Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)

1972-09-16 / nr. 3548

.CLQ £ QTULEPAGINA?;2V Nu peste multă vreme o lo­vitură de gong va anunța, în sala Teatrului „Mihai Emines­­cu“, deschiderea oficială a u­­nei noi stagiuni. Evenimentul este așteptat cu emoție, el că­­pătînd, în acest an, o semnifi­cație aparte : teatrul botoșă­­nean pășește în cea de-a XV-a stagiune. O cifră jubi­liară care ne trimite gîndul spre anii — nu întotdeauna u­­șori ai începuturilor, ai cău­tării unui drum, a unui pro­fil, a unui prestigiu... In anii care s-au scurs de la înființare, teatrul ce poartă numele Luceafărului poeziei românești a reușit să se im­pună ca o prezență vie în pei­sajul cultural al județului și al țării. Stau mărturie cele 100 de premiere vizionate de peste un milion de spectatori, numeroasele izbînzi artistice care s-au bucurat de un ecou favorabil din partea publicu­lui și a presei de specialitate. Printr-o fericită coinciden­ță, stagiunea jubiliară debu­tează sub semnul unui climat general de efervescență crea­toare, rod al ideilor și preve­derilor cepțională programate de o ex­valoare teoretică și practic - metodologică ale recentei Conferințe Națio­nale a partidului. Dispunem astfel de un îndreptar prețios, însuflețitor imbold în activi­tatea noastră pusă în slujba omului, a omului nou, cores­punzător prin profilul său spiritual, cerințelor etapei so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Beneficiari ai unei înalte încrederi sociale, sun­tem­ hotărîți să depunem toa­te eforturile pentru a-i răs­punde cu cinste. Preocupîndu-ne de asigu­rarea cadrului corespunzător înfăptuirii cu succes a sarci­nilor încredințate, atenția noastră s-a orientat spre solu­ționarea cîtorva probleme principale : elaborarea unui program repertorial adecvat, întregirea colectivului artistic, găsirea unor­ficiențe pentru formule mai e­­strîngerea le­găturilor cu publicul specta­tor. Repertoriul reprezintă — după cum se știe — programul ideologic și estetic fundamen­tal al oricărui teatru. El ex­primă o anumită concepție teatrală, o atitudine în fața lumii și a epocii. Rod al op­țiunii potrivit unor criterii valorice, repertoriul capătă o dublă semnificație axiologi­că. El presupune rea, materializarea valorifica­unor in­tenții dramatice în realitatea faptică a spectacolelor, iar prin mijlocirea acestora, va­lorizarea contextului, ilumi­narea, indicarea unor anumi­te zone de interes, reliefarea unor dimensiuni care dobîn­­desc, după împlinirea specta­colului, un tîlc nou, o culoa­re aparte, o încărcătură valo­rică suplimentară. Altfel spus, repertoriul are darul de a in­dica nu numai ce este sau pare a fi, interesant, semnifi­cativ în literatura dramatică e­­xistentă la un moment dat, dar — în același timp — și ceea ce este important, demn să rețină atenția în lumea și timpul în care trăim. Opțiu­nea repertorială capătă ast­fel semnificația majoră a gestului politic. De unde și cerința unui plus de respon­sabilitate, a unui plus de e­­fort pentru a face din progra­mul fundamental al teatrului o pîrghie de ridicare a lui, ce este la nivelul lui, ce trebuie să fie. Iată de ce, orientîn­­du-ne asupra celor mai repre­zentative lucrări din drama­turgia românească și străină, clasică și contemporană, inte­resul tematic, valoarea poli­tico - educativă a mesajului artistic a jucat rolul precum­pănitor. Enumerarea cîtorva din ti­tlurile viitoarelor noastre spec­tacole ni se pare a fi, în a­­cest sens, concludentă : „Vlai­­cu Vodă“ de Al. Davilla, „O­­mul cu mîrțoaga“ de G. Ci­­prian, »Unchiul Vanea“ de A. P. Cehov, „Zilele turbinilor“ de M. Bulgakov, „Isabela, trei caravele și un mare minci­nos“ de Dario Fo. Pentru copii și tineret vom realiza spectacolul, în pre­mieră pe țară, cu piesa „Dă­­nilă Prepeleac“ — dramatiza­re de Constantin Paiu după povestirea lui Ion Creangă. Aniversarea proclamării Re­publicii va fi sărbătorită prin­tr-o suită de recitaluri de poezie patriotică și un spec­tacol cu o piesă inspirată de istoricul eveniment. Un program ambițios care va­ presupune muncă, pasiu­ne, dăruire, efort perseve­rent de continuă autodepăși­­re. O premisă pentru ridica­rea activității noastre la ni­velul unor exigențe sporite, întregit, prin venirea actori de la alte teatre m­or și a unor tineri absolvenți ai I.A.T.C., actualul colectiv, dis­pune de forțele necesare ma­terializării celor mai îndrăz­nețe intenții, iar prezența la Botoșani a eminentului om de teatru — profesoara, ac­trița și regizoarea Marietta Sa­dova, insemnind mai mult decît­ un exemplu de profe­­sionalitate artistică — ne in­­drituiește să avem speranța că noua stagiune va marca înce­putul unei noi etape în viața teatrului „Mihai Eminescu“ — etapa împlinirii. O atenție deosebită va acordată găsirii unor formu­li­le mai eficiente pentru strîn­­gerea legăturilor cu spectator — garanția publicul finali­zării și verificării sociale a faptului artistic. Vom conti­nua întîlnirile cu spectatorii la locurile de muncă ale a­­cestora, sondajele de opinie și discuțiile — gen „masă ro­tundă“, iar pentru elevi vom organiza un ciclu de specta­cole - lecție din Istoria Uni­versală a teatrului. Un în­semnat mijloc de inițiere SI va constitui spectacolul re­cital „Shakespeare e cu noi“, compus din fragmentele cele mai reprezentative ale operei lui Shakespeare, spectacol ce va fi realizat tul anului, de pînă la sfîrși­­către regizoa­rea Marietta Sadova în co­laborare cu poetul Cezar Ivă­­nescu și scenografa Elena Pătrășcanu - Veakis. De fapt, însăși mărturisirea acestor in­tenții nu are alt scop decît strîngerea — printr-o mai bu­nă cunoaștere — a legăturilor dintre noi și dv. — specta­tori sau viitori spectatori, be­neficiari și judecători ai în­făptuirilor noastre artistice. VIRGIL BAICIU director al Teatrului „Mihai Eminescu“ Botoșani TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ in pragul celei de-a XV-a stagiuni ȘTIINȚA LA ZI NAVETA SPAȚIALA Recent „North American Rockwell Corp.“ din Downey (California), a primit comanda pentru construirea mult discutatei navete spațiale. Contractul se ridică, deocam­dată, la suma de 2 miliarde 600 milioane dolari. Primele zboruri de încercare în atmosferă și în spațiul extrate­restru vor avea loc abia în anul 1976, iar primele zbo­ruri orbitale, în 1978. Rachetele de lansare vor funcționa cu carburant solid și vor fi recuperate în ocean, în timp ce naveta va reveni pe Păm­ânt, unde va ateriza la fel ca avioanele ... ATENȚIUNE AUTOMOBILIȘTI Doi tractoriști sovietici propun ca pe timp de iarnă, înainte de terminarea schimbului, înainte ca apa să fie scursă, în carterul motorului, funcționînd cu turație re­dusă, să se adauge benzină. Pentru ca benzina să se amestece bicA su uleiul, motorul este oprit după 3—4 