Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)
1971-02-23 / nr. 3062
i "V y Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanțul activității desfășurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii și vieții, învățăturii și pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătățirea stilului de muncă și perfecționarea structurii organizatorice, la adîncirea democrației interne a organizațiilor UTC, corespunzător sarcinilor actuale ale construcției în România a societății socialiste multilateral dezvoltate, la In ultima zi a lucrărilor, deschiderea ședinței. Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primește mandat să soluționeze și să concretizeze în activitatea practică propunerile și observațiile făcute în comisii cu privire la îmbunătățirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri și în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfășurarea lucrărilor Conferinței VIII-a a Uniunii Asociațiialor Studențești din România și despre hotărîrile adoptate. (Continuare în pag. a ll-a) Componența Biroului C.C. al U.T.C. ÎN PAGINA 2 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CELUI DE - AL IX - LEA CONGRES AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și a Conferinței a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Desfășurîndu-și lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonante în destinul și istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și Conferința a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești se fac mesagere ale gîndurilor și sentimentelor nobile care animă tînăra generație și transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, expresia dragostei și devotamentului nemărginit, a atașamentului profund al tineretului față de politica marxist-leninistă a partidului, hotărârea fermă de a-și închina întreagă sa capacitate, elanul și cutezanța înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propășirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarășe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de venerație și adine respect pentru activitatea laborioasă desfășurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile și consecvența pilduitoare cu care dumneavoastră înșivă acționați în slujba progresului și civilizației României socialiste, abordînd nu o dată, cu înțelegere și realism, în întreaga lor complexitate, și problemele tineretului, locul și rolul său în dezvoltarea societății contemporane. Cuvintele de caldă apreciere și îndemn ce le-au adresat Congresului, tinerilor din industrie și agricultură, Intelectualilor, elevilor și studenților, vor însoți, pururi proaspete, faptele de muncă și viață ale tinerei generații, vor fi un îndreptar al perfecționării generale a întregii activități a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuții și răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viață social-politică și economică a țării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat la o prezență vie, dinamică, angajind energiile și aptitudinile tinerilor, forța și talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în acești ani. Sintetizînd experiența dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfășurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizației noastre și Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești, au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini și obiective ale actualului plan cincinal, și direcțiile de viitor ale muncii și preocupărilor tineretului, în scopul creșterii responsabilității și angajării sale, a prezenței active, nemijlocite, în toate domeniile vieții materiale și spirituale. Uniți prin aceleași idealuri, gânduri și sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrățită, tineri români, maghiari, germani și de alte naționalități, ne angajăm solemn să nu precupețim nici un efort pentru a aplica și promova neabătut normele și principiile politicii partidului nostru, să acționăm fără preget, demni și responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptății și echității socialiste, al conștiinței militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe șantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile școlilor și facultăților, fructificîndu-ne pe deplin elanul și virtuțile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, științei și culturii românești. Aceasta va fi și dovada cea mai elocventă a capacității moral-politice și sociale a organizației noastre, mărturia fidelă a spiritului în care suntem crescuți și formați ca militanți devotați partidului, tineri revoluționari înarmați cu conștiința responsabilității, a înaltei datorii față de patrie, partid și popor, promotori consecvenți ai noului, intransigenți față de orice idei străine ideologiei și convingerilor noastre comuniste, științifice despre lume și viață. