricolă nu ne poate asigura locul de practică (fiind profilată mai mult pe cultura plantelor de cîmp), a stabilit unele măsuri care să nu afecteze totuși desfășurarea acestor ore de practică și pe timpul iernii. Astfel, în trimestrul al II-lea își vor începe activitatea cele două ateliere școlare înființate prin posibilități locale : atelierul de croitorie (fete) și atelierul de tîmplărie (băieți). Au fost stabiliți maiștrii care vor conduce pregătirea elevilor în cele două ateliere și se urmărește în continuare dotarea cit mai corespunzătoare cu cele necesare. Avînd în vedere însă că elevii din mediul rural, după terminarea școlii generale, vor fi îndrumați să lucreze, în mai OPINII - SUGESTII joritate, în agricultură, intenționăm totuși ca ponderea cea mai mare s-o dețină practica agricolă. In acest scop, ne-am propus să primim din partea C. A. P. o anumită suprafață sub formă de parcele pe care s-o lucrăm cu elevii după metodele agriculturii moderne, produsele obținute urmînd a fi predate cooperativei agricole. Contăm însă și pe sprijinul acesteia, de a ne pune la dispoziție tot ce este necesar pentru efectuarea unor lucrări de căută.e. De asemenea, lotul școlar existent va trebui să se transforme, prin grija profesorului de agricultură, intr-un adevărat lot de experiențe. Același schimb de experiență cu directorii școlilor generale a subliniat și lipsa de organizare a muncii cu elevii in unele unități agricole, sprijinul redus pe care-l acordă acestea conducerilor de școli, exemplul negativ pe care-l oferă de multe ori elevilor unele unități privind organizarea și calitatea muncii, contribuind în sensul nedorit la apropierea elevilor de munca în sectoarele cooperativelor agricole. Este o lipsă, în primul rînd, a unităților agricole care nu știu să folosească cu eficientă această hotărîre luată în invățămîntul general. Pregătirea tehnică - productivă a elevilor ar trebui pusă pe aceeași linie cu planul de pregătire cadrelor din unitățile agricole a pentru viitorii ani. Dacă noi ne lovim acum de lipsa unor specialiști care să conducă practica agricolă, ar trebui reținută soluția că din rîndul actualilor elevi pot fi selectați viitorii brigadieri, maiștri, tehnicieni sau chiar președinți ai cooperativelor agricole, fiind absolvenți ai școlii de 10 ani, cu o cultură generală superioară. Nu trebuie să uităm însă că ei trebuie formați de pe acum pentru a simți că pot deveni utili oamenilor din sat, cooperativei agricole. De aceea, consider că perioada aceasta pe care am numit-o „de studiu" trebuie să fie folosită și de unitățile agricole, nu numai de școli, pentru găsirea unor posibilități care să nu mai ducă la practica defectuoasă care s-a efectuat pînă acum în unele școli, din lipsa de preocupare, bineînțeles, a cooperativelor agricole. Propun ca la nivel de județ, Inspectoratul școlar să colaboreze cu U.J.C.A.P. pentru elaborarea unor instrucțiuni care să prevadă obligația cooperativelor agricole de a asigura locul de practică pentru tot timpul anului, precum și obligația școlilor de a efectua lucrări de bună calitate. Numai privită cu multă seriozitate și cu mult simț de răspundere de către toți facorii angajați, practica elevilor își poate realiza scopul pentru care a fost introdusă în planul de învățămînt, se poate contribui la educarea elevilor, la realizarea unei atitudini conștiente a acestora față de munca direct productivă. Prof. VASILE COȚOFREI directorul Școlii generale Dumbrăvița Librăria din Botoșani Fotografia : I. NOUR Imiid! CLOPOTUL ® PAGINA 2 Atenție, muncim ! Zidarul Ioan Nicurici de la Baza de recepție a cerealelor din Dorohoi a curățat coșul de alimentare al mașinii de desfăcat porumb. Fără să verifice dacă zidarul și-a isprăvit treaba, mecanicul Neculai Pogoreanu a cuplat electromotorul. Nicurici s-a ales cu multiple fracturi la piciorul sting. Citind despre această întîmplare să vă reamintiți și sfatul de avea mai multă grijă de capacitatea de muncă a dv. și a colegilor. Mai ales