Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-01-22 / nr. 3035
CLOPOTUL 0 PAGINA 2 ________________________________ REDACȚIA : Un număr de deficiențe în sistemul de organizare și de retribuire a muncii a existat, neîndoielnic, și în cele trei cooperative agricole de producție din comuna Vlădeni. Ele sunt cunoscute de organizațiile de partid, de țăranii cooperatori. Din discuțiile cu o parte din cooperatori am constatat o apreciere pozitivă și satisfacție față de măsurile stabilite de conducerea partidului privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii. Așa stînd lucrurile, să analizăm modul în care s-a concretizat îndatorirea fundamentală a organizațiilor de partid din comuna Vlădeni de a acționa operativ și concret pentru aplicarea acestor măsuri. NICOLAE CANTEA — Aș greși afirmînd că expunerea secretarului general al partidului nostru e exhaustiv cunoscută de către cooperatori. Dacă am porni de la această premiză ar însemna să credem că am făcut totul, că lucrurile sunt rezolvate și, deci, pasivitatea organizațiilor de partid e justificată. Ce am făcut, însă, pînă acum ? Mai întîi, am afișat ziare cu textul expunerii, pentru ca oamenii să ia cunoștință de apariția și conținutul ei. Am recomandat apoi propagandiștilor și cursanților de la învățămîntul de partid (peste 95 la sută din efectivul organizației comunale de partid), să treacă neîntîrziat la un studiu individual profund, verificînd apoi cu fiecare prilej măsura în care se realizează acest lucru. Pentru marea masă a cooperatorilor s-a organizat studiul expunerii în cele 14 cercuri de lectură existente în întreaga comună. De la o zi la alta, mijloacele noastre de popularizare și dezbatere a ideilor expunerii se perfecționau, se multiplicau. Em atras, astfel, în această acțiune, întreg activul de partid al comunei, pe toți specialiștii din agricultură, șefii formațiunilor de lucru din cooperative : brigadieri, șefi de ferme, șefi de echipe, dînd un nou impuls muncii de la om la om, cu grupuri restrînse. Am organizat, în continuare, adunări generale de partid deschise, la care au participat și membri ai consiliului de conducere ale cooperativelor agricole de producție, brigadieri, șefi de echipe, alte cadre cu munci de răspundere în agricultura comunei. In săptămîna trecută, cu ocazia adunărilor generale pe brigăzi, am continuat acțiunea de aprofundare a conținutului expunerii, folosind cu succes calcule economice, exemplificări concrete, răspunsuri la întrebările cooperatorilor. Am prezentat participanților grafice, scheme sugestive, am pus față in față rezultate economice obținute după vechile forme de organizare și retribuire, cu rezultate ce se pot obține în urma aplicării indicațiilor conducerii de partid. Prin toate aceste modalități am căutat să evidențiem pregnant ideea că aplicînd concret măsurile reieșite din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu se va asigura agriculturii un progres mai rapid, va crește nivelul de trai al țărănimii, se va realiza o îmbinare mai armonioasă a intereselor economice individuale ale cooperatorilor, cu cele generale, ale statului. MIHAI GÎNGA — Aș vrea să fac o singură completare : pentru adunările de partid din luna ianuarie s-a recomandat organizațiilor de bază să aplice o nouă formă de activitate politico - educativă — dezbaterea ideologică. Pe baza unei bibliografii recomandate anticipat (textul expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la încheierea lucrărilor plenare( C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970, unele articole din ziarele „Scînteia“ și „Satul socialist" etc.), în adunările generale de partid se va dezbate tema „Planificarea, organizarea, conducerea producției în cooperativele agricole. Consiliile intercooperatiste, rolul și atribuțiile lor". Se poate afirma, deci, că am acționat și acționăm pe multiple planuri. Dar mai avem încă rezerve, posibilități nepuse satisfăcător în valoare : agitația vizuală nu e încă corespunzătoare, nu e suficient de concretă și angajată iar în satele aparținătoare comunei ea este oarecum lipsită de personalitate, pe alocuri chiar insuficientă. Trebuie, de asemenea, să impulsionăm activitatea colectivelor de