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere și colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susținând consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfășoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frățești cu toate statele socialiste, pentru întărirea unității partidelor comuniste și muncitorești, a consolidării frontului antiimperialist, organizația noastră, întregul tineret al patriei își vor manifesta și pe mai departe solidaritatea activă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul și organizațiile din întreaga lume, își va aduce propria sa contribuție la mișcarea mondială a tineretului și studenților pentru pace, democrație și progres social. Patriotismul și spiritul internaționalist profund, știința de a munci și învăța, de a ne integra cu toate forțele mersului ascendent al societății, așa cum ni se insuflă, prin exemplul și activitatea sa, partidul comuniștilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuși crezului și apartenenței noastre la cauza progresului și civilizației, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului și comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociațiilor Studențești, toți tinerii și tinerele țării, aducem prinosul dragostei și recunoștinței noastre fierbinți Partidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ține sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă și biruință pentru libertatea și fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber și stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă și înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile și cugetele, în fața partidului, în fața dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, și ne angajăm solemn că vom munci și învăța cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăște partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune țara, pentru ca poporul român să se înalțe tot mai demn și prosper intre popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propășirii și civilizației socialiste. Bata FORMAȚIA PERMANENTĂ DE LUCRU DIN COOPERATORI ȘI MECANIZATORI Red.: Intenția discuției de față e de a releva experiențe, puncte de vedere în aplicarea măsurilor cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu din 23 noiembrie anul trecut. Bineînțeles, cu referiri exprese la mecanizare, la faptul că primăvara se apropie și fiecare trebuie să știe ce are de făcut. Gh. Mureșan . Esențial este să repartizăm echitabil mecanizatorii pe brigăzi, avînd în vedere să existe la fiecare formațiune oameni cu aceeași calificare. Apoi, pornind de la faptul că retribuția lor e legată de îndeplinirea planului de producție, e absolut necesar să se facă o diferențiere corectă a sarcinilor pe tarlale și formațiuni de lucru , altfel riscăm ca unii să fie remunerați bine fără să muncească iar alții dimpotrivă. I. Juncanaru: E bine să ținem seama — noi am făcut acest lucru — la repartizarea oamenilor pe brigăzi și de locul unde lucrează familiile lor; la Stăuceni, tractoriștii au fost repartizați să lucreze în brigăzile din satele lor, ceea ce le mărește responsabilitatea. C. Amarghioalei. Pentru a le întări responsabilitatea, la Răchiți au încheiat cu brigada un proces - verbal, o convenție prin care mecanizatorii au luat cunoștință de sarcinile de plan și de lucrările ce trebuie să le execute. I. Ursu : Se ridică însă o problemă : se poate ca mecanizatorii să nu îndeplinească plan independent de voința lor. Eu cred că în acest, caz e mai bine să le raportăm rezultatele numai la îndeplinirea anumitor lucrări... M. Blănuță: Așa este : eu am cîțiva tractoriști ce se pricep foarte bine să execute semănatul și prășitul. La lucrările respective, pe ei contez și deci... V. Mustață : Lucrurile sînt ceva mai complicate. Acum cînd repartizăm tractoriștii pe brigăzi am observat că toți ar fi vrut să lucreze cu brigadierul cel mai bun. De ce, se înțelege. Ca atare e foarte întemeiată observația că se poate ca independent de voia tractoristului să nu se facă planul. De aceea cred că retribuția tractoristului să se facă numai în raport de îndeplinirea planului pe terenul mecanizabil și numai la acele culturi unde acest lucru ține de el în aceeași proporție sau chiar mai mult decât de cooperator. Aceasta e una. Alta se referă la discuția pe cine contăm și pe cine nu. Fără îndoială că trebuie să contăm pe toți. Noi cultivăm 600 ha floarea - soarelui. Pot să contez la semănat, prășit și recoltat numai pe 3 — 4 mecanizatori foarte buni ? M. Boro: E o optică greșită aceasta cu folosirea numai a oamenilor cu experiență îndelungată. Sigur că-i bine să profităm cu mai mult de îndemînarea și priceperea deosebită a unor oameni. Dar de la aceasta și pînă a ne bizui numai pe ei e o distanță ! La Săveni, anul