unde activitatea o reclamă. Care transporturi ? Doi dintre salariații Întreprinderii botoșănene de construcții — Dumitru Talaba și Mihai Ciobanu— au fost deferiți justiției pentru fals și uz de fals în dauna avutului obștesc. Iașii eliberau unor șoferi bonuri pentru transporturi fictive și care depășeau cifrele prevăzute în deviz. Firește că pentru astfel de prejudicii (în caz , 5520 lei) îi deserim și noi opiniei publice. Moment propice Noaptea de 30/31 decembrie, ora 2 a fost momentul ales de Ioan Cîrcu și Dumitru Ciobanu, locuitori ai comunei Roma pentru a fi prinși în flagrant delict de sustragere din magazia cooperativei agricole din localitatea 8 saci de grîufiecare cîntărind jumătate de chintal. Rubrică realizată de DUMITRU IGNAT ARCA LUI NOE Oră de laborator la Liceul din Vorniceni Fotografia : I. NEGREA TELEVIZIUNE MIERCURI 13 IANUARIE 10.00—11.30 Emisiuni - secție pentru lucrătorii din agricultură. Măsuri pentru mai bună gospodărire a pămîntului: lucrări pentru combaterea eroziunii solului. Prezintă inginer Nicolae Popescu din Ministerul Agriculturii și Silviculturii și inginer Gheorghe Stoian — stațiunea experimentală Perieni — Vaslui. 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 Cabinetul economic TV. Informatica în etapa actuală. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca. Nechemat în țărînă. 21.30 Voci de pretutindeni. Mary Hopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Samy Davis jr. 21.45 Cadran internațional. 22.30 Gala marilor terpreți români.inIon Buzea. Emisiune de Marcela Popescu. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiu- A In Editura tehnică a apărut: MATERIALE ȘI APARATE PENTRU INSTALAȚII SANITARE SERIA „INSTALAȚII IN CLĂDIRI“ Lucrarea prezintă materialele și aparatele instalațiilor sanitare, cu principalele date necesare în proiectare, în execuție și în exploatare, pe baza standardelor de stat și a normelor interne ale înteprinderilor producătoare pentru cele ce nu s-au elaborat încă standarde. Ea se adresează tehnicienilor instalatori care proiectează, execută sau exploatează lucrări de instalații sanitare în clădiri civile sau industriale, precum și muncitorilor instalatori sanitariști calificați. In turneu PRIN SATELE VECINE Conducerea căminului cultural din satul Dorobanți, comuna Nicșeni, a luat hotărîrea ca formațiile artistice ale căminului cultural să se deplaseze periodic în satele din jur. In preajma Anului Nou, artiștii amatori au prezentat un spectacol în satul Călugăreni, recent, în satele Corlăteni iar și Dimăcheni. Programele artistice au cuprins obiceiuri de Anul Nou, piesa de teatru „Două amurguri", dansuri populare, recitări, muzică vocală și instrumentală. Dintre cei care și-au dat concursul pentru buna reușită a spectacolelor menționăm pe învățătorul Mihai Prisacaru, cetățenii Pavel Boicu, Mihai Achimei, prof. Virginia Muraru, elevul Iordache D. Relu, care au interpretat roluri din piesă, învățătoarea Emilia Potîrniche, care a pregătit formația de dansuri. Publicul din satele vizitate a aplaudat cu căldură pe artiștii amatori din Dorobanți. (Prof. IOAN L. VASILIU). JOI 14 IANUARIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Radiomatineu . — Din muzica popoarelor. 6.30 Actualitatea în agricultură. — Melodii din folclorul românesc. 7.00 Carnet turistic. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată. 17.45 Panoramic economic. 18.00 Fonoteca melomanilor. 18.30 Odă limbii române. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Piese executate de fanfară. 19.30 Estudiantina. 20.00 Șapte arte . 