muncă politică de masă, antrenînd la acțiune concretă toate forțele existente în comună. IOAN ADASCALIȚEI — Munca de popularizare, dezbatere și însușire a indicațiilor conducerii de partid, s-a reflectat nemijlocit în practică, în activitatea cooperativelor agricole de producție. La noi, în cooperativa agricolă de producție Brehuești, în introducerea noului sistem de organizare și retribuire a muncii am ținut seama, în primul rînd, de voința oamenilor, punînd la loc de cinste un principiu scump partidului, nouă, tuturor : democrația cooperatistă. Am trecut imediat, după ce am consultat marea masă a cooperatorilor, la constituirea brigăzilor și a echipelor, văzute ca formațiuni de muncă permanente și omoge. La cultura mare, din 3 brigăzi, cire aveam pînă acum, am format numai două , am înființat o fermă de taurine, cu un efectiv de 600 capete, din care 335 vaci și juninci, animale provenite, aproape exclusiv, din prăsilă proprie. Am numit în fruntea fermei un bun gospodar și credem că treaba va merge bine. Renunțînd total la porcine și parțial la ovine — urmînd principiul specializării, ca premiză a creșterii eficienței economice — am și început să creștem, pentru valorificare, păsări pentru carne , am adus 4 000 de pui, ne vor mai sosi, pînă la sfîrșitul lunii, alți 10.000, urmînd ,ca, anual, să creștem și să livrăm 40.000 de păsări, la o greutate cuprinsă între 0,750 kg și 1,5 kg fiecare. MIRCEA CHIRIAC — In munca de creștere a păsărilor noi avem acumulată o oarecare experiență : pînă în anul 1966 am obținut rezultate bune în această direcție. Acum, din păcate, cînd cooperatorii s-au decis să-și valorifice la un nivel superior această experiență, întâmpinăm unele greutăți din partea anumitor foruri județene , cu toate că există deviz, cu toate că am avansat banii necesari. Exploatarea electro - energetică județeană întîrzie terminarea rețelei electrice, ca și instalarea elmotelor, fără de care procesul de producție nu poate continua în ritmul stabilit de noi. IOAN ADASCALIȚEI — Spuneam mai înainte că am demarat cu rapiditate, asigurînd operativitate în transpunerea în viață a indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu. Condițiile concrete ale cooperativei noastre au impus ca în introducerea formelor de organizare,ca și de retribuire a muncii să ținem seama de anumite criterii, legate de structura culturilor, dispunerea în teritoriu a locuințelor cooperatorilor etc. Nu am utilizat tiparul, șablonul și acest lucru mi se pare demn de a fi relevat. Pentru a se înțelege exact în ce constă aportul de gîndire al organizației noastre de partid în aplicarea indicațiilor conducerii de partid, voi lua ca exemplu brigada nr. 1 de la cultura mare : în brigadă sînt cuprinse trei echipe, numerotate 1, 2, și 3, conduse, în ordine, de Vasile Cojocaru, Dumitru Budeanu și Ion Ungureanu. Terenul agricol a fost împărțit în două, ținîndu-se seama de calitatea lui ; o parte din acest teren, îl va lucra brigada nr. 1. La rîndul lui, acest teren e împărțit în trei, pentru fiecare echipă cîte o bueaza. Echipele, la rîndul lor, sînt organizate pe criteriul teritorial : partea din jos a satului Brehuești formează o echipă, partea din mijloc, altă echipă, partea de sus a satului, cea de a treia echipă. Noi credem că am procedat bine. Componenții unei echipe se cunosc bine din conviețuirea îndelungată. Am procedat astfel pentru că satul, situat la confluența a două dealuri, este lung, oamenii dintr-o parte nu-i prea cunosc pe ceilalți din capătul celălalt al satului. Șefii de echipe sunt gospodarii cei mai harnici și mai pricepuți din partea de sat unde locuiesc componenții echipei, se bucură de prestigiu în rîndul consătenilor. Fiecare echipă cuprinde 50 — 60 brațe de muncă, deci e o formație mare, pe măsura răspunderii ce-i va reveni. Țăranii cooperatori au optat și pentru forma de retribuire : ea se va face, la unele culturi, la 1000 lei producție, la alte culturi — pe tona de produs, iar la alte culturi — la zona stas. DUMITRU DANILESCU — Evitarea șablonului a preocupat toate organizațiile de partid din cooperativele agricole, atît în ceea ce privește sistemul de organizare, cît și de retribuire. De pildă, la C.A.P. Vlădeni