trecut am folosit la prășit un mecanizator sosit atunci din școală. S-a descurcat bine. Anul acesta se va descurca și mai bine. Să-i pregătim deci pe toți să se priceapă să facă toate lucrările. Dotarea cu mașini este însă insuficientă iar în unele cazuri e nerentabil să a i. MAXIMIUC (Continuare în pagina a ll-a) MASA ROTUNDĂ Prezenți : ing. Dumitru Bucovanu și Gh. Cojocaru, director și, respectiv, economist șef la I.M.A., Gh. Mureșan, Marcel Nemțuc, Mihai Silveanu și Gr. Zainea, directori la S.M.A. Săveni, Botoșani, Albești și Zăicești, Petru Manea, Vasile Mustață și Gh. Alexa, președinți la C.A.P. Frumușica, Hlipiceni și Bucecea, Ion Ursu, Marcel Boro și Mihai Blănuță, ingineri șefi la C.A.P. Botoșani, Săveni și Todireni, Vasile Petrușcă, contabil șef la C.A.P. Sîrbi, C. Amarghioalei, I. Juncanaru, G. Cojocaru și Ilie Honciuc, șefii secțiilor de mecanizare și sectoarelor mecanice din C.A.P. Răchiți, Stăuceni, Sîrbi și Știubieni și Mișu Agafiței, dispecer la I.M.A. Obiectul discuției : formația permanentă de lucru din cooperatori și mecanizatori. A Lucrări de desecare La Frumușica, zilnic, circa 120 cooperatori participă la executarea unor canale de desecare în perimetrul unei mlaștini de pe teritoriul cooperativei agricole. Lucrarea, care a început încă în luna ianuarie, după ce specialiștii de la Oficiul de îmbunătățiri funciare au amplasat proiectul de execuție la teren, se află intr-un stadiu avansat: s-au executat săpături pe o lungime de circa 1200 m.l., fiind deplasat un volum de peste 4500 m.c. pământ. Prin desecările ce se fac, se va asigura posibilitatea executării mai de timpuriu a lucrărilor agricole și creșterea productivității pe 120 ha. Lucrarea face parte dintr-un proiect mai amplu, ce are în vedere desecarea a peste 300 ha, aflate în parte și pe teritoriul cooperativei agricole din comuna Nicolae Bălcescu. » . CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ȘI AI CELORLALTE UNITĂȚI CU STATUT DE CENTRALĂ Luni dimineața s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu - Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănulache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală, miniștri și cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor județene de partid, secretari de partid și specialiști din întreprinderi, președinții Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producție și președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialiști din institutele de cercetări și proiectări, cadre didactice din învățămîntul superior, tehnic și economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfășurat pe ministere și ramuri de producție, urmînd ca marți să fie reluate în ședință plenară. (Agerpres) ÎN PAGINA 3 INDUSTRIA LOCALĂ IN IMAGINI ȘI CIFRE In cincinalul încheiat, industria locală a județului Botoșani a cunoscut o amplă dezvoltare, prin intrarea în funcțiune a noi capacități de producție, a sporit gama de produse, ajungînd la peste 300. Din fondurile de investiții (puse la dispoziție, în perioada 1966 — 1970, celor patru întreprinderi de industrie locală) au fost construite, puse în funcțiune Ig 1 Și dezvoltate noi capacități I§ de producție, care asigură un grad superior de prelucrare a materiei prime din județ. I In pagina a II-a 1921 1971 In întîmpinarea semicentenarului P.C.R. 1 I I I ^ } s rII - REPER MAȘINA .NOASTRĂ" Ne-am întîlnit chiar în prima zi cînd instituția sa primise mașina (pînă atunci, fusese deservit la grămadă, din parcul comun și el, om simțitor, dar mai ales protocolar, suferise evident de pe urma situației „anormale"). Radia de bucurie, era exploziv, gălăgios chiar și ca întotdeauna, preocupat de exterioare. — Știi, o să putem pleca acuma la București cu mașina noastră, mi-a spus bucuros că se realiza un lucru pe care, bănuiesc că-l visase de mult. Avea o notă de satisfacție glasul său și impresiona mai ales acel plural plin de distincție care, desigur, se referea numai la el. Nu mi-a plăcut, cu tot regretul trebuie s-o spun, că mai intîi s-a gindit la București în loc să se gîndească la Santa Mare și Oroftiana, la Vorona și Mihăileni unde-1 reclamă zilnic treburile lui județene, dar el nu-și chinuie mintea cu astfel de lucruri terestre. Tot in prima zi l-am mai întîlnit cu un grup de prieteni invitați de el la o plimbare pentru a-și da seama ce bine merge mașina „noastră", apoi zilnic am văzut mașina aștepîndu-l lingă ușa instituției sale sau umblînd pe o stradă în lung și-n lat (prin Botoșani, desigur). Totul e minunat, e neîntător, (cum zice o melodie de muzică ușoară), singurul lucru neplăcut (dar nu pentru el) e că deși mașina „noastră“ e bună, e nouă, are viteză etc., etc. nu se observă nici o îmbunătățire a muncii în sectorul său de activitate. Dar important e că „vom putea pleca la București", restul nu contează 1 • N. CINTEC