21.20 Voci din fonoteca de aur. 22.00 Melody - club. Comentam, zilele trecute, împreună cu cîțiva prieteni, impresia de gospodărească ordine și frumusețe pe care ți-o sugerează pregnant peisajul satului Călărași. Am aflat apoi că sătenii din Călărași sînt cu adevărat buni gospodari, îngrijitori vrednici atît ai propriilor gospodării, cit și ai localității. Au efectuat în anul trecut, prin muncă patriotică, lucrări în valoare de peste un milion de lei. 130 de oameni și-au ridicat locuințe noi. Vezi în sat școală nouă, magazin, croitorie etc. Cu alte cuvinte, satul Călărași prezintă călătorului imaginea vie a ascensiunii pe treptele civilizației. Evident, am dorit să-i cunoaștem pe gospodarii satului. Localnicii ne-au îndreptat către comunistul Iordache Pricop. Acesta face parte din rîndurile partidului din anul 1945. Din anul 1961 este membru al cooperativei agricole de producție din Călărași, adică chiar din primul an al existenței acestei unități. A fost secretar al organizației de partid din cooperativă, vicepreședinte, membru in consiliul de conducere. Oamenii au avut încredere în el și i-au încredințat diferite funcții de răspundere în conducerea cooperativei. Acum, la 61 de ani ,comunistul Iordache Pricop lucrează în brigada de cîmp, cu aceeași tinerească energie cu care a muncit pentru înființarea și consolidarea cooperativei agricole. Acestea sunt elementele esențiale ale biografiei comunistului Iordache Pricop. Ar trebui să adăugăm că Iordache Pricop are copii destoinici, dintre care o fată e medic la Cotnari, o alta profesoară de fizică și chimie la Craiova, iar un fiu e profesor în Botoșani. Copiii au urmat exemplul părintelui, muncind cu tenacitate pe terenul culturii și devenind slujitori spirituali ai celor din mijlocul cărora s-au ridicat. L-am cunoscut pe Iordache Pricop mai ales din cuvintele consătenilor săi. El i-a îndemnat să se unească în cooperativa agricolă și a vegheat ca treburile colectivității să meargă pe drumul cel bun. Ca membru în consiliul de conducere al cooperativei, a contribuit la luarea celor mai înțelepte și eficace hotărîri. Cu vorba și cu fapta a fost mereu printre cei care au condus destinele cooperativei și a satului Călărași. La 61 de ani, are aceeași vigoare și aceeași încredere în viitorul satului, a drumului drept pe care merg consătenii săi, ca și acum 25 de ani cînd a intrat în rîndurile partidului comunist. Comunistul Iordache Pricop are vîrsta mereu tînără a societății socialiste și a partidului comunist. DORIN FETESCU SCHIȚE PENTRU PORTRETUL COMUNISTULUI HEREA TINAR Vestigiile istorice, care sînt atît de numeroase pe teritoriul patriei, sînt valorificate creîndu-se în multe localități, posibilitatea ca pionierii și școlarii să ia contact nemijlocit cu elemente materiale și spirituale ale vieții strămoșilor noștri. La Școala generală nr. 1 din Hlipiceni, cercul de istorie, îndrumat de profesorul Petru Froscu, a creat premisa unei activități care, într-un timp scurt, a antrenat numeroși pionieri și școlari. La început s-au adus cîteva monede și bancnote, obiecte vechi, cioburi. Interesul n-a fost manifestat de copii în afara grijii și preocupărilor profesorului, ci acestea au ocupat un loc central în activitatea de îndrumare, stimulînd acțiunile elevilor, indicîndu-le acestora să adune cit mai multe obiecte, monede, documente vechi, cusături specifice locului. Creată o astfel de atmosferă , ideea amenajării unui muzeu școlar s-a conturat de îndată, căpătînd o notă concretă de patriotism. Căutările n-au înșelat așteptările copiilor. In acest timp le-a atras atenția o movilă aflată în partea de nord a satului natal, unde se aflau mai multe cioburi, fragmente de vase și idoli. Perseverenți, pionierii au reușit să colecteze piese de o vechime considerabilă. începutul de muzeu apare în prezent organizat pe două secții : istorie și etnografie. Exponatele din secția de istorie, fără eșalonare în timp de către specialiști, sînt formate din piese de silex (vârfuri de săgeți, răzuitoare), fragmente ceramice specifice culturii Cucuteni (din perioada neoliticului), idoli. In vitrinele muzeului mai pot fi întâlnite o amforă de tip roman și o oală prefeudală. De asemenea, se găsește o colecție de arme vechi, colecția numismatică, care cuprinde monede metalice și bancnote românești de la 1860 și pînă în zilele noastre, precum și o colecție de medalii. Tot în cadrul secției