s-a optat pentru retribuirea la 1 000 lei producție și pe tona de produs, iar la C.A.P. Mîndrești — retribuirea la 1 000 lei producție. S-a stabilit astfel în urma consultării oamenilor, am ținut seama de părerile și opțiunile lor, respectînd democrația cooperatistă. CONSTANTIN STARICA — Aș vrea să reiau în discuție principiul democrației cooperatiste. Dacă cooperatorii au înțeles esența indicațiilor conducerii de partid, ceea ce subliniază eficiența muncii politice a organizațiilor de partid, faptul trebuie să se reflecte în participarea la muncă, act individual și liber, dacă ținem seama că există aproape nelimitate posibilități de a munci și în alte sectoare. Sunt hotărîți cooperatorii să contribuie mai mult la dezvoltarea economică a cooperativei și deci la sporirea veniturilor, a bunăstării lor proprii ? Un răspuns afirmativ ni-1 oferă balanța forței de muncă de la brigada nr. 1 a cooperativei agricole de producție Vlădeni , anul trecut s-au înscris 141 brațe de muncă, iar anul acesta, numai pînă acum, peste 190 brațe de muncă. Este aceasta o dovadă ? Apreciez că da. GHEORGHE ȘERBAN — Mai există și alte indicii care dovedesc sporirea interesului cooperatorilor pentru activitatea economică din cooperativă: participarea masivă la lucrările de fertilizare a solului... MIHAI DAMIAN — ...sau la munca în zootehnie. Am constatat aici, în ultima perioadă, o îmbunătățire a muncii. NICOLAE CANTEA — E drept, în toate sectoarele treaba merge mult mai bine, a crescut răspunderea oamenilor pentru calitatea îndeplinirii sarcinilor, dar mai există locuri unde inerția este o frînă, unde dădăceala mai e obișnuință. In sectorul zootehnic de la C.A.P. Vlădeni, de pildă, nu totul e pus la punct : președintele cooperativei dă vina, pentru nereguli, pe Avasiloaie, un subaltern. Dar el nu are nici o vină ? Socotesc că trebuie sporită exigența organizațiilor de partid în această direcție, ele să acționeze cu mai multă hotărîre, în lumina indicației tovarășului Nicolae Ceaușescu , organizațiile de partid „au datoria de a intensifica controlul de partid asupra activității cadrelor de conducere din cooperativele agricole.. MIHAI GIIGA — Eu afirm că începutul, a și fost făcut în cooperativele agricole de producție Vlădeni și Mîndrești organizațiile de partid au trecut la analiza minuțioasă a activității consiliilor de conducere, stabilind măsuri menite să ducă la mobilizarea tuturor cooperatorilor la îndeplinirea sarcinilor economice. REDACȚIA — Din cele relatate rezultă că organizația comunală de partid Vlădeni a acumulat o anume experiență in conducerea agriculturii nei. Desigur, posibilitățile comune sînt epuizate, organizațiile de partid mai avînd suficient teren pentru perfecționarea muncii. In acest sens propun să evidențiem modul cum se gîndesc comuniștii să-și orienteze eforturile în viitor. NICOLAE CANTER — Știm că acum în iarnă, se pun baze ale recitei viitoare, iar comuniștii, întreaga forță politică a comunei, au un cuvînt mare de spus în această privință. Noile indicații fac să crească răspunderea organizațiilor de partid. Dacă ar fi să dați, în acest sens, un singur exemplu, al reducerii numărului indicatorilor de plan, se poate ușor vedea că activitatea noastră nu se simplifică. Dimpotrivă, va deveni mai complexă, mai amplă, mai multilaterală. De asemenea, va spori participarea noastră directă la înfăptuirea atribuțiilor consiliului intercooperatist, la materializarea acțiunii de profilare și specializare etc. Un studiu al comisiei organizatorice a comitetului comunal de partid, dovedește elocvent că repartizarea comuniștilor pe formații de lucru nu este corespunzătoare. La Brehuești, de pildă, în zootehnie avem o organizație de partid puțin numeroasă, față de numărul cooperatorilor ce muncesc aici, la fel și în zootehnia cooperativei din Mîndrești. La Vlădeni, analizînd componența celor două brigăzi de la cultura mare și a formației din zootehnie, se poate ușor constata că, la un număr aproximativ egal de brațe de muncă, revine un număr diferit de comuniști. Nu e oare acesta un semnal ce merită a fi recepționat de organizațiile noastre ? Pentru imprimarea în rîndul tuturor cooperatorilor a sentimentului de înaltă răspundere