Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-22 / nr. 3035

CLOPOTUL 0 PAGINA 2 ________________________________ REDACȚIA : Un număr de deficiențe în sistemul de or­ganizare și de retribuire a muncii a existat, neîndoiel­nic, și în cele trei cooperative agricole de producție din co­muna Vlădeni. Ele sunt cunos­cute de organizațiile de partid, de țăranii co­operatori. Din discuțiile cu o parte din cooperatori am constatat o apreciere pozitivă și satisfacție față de măsurile stabilite de conducerea parti­dului privind îmbunătățirea organizării, planificării și con­ducerii agriculturii. Așa stînd lucrurile, să analizăm modul în care s-a concretizat îndato­rirea fundamentală a organiza­țiilor de partid din comuna Vlădeni de a acționa operativ și concret pentru aplicarea a­­cestor măsuri. NICOLAE CANTEA — Aș greși afirm­înd că expunerea secretarului general al partidu­lui nostru e exhaustiv cunos­cută de către cooperatori. Da­că am porni de la această pre­miză ar însemna să credem că am făcut totul, că lucrurile sunt rezolvate și, deci, pasivi­tatea organizațiilor de partid e justificată. Ce am făcut, însă, pînă acum ? Mai întîi, am afi­șat ziare cu textul expunerii, pentru ca oamenii să ia cunoș­tință de apariția și conținutul ei. Am recomandat apoi pro­pagandiștilor și cursanților de la învățămîntul de partid (peste 95 la sută din efectivul organizației comunale de par­tid), să treacă neîntîrziat la un studiu individual profund, ve­­rificînd apoi cu fiecare prilej măsura în care se realizează a­­cest lucru. Pentru marea ma­să a cooperatorilor s-a organi­zat studiul expunerii în cele 14 cercuri de lectură existente în întreaga comună. De la o zi la alta, mijloacele noastre de popularizare și dezbatere a i­­deilor expunerii se perfecțio­nau, se multiplicau. Em­ atras, astfel, în această acțiune, în­treg activul de partid al co­munei, pe toți specialiștii din agricultură, șefii formațiunilor de lucru din cooperative : bri­gadieri, șefi de ferme, șefi de echipe, dînd un nou impuls muncii de la om la om, cu grupuri restrînse. Am organi­zat, în continuare, adunări ge­nerale de partid deschise, la care au participat și membri ai consiliului de conducere ale cooperativelor agricole de pro­ducție, brigadieri, șefi de echi­pe, alte cadre cu munci de răspundere în agricultura co­munei. In săptămîna trecută, cu ocazia adunărilor generale pe brigăzi, am continuat acțiu­nea de aprofundare a conținu­tului expunerii,­­ folosind cu succes calcule economice, e­­xemplificări concrete, răspun­suri la întrebările cooperato­rilor. Am prezentat participan­ților grafice, scheme sugestive, am pus față in față rezultate economice obținute după ve­chile forme de organizare și retribuire, cu rezultate ce se pot obține în urma aplicării indicațiilor conducerii de par­tid. Prin toate aceste modali­tăți am căutat să evidențiem pregnant ideea că aplicînd concret măsurile reieșite din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu se va asigura agri­culturii un progres mai rapid, va crește nivelul de trai al ță­rănimii, se va realiza o îmbi­nare mai armonioasă a inte­reselor economice individuale ale cooperatorilor, cu cele ge­nerale, ale statului. MI­HAI GÎNGA — Aș vrea să fac o singură completare : pentru adunările de partid din luna ianuarie s-a recomandat organizațiilor de bază să apli­ce o nouă formă de activitate politico - educativă — dezba­terea ideologică. P­e baza unei bibliografii recomandate anti­cipat (textul expunerii tovară­șului Nicolae Ceaușescu la șe­dința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la