de istorie sînt expuse documente din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Secția etnografică este reprezentată printr-un bogat album în care iubitorii de artă populară găsesc frumoasele cusături specifice acestei zone din Moldova. De remarcat este faptul că aceste urme de cultură materială au fost descoperite și colectate de către membrii cercului de istorie, precum și de alți elevi ai școlii, ca rezultat al strădaniei colective. In contextul acestor preocupări se mai formarea unui album înscrie istoric, cit și datele culese pentru a fi înserate în alcătuirea unei viitoare monografii a satului. Cu ocazia unei excursii recente elevii au vizitat muzeele de istorie din Botoșani și Suceava, mănăstirea Dragomirna, ruinele cetății de scaun a Sucevei, precum și alte obiective muzeistice, care au contribuit la lărgirea orizontului și sferei de cunoștințe privind viața strămoșilor noștri, la sensibilizarea sentimentului patriotic. DUMITRU TUCULEANU ÎN IUS! VIATA STRĂMOȘILOR NOȘTRI 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noastre. Versuri de Mihai Eminescu . Vladimir Streinu despre Eminescu. Proză inedită de Eugen Barbu, în lectura autorului ; Neologismele și limba poetică (II). Prezintă Domnica Gheorghiu ; De vorbă cu ascultătorii. La microfon conf. dr. Al. Niculescu. 10.05 Pe Argeș în jos — muzică populară. 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 11.05 Cîntă Doina Spătaru. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.P. Polonă și R.P. Chineză. 11.30 Corul Radioteleviziunii. — lucrări de loan Chirescu, Nicolae Oancea și Gheorghe Danga. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de Constantin Alexandru. 12.10 Un interpret și rolurile sale. Victoria de Los Angeles în opera „Cavaleria rusticană“ de Mascagni. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămânii : Hector Berlioz. Fragmente din legenda dramatică Damnațiunea lui Faust. 15.05 O jumătate de secol de luptă eroică. 8 Mai 1921. Intr-o modestă sală din centrul Bucureștiului se scria un capitol hotărîtor al istoriei contemporane a României. Prin hotărîrea celor mai de seamă reprezentanți ai maselor muncitoare lua naștere Partidul Comunist Român. Acest moment va fi evocat de participanți nemijlociți la istoricul eveniment. 15.25 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Coruri bărbătești. Formația Palatului culturii din Pitești, dirijată de Emanoil Popescu. 16.30 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert susținut de ansamblul folcloric „Doina Gorjului” din Tg. Jiu, dirijor Nelu Barabancea. 18.00 Orele serii. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. Lieduri de Mozart. 20.55 Știința la zi. 21.00 Canțonete cu Benjamino Gigli, Nicolae Herlea și Valentin Teodorian. 21.25 Consemnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. Duete din operele lui Verdi. 22.55 Moment poetic. Versuri de Leonid Dimov. 23.00 Concert de seară. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. JOI 14 IANUARIE ȘTIRI PIONIEREȘTI • In cadrul cercului de lăcătușărie, înființat la Casa de copii școlari din Trușești, activează peste 120 de „făurari"*. De fapt ei sunt și cei care au contribuit la amenajarea atelierului, a magaziei și la montarea dispozitivelor. Diferite suporturi pentru ghivece de flori, stative pentru eprubete, figuri geometrice, chei pentru butelii sunt cîteva din produsele mîinilor micilor lăcătuși. • La Casa pionierilor din Botoșani a luat ființă un cerc al filateliștilor, condus de profesoara Angela Bordeianu. O primă acțiune semnificativă : în cinstea aniversării semicentenarului partidului, membrii cercului vor organiza o expoziție filatelică, permanentă. • In scopul organizării unei excursii interjudețene, pe care o vor face în timpul vacanței de primăvară, pionierii și elevii Școlii generale din Coțușca adună, încă de pe acum, fonduri, prin cumpărare de cecuri și timbre școlare. Pînă la sfîrșitul vacanței de iarnă economiile au depășit suma de 3 000 lei. <