pentru calitatea muncii, ne vom strădui să mărim forța de influențare a organizației de partid, întărind numeric și calitativ organizațiile, ridicînd pe o treaptă superioară munca de educație în rîndul comuniștilor, a tuturor cooperatorilor. MIHAI GLIGA — Va trebui să soluționăm eficient și problema muncii de partid în rîndul mecanizatorilor. DUMITRU DANILESCU — Intr-adevăr, după cum am constatat, mecanizatorii încă nu s-au integrat satisfăcător în noile forme de organizare, munca de partid din acest sector, cel puțin din raza comunei Vlădeni, nefiind la înălțimea necesară. NICOLAE CANTER — Ei au fost neglijați și de comitetul de partid al stațiunii, și de noi, organul comunal de partid. Prin această breșă organizatorică și-a făcut oarecum loc inerția, pasivitatea. In orice caz, trebuie ca noi, comuniștii comunei, să intervenim mai consecvent, mai ferm. REDACȚIA — Credem că discuția începută aici, la Vlădeni, trebuie lăsată deschisă. Au fost formulate unele idei, subliniate unele reușite, dezvăluite anumite deficiențe. Important însă rămîne faptul că organizația comunală de partid a pornit cu hotărîre la aplicarea în viață a măsurilor stabilite de conducerea superioară de partid. Dar în acest proces complex de îmbunătățire a organizării, planificării și conducerii agriculturii, organizația de partid din comuna Vlădeni, ca și din celelalte comune ale județului, au datoria de a face mai mult, de a-și perfecționa propria activitate, de a manifesta mai multă fermitate în perfecționarea muncii în agricultură. Discuția rămîne deschisă, de asemenea și pentru că experiența acumulată la Vlădeni, cumulată cu experiența altor organizații comunale de partid — pentru înfățișarea căreia coloanele ziarului „Clopotul“ rămîn și în continuare permanent deschise — asiduu generalizată, va duce, neîndoios, la perfecționarea activității politice și organizatorice a organizațiilor de partid din satele județului, la continua lor angajare, tot mai competentă, în rezolvarea problemelor economice ale cooperativelor agricole de producție, la crearea condițiilor care să asigure o dezvoltare mai rapidă a agriculturii în vederea îndeplinirii în bune condiții a programului stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. în aplicarea măsurilor stabilite de conducerea de partid CONSECVENTA FERMITATE ------------ MASĂ ROTUNDĂ ------------- Cerințe, inițiativă, rezultate In expunerea prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii se arată că „este o îndatorire de mare importanță a comitetelor comunale de partid de a acționa operativ, concret pentru aplicarea tuturor măsurilor la care m-am referit, pentru mobilizarea organizațiilor de partid din comune și din unitățile agricole la lupta pentru înlăturarea neajunsurilor care mai persistă în agricultură, pentru creșterea producției vegetale și animale și întărirea economică a cooperativelor agricole". Multe din indicațiile cuprinse în expunerea amintită s-au și concretizat în comunele județului, organizațiile de partid, comitetele comunale dovedind răspundere pentru perfecționarea agriculturii, această importantă ramură a economiei naționale. Dar procesul de materializare a indicațiilor secretarului general al partidului este complex și presupune o perioadă mai îndelungată, solicitînd consecvență și fermitate din partea comuniștilor, a organizațiilor de partid. Cu scopul de a explora și generaliza inițiativele, experiența bună a unor organizații de partid in transpunerea în practică a valoroaselor indicații cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, redacția ziarului „Clopotul“ a organizat, în comuna Vlădeni, o masă rotundă, la care au participat : NICOLAE CANTEA, secretar al comitetului comunal de partid, DUMITRU DANILESCU, membru în biroul comitetului comunal de partid, primarul comunei, MIHAI GIIGA, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, COSTACHE STARICĂ, secretarul organizației de partid de la C.A.P. Vlădeni, MIRCEA CHIRIAC, secretarul organizației de partid de la C.A.P. Brehuești, IOAN ADASCALIȚEI, membru al comitetului comunal de partid, președintele cooperativei agricole de producție Brehuești, GHEORGHE ȘERBAN, secretar al comitetului de partid de la