încheierea lucră­rilor plenare( C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1970, unele articole din ziarele „Scînteia“ și „Satul socialist" etc.), în a­­dunările generale de partid se va dezbate tema „Planificarea, organizarea, conducerea pro­ducției în cooperativele agri­cole. Consiliile intercooperatis­­te, rolul și atribuțiile lor". Se poate afirma, deci, că am ac­ționat și acționăm pe multi­ple planuri. Dar mai avem în­că rezerve, posibilități nepuse satisfăcător în valoare : agita­ția vizuală nu e încă cores­punzătoare, nu e suficient de concretă și angajată iar în sa­tele aparținătoare comunei ea este oarecum lipsită de perso­nalitate, pe alocuri chiar insu­ficientă. Trebuie, de aseme­nea, să impulsionăm activita­tea colectivelor de muncă po­litică de masă, antrenînd la acțiune concretă toate forțele existente în comună. IOAN ADASCALIȚEI — Munca de popularizare, dez­batere și însușire a indicațiilor conducerii de partid, s-a reflec­tat nemijlocit în practică, în activitatea cooperativelor agri­cole de producție. La noi, în cooperativa agricolă de pro­ducție Brehuești, în introdu­cerea noului sistem de organi­zare și retribuire a muncii am ținut seama, în primul rînd, de voința oamenilor, punînd la loc de cinste un principiu scump partidului, nouă, tutu­ror : democrația cooperatistă. Am trecut imediat, după ce am consultat marea masă a co­operatorilor, la constituirea brigăzilor și a echipelor, văzu­te ca formațiuni de muncă permanente și omoge. La cultura mare, din 3 brigăzi, cire aveam pînă acum, am for­mat numai două , am înființat o fermă de taurine, cu un e­­fectiv de 600 capete, din care 335 vaci și juninci, animale provenite, aproape exclusiv, din prăsilă proprie. Am numit în fruntea fermei un bun gos­podar și credem că treaba va merge bine. Renunțînd total la porcine și parțial la ovine — urmînd principiul specializă­rii, ca premiză a creșterii efi­cienței economice — am și în­ceput să creștem, pentru valo­rificare, păsări pentru carne , am adus 4 000 de pui, ne vor mai sosi, pînă la sfîrșitul lunii, alți 10.000, urmînd ,ca, anual, să creștem și să livrăm 40.000 de păsări, la o greutate cu­prinsă între 0,750 kg și 1,5 kg fiecare. MIRCEA CHIRIAC — In munca de creștere a păsărilor noi avem acumulată o oare­care experiență : pînă în anul 1966 am obținut rezultate bu­ne în această direcție. Acum, din păcate, cînd cooperatorii s-au decis să-și valorifice la un nivel superior această ex­periență, întâmpinăm unele greutăți din partea anumitor foruri­ județene , cu toate că există deviz, cu toate că am a­vansat banii necesari. Exploa­tarea electro - energetică ju­dețeană întîrzie terminarea rețelei electrice, ca și instala­rea elm­­otelor, fără de care procesul de producție nu poa­te continua în ritmul stabilit de noi. IOAN ADASCALIȚEI — Spuneam mai înainte că am demarat cu rapiditate, asigu­­rînd operativitate în transpu­nerea în viață a indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu. Condițiile concrete ale coope­rativei noastre au impus ca în introducerea formelor de or­ganizare,­ca și de retribuire a muncii să ținem seama de a­­numite criterii, legate de struc­tura culturilor, dispunerea în teritoriu a locuințelor coope­ratorilor etc. Nu am utilizat ti­parul, șablonul și acest lucru mi se pare demn de a fi rele­vat. Pentru a se înțelege exact în ce constă aportul de gîndi­­re al organizației noastre de partid în aplicarea indicațiilor conducerii de partid, voi lua ca exemplu brigada nr. 1 de la cultura mare : în brigadă sînt cuprinse trei echipe, nu­merotate 