C.A.P. Mîndrești, MIHAI DAMIAN, membru al comitetului comunal de partid, președintele cooperativei agricole de producție Mîndrești. Din partea redacției ziarului „Clopotul” a participat TIBERIU BRĂESCU, șeful secției VIAȚA DE PARTID, care a consemnat intervențiile participanților, și pe care le prezentăm cititorilor. MIHAI DAMIAN MIRCEA CIIRIAC NICOLAE CANTEA DUMITRU DANILESCU MIHAI GINGA GHEORGHE ȘERBAN CONSTANTIN STÂRICĂ ION ADASCALIȚEI TELEVIZIUNE SIMBATA 23 IANUARIE 1971 17.00 Deschiderea programului. Emisiune in limba germană. • Actualități filmate. • Cuvîntul poetului: Franz Liebhardt (Timișoara), unul din poeții noștri de seamă citește o suită de miniaturi, pline de lirism și dragoste de patrie. • Școala și societatea. Dialog între publicistul Hans Fink și redactorul TV Cristina Elges- Popa. • Un nou recital al unei interprete îndrăgite: Helga Salm. Program de muzică populară germană (jodlere). • O vizită la Periam — județul Timiș. Reportaj filmat de Maria Zeller - Zamfir. • Emisiune pentru copii : „Max și Moritz", începutul unui nou serial de Wilhelm Busch. Interpretează Secția germană a Teatrului de păpuși Sibiu : Un sculptor original — Ferdinand Grimme din Sibiu : „Concertul animalelor“ — film de desene animate. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete bună seara, băieți. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 20.50 Tele-enciclopedia. Dragoste, poveste veche. 21.15 Film serial. Incoruptibilii. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.20 Haltere : România—Franța. 22.50 Seara melodiilor îndrăgite. 23.25 închiderea emisiunii programului 1. Cercurile pedagogice și pregătirea noastră metodică OPINII, SUGESTII Ca participant la cursurile de informare științifică a cadrelor didactice din școlile generale, organizate de senatul Universității ieșene, am avut posibilitatea să mă informez mai ales asupra tehnicii și metodologiei folosirii mijloacelor audio-vizuale la disciplina pe care o predau. Am făcut, cu acest prilej, constatarea că, deși s-a vorbit și s-a scris mult în presa de specialitate despre modernizarea procesului de învățămînt, prea puține lucruri s-au făcut în direcția cunoașterii acestor mijloace tehnice, cît și pentru însușirea metodologiei folosirii lor corespunzătoare. De acest lucru nu poate fi absolvit nici inspectoratul școlar județean care, prin metodiștii săi, nu a reușit, după părerea mea, să inițieze, în suficientă măsură, cadrele din școlile noastre în folosirea mijloacelor moderne la lecții (am în vedere, în special, folosirea radioului, filmului și magnetofonului). Spun aceasta, gîndindu-mă la faptul că multe elemente moderne nu sunt folosite ca părți componente ale lecției, de aici survenind minimalizarea rolului profesorului a cărui sferă de influență trebuie, de fapt, să crească în procesul de modernizare a învățămîntului. In situația aceasta cred că e timpul să transformăm cercurile pedagogice de la nivelul județului în veritabile instrumente de informare științifică și de pregătire metodică a cadrelor didactice.Pentru aceasta propun să fie invitați specialiști din centrele universitare și de la Institutul de perfecționare a cadrelor didactice pentru a contribui substanțial la înnoirea conținutului muncii metodice și de specialitate. Aceasta nu ar fi decît spre binele procesului de învățămînt. Țin să precizez că, pentru viitorii cursanți, se vor trimite tematici, bibliografii, programe pentru studiul individual. Toate acestea sînt utile. Dar e și mai potrivit să punem în discuția cercurilor pedagogice unele probleme din programele trimise, iar dezbaterea lor să se facă ori de cite ori e posibil, și în prezența specialiștilor și a metodiștilor de la I.C.P.C.D. Numai în felul acesta ritmul de informare științifică a cadrelor didactice din învățămînt nu va fi întrerupt. Sper că prin aplicarea în practică a modalităților sugerate, informarea științifică ar deveni mai profundă și mai operativă, determinînd o impulsionare a muncii fiecărui cadru didactic, prin urmare, a întregului proces de învățămînt din județ. Prof. ILIE IBANESCU Liceul de cultură generală Săveni Ipcarianr nnnanannnc] i 2 -two»' I CC3[LIL_ll_Jl_| Școala generală nr. 11 din Botoșani