1, 2, și 3, conduse, în ordine, de Vasile Cojocaru, Dumitru Budeanu și Ion Un­­gureanu. Terenul agricol a fost împărțit în două, ținîndu-se seama de calitatea lui ; o par­te din acest teren, îl va lucra brigada nr. 1. La rîndul lui, acest teren e împărțit în trei, pentru fiecare echipă cîte o b­ueaza. Echipele, la rîndul lor, sînt organizate pe criteriul te­ritorial : partea din jos a sa­tului Brehuești formează o e­­chipă, partea din mijloc, altă echipă, partea de sus a satu­lui, cea de a treia echipă. Noi credem că am procedat bine. Componenții unei echipe se cu­nosc bine din conviețuirea în­delungată. Am procedat astfel pentru că satul, situat la con­fluența a două dealuri, este lung, oamenii dintr-o parte nu-i prea cunosc pe ceilalți din capătul celălalt al satului. Șe­fii de echipe sunt gospodarii cei mai harnici și mai price­puți din partea de sat unde lo­cuiesc componenții echipei, se bucură de prestigiu în rîndul consătenilor. Fiecare echipă cuprinde 50 — 60 brațe de muncă, deci e o formație ma­re, pe măsura răspunderii ce-i va reveni. Țăranii cooperatori au optat și pentru forma de re­tribuire : ea se va face, la u­­nele culturi, la 1­000 lei pro­ducție, la alte culturi — pe to­na de produs, iar la alte cul­turi —­ la zona stas. DUMITRU DANILESCU — Evitarea șablonului a preocu­­­pat toate organizațiile de par­tid din cooperativele agricole, atît în ceea ce privește siste­mul de organizare, cît și de retribuire. De pildă, la C.A.P. Vlădeni s-a optat pentru retri­buirea la 1 000 lei producție și pe tona de produs, iar la C.A.P. Mîndrești — retribuirea la 1 000 lei producție. S-a sta­bilit astfel în urma consultării oamenilor, am ținut seama de părerile și opțiunile lor, res­­pectînd democrația coopera­tistă. CONSTANTIN STARICA — Aș vrea să reiau în discuție principiul democrației coope­ratiste. Dacă cooperatorii au înțeles esența indicațiilor con­ducerii de partid, ceea ce sub­liniază eficiența muncii politi­ce a organizațiilor de partid, faptul trebuie să se reflecte în participarea la muncă, act in­dividual și liber, dacă ținem seama că există aproape neli­mitate posibilități de a munci și în alte sectoare. Sunt hotă­­rîți cooperatorii să contribuie mai mult la dezvoltarea eco­nomică a cooperativei și deci la sporirea veniturilor, a bună­stării lor proprii ? Un răspuns afirmativ ni-1 oferă balanța forței de muncă de la brigada nr. 1 a cooperativei agricole de producție Vlădeni , anul trecut s-au înscris 141 brațe de muncă, iar anul acesta, nu­mai pînă acum, peste 190 bra­țe de muncă. Este aceasta o dovadă ? Apreciez că da. GHEORGHE ȘERBAN — Mai există și alte indicii care dovedesc sporirea interesului cooperatorilor pentru activita­tea economică din cooperativă:­ participarea masivă la lucră­rile de fertilizare a solului... MIHAI DAMIAN — ...sau la munca în zootehnie. Am constatat aici, în ultima peri­oadă, o îmbunătățire a muncii. NICOLAE CANTEA — E drept, în toate­ sectoarele trea­ba merge mult mai bine, a crescut răspunderea oameni­lor pentru calitatea îndeplinirii sarcinilor, dar mai există locuri unde inerția este o frînă, unde dădăceala mai e obișnuință. In sectorul zootehnic de la C.A.P. Vlădeni, de pildă, nu totul e pus la punct : preșe­dintele cooperativei dă vina, pentru nereguli, pe Avasiloaie, un subaltern. Dar el nu are nici o vină ? Socotesc că tre­buie sporită exigența organiza­țiilor de partid în această di­recție, ele să acționeze cu mai multă hotărîre, în lumina in­dicației tovarășului Nicolae Ceaușescu , organizațiile de partid „au datoria de a inten­sifica controlul de partid asu­pra activității cadrelor de conducere din cooperativele a­­gricole.. MIHAI GIIGA — Eu afirm că începutul, a și fost făcut­­ în cooperativele agricole de producție Vlădeni și Mîndrești organizațiile de partid au tre­cut la analiza minuțioasă a ac­tivității consiliilor de conduce­re, stabilind măsuri menite să ducă la mobilizarea tuturor co­operatorilor la îndeplinirea sarcinilor economice. REDACȚIA — Din cele rela­tate rezultă că organizația co­munală de partid Vlădeni a a­­cumulat o anume experiență in conducerea agriculturii nei. Desigur, posibilitățile comu­ne sînt epuizate, organizațiile de partid mai avînd suficient teren pentru perfecționarea muncii. In acest sens propun să evidențiem modul cum se gîndesc comuniștii să-și orien­teze eforturile în viitor. NICOLAE CANTER — Știm că acum în iarnă, se pun ba­ze ale reci­tei viitoare, iar co­muniștii, întreaga forță poli­tică a comunei, au un cuvînt mare de spus în această pri­vință. Noile indicații fac să crească răspunderea organiza­țiilor de partid. Dacă ar fi să dați, în acest sens, un singur exemplu, al reducerii nu­mărului indicatorilor de plan, se poate ușor ve­dea că activitatea noastră nu se simplifică. Dimpotrivă, va deveni mai complexă, mai amplă, mai multilaterală. De asemenea, va spori participa­rea noastră directă la înfăp­tuirea atribuțiilor consiliului intercooperatist, la materiali­zarea acțiunii de profilare și specializare etc. Un studiu al comisiei organizatorice a co­mitetului comunal de partid, dovedește elocvent că reparti­zarea comuniștilor pe formații de lucru nu este corespunză­toare. La Brehuești, de pildă, în zootehnie avem o organiza­ție de partid puțin numeroasă, față de numărul cooperatori­lor ce muncesc aici, la fel și în zootehnia cooperativei din Mîndrești. La Vlădeni, anali­­zînd componența celor două brigăzi de la cultura mare și a formației din zootehnie, se poate ușor constata că, la un număr aproximativ egal de brațe de muncă, revine un nu­măr diferit de comuniști. Nu e oare acesta un semnal ce merită a fi recepționat de or­ganizațiile noastre ? Pentru imprimarea în rîndul tuturor cooperatorilor a sentimentului de înaltă răspundere pentru calitatea muncii, ne vom stră­dui să mărim forța de influen­țare a organizației de partid, întărind numeric și calitativ organizațiile, ridicînd pe o treaptă superioară munca de educație în rîndul comuniști­lor, a tuturor cooperatorilor. MIHAI GLIGA — Va trebui să soluționăm eficient și pro­blema muncii de partid în rîn­dul mecanizatorilor. DUMITRU DANILESCU — Intr-adevăr, după cum am con­statat, mecanizatorii încă nu s-au integrat satisfăcător în noile forme de organizare, munca de partid din acest sec­tor, cel puțin din raza comu­nei Vlădeni, nefiind la înălți­mea necesară. NICOLAE CANTER — Ei au fost neglijați și de comite­tul de partid al stațiunii, și de noi, organul comunal de partid. Prin această breșă or­ganizatorică și-a făcut oare­cum loc inerția, pasivitatea. In orice caz, trebuie ca noi, comuniștii comunei, să inter­venim mai consecvent, mai ferm. REDACȚIA — Credem că discuția începută aici, la Vlă­deni, trebuie lăsată deschisă. Au fost formulate unele idei, subliniate unele reușite, dez­văluite anumite deficiențe. Im­­­portant însă rămîne faptul că organizația comunală de par­tid a pornit cu hotărîre la a­­plicarea în viață a măsurilor stabilite de conducerea supe­rioară de partid. Dar în acest proces complex de îmbunătă­țire a organizării, planificării și conducerii agriculturii, orga­nizația de partid din comuna Vlădeni, ca și din celelalte co­mune ale județului, au dato­ria de a face mai mult, de a-și perfecționa propria activitate, de a manifesta mai multă fer­mitate în perfecționarea mun­cii în agricultură. Discuția ră­mîne deschisă, de asemenea și pentru că experiența acumu­lată la Vlădeni, cumulată cu experiența altor organizații co­munale de partid — pentru în­fățișarea căreia coloanele zia­rului „Clopotul“ rămîn și în continuare permanent deschi­se — asiduu generalizată, va duce, neîndoios, la perfecțio­narea activității politice și or­ganizatorice a organizațiilor de partid din satele județului, la continua lor angajare, tot mai competentă, în rezolvarea problemelor economice ale co­operativelor agricole de pro­ducție, la crearea condițiilor care să asigure o dezvoltare mai rapidă a agriculturii în ve­derea îndeplinirii în bune con­diții a programului stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. în aplicarea măsurilor stabilite de conducerea de partid CONSECVENTA FERMITATE ------------ MASĂ ROTUNDĂ -------------­ Cerințe, inițiativă, rezultate In expunerea prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii se arată că „este o îndatorire de mare im­portanță a comitetelor comunale de par­tid de a acționa operativ, concret pen­tru aplicarea tuturor măsurilor la care m-am referit, pentru mobilizarea orga­nizațiilor de partid din comune și din u­­nitățile agricole la lupta pentru înlătu­rarea neajunsurilor care mai persistă în agricultură, pentru creșterea producției vegetale și animale și întărirea economi­că a cooperativelor agricole". Multe din indicațiile cuprinse în expunerea aminti­tă s-au și concretizat în comunele jude­țului, organizațiile de partid, comitetele comunale dovedind răspundere pentru perfecționarea agriculturii, această im­portantă ramură a economiei naționale. Dar procesul de materializare a indicați­ilor secretarului general al partidului este complex și presupune o perioadă mai îndelungată, solicitînd consecvență și fermitate din partea comuniștilor, a orga­nizațiilor de partid. Cu scopul de a ex­plora și generaliza inițiativele, experien­ța bună a unor organizații de partid in transpunerea în practică a valoroaselor indicații cuprinse în expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, redacția ziaru­lui „Clopotul“ a organizat, în comuna Vlădeni, o masă rotundă, la care au par­ticipat : NICOLAE CANTEA, secretar al comitetului comunal de partid, DUMI­TRU DANILESCU, membru în biroul co­mitetului comunal de partid, primarul comunei, MIHAI GIIGA, locțiitorul se­cretarului comitetului comunal de par­tid, COSTACHE STARICĂ, secretarul organizației de partid de la C.A.P. Vlă­deni, MIRCEA CHIRIAC, secretarul or­ganizației de partid de la C.A.P. Bre­­huești, IOAN ADASCALIȚEI, membru al comitetului comunal de partid, preșe­dintele cooperativei agricole de produc­ție Brehuești, GHEORGHE ȘERBAN, se­cretar al comitetului de partid de la C.A.P. Mîndrești, MIHAI DAMIAN, membru al comitetului comunal de par­tid, președintele cooperativei agricole de producție Mîndrești. Din partea redac­ției ziarului „Clopotul” a participat TI­­BERIU BRĂESCU, șeful secției VIAȚA DE PARTID, care a consemnat interven­țiile participanților, și pe care le prezen­tăm cititorilor. MIHAI DAMIAN MIRCEA CI­IRIAC NICOLAE CANTEA DUMITRU DANILESCU MIHAI GINGA GHEORGHE ȘERBAN CONSTANTIN STÂRICĂ ION ADASCALIȚEI TELEVIZIUNE SIMBATA 23 IANUARIE 1971 17.00 Deschiderea pro­gramului. Emisiune in limba germană. • Actualități fil­mate. • Cuvîntul poetului: Franz Liebhardt (Ti­mișoara), unul din poeții noștri de sea­mă citește o suită de miniaturi, pline de lirism și dragoste de patrie. • Școala și socie­tatea. Dialog între publicistul Hans Fink și redactorul TV Cristina Elges- Popa. • Un nou recital al unei interprete în­drăgite: Helga Salm. Program de muzică populară germană (jodlere). • O vizită la Periam — județul Timiș. Reportaj filmat de Maria Zeller - Zam­fir. • Emisiune pentru copii : „Max și Mo­ritz", începutul u­­nui nou serial de Wilhelm Busch. In­terpretează Secția germană a Teatrului de păpuși Sibiu : Un sculptor original — Ferdinand Grimme din Sibiu : „Concer­tul animalelor“ — film de desene ani­mate. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete­­ bună seara, băieți. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 20.50 Tele-enciclopedia. Dragoste, poveste veche. 21.15 Film serial. Incoruptibilii. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.20 Haltere : România—Franța. 22.50 Seara melodiilor îndrăgite. 23.25 închiderea emisiu­nii programului 1. Cercurile pedagogice și pregătirea noastră metodică OPINII, SUGESTII Ca participant la cursurile de informare științifică a ca­drelor didactice din școlile generale, organizate de senatul Universității ieșene, am avut posibilitatea să mă informez mai ales asupra tehnicii și metodologiei folosirii mijloace­lor audio-vizuale la disciplina pe care o predau. Am făcut, cu acest prilej, constatarea că, deși s-a vorbit și s-a scris mult în presa de specialitate despre modernizarea procesu­lui de învățămînt, prea puține lucruri s-au făcut în direcția cunoașterii acestor mijloace tehnice, cît și pentru însușirea metodologiei folosirii lor corespunzătoare. De acest lucru nu poate fi absolvit nici inspectoratul școlar județean care, prin metodiștii săi, nu a reușit, după părerea mea, să iniție­ze, în suficientă măsură, cadrele din școlile noastre în folo­sirea mijloacelor moderne la lecții (am în vedere, în special, folosirea radioului, filmului și magnetofonului). Spun aceas­ta, gîndindu-mă la faptul că multe elemente moderne nu sunt folosite ca părți componente ale lecției, de aici surve­­nind minimalizarea rolului profesorului a cărui sferă de influență trebuie, de fapt, să crească în procesul de moder­nizare a învățămîntului. In situația aceasta cred că e timpul să transformăm cercurile pedagogice de la nivelul județului în veritabile instrumente de informare științifică și de pregătire metodi­că a cadrelor didactice.Pentru aceasta propun să fie invitați specialiști din centrele universitare și de la Institutul de perfecționare a cadrelor didactice pentru a contribui sub­stanțial la înnoirea conținutului muncii metodice și de spe­cialitate. Aceasta nu ar fi decît spre binele procesului de învățămînt. Țin să precizez că, pentru viitorii cursanți, se vor tri­mite tematici, bibliografii, programe pentru studiul indivi­dual. Toate acestea sînt utile. Dar e și mai potrivit să pu­nem în discuția cercurilor pedagogice unele probleme din programele trimise, iar dezbaterea lor să se facă ori de cite ori e posibil, și în prezența specialiștilor și a metodiștilor de la I.C.P.C.D. Numai în felul acesta ritmul de informare științifică a cadrelor didactice din învățămînt nu va fi în­trerupt. Sper că prin aplicarea în practică a modalităților suge­rate, informarea științifică ar deveni mai profundă și mai o­­perativă, determinînd o impulsionare a muncii fiecărui ca­dru didactic, prin urmare, a întregului proces de învățămînt din județ. Prof. ILIE IBANESCU Liceul de cultură generală Săveni Ipcarianr nnnanannnc] i 2 -two»' I CC3[LIL_ll_Jl_| Școala generală nr. 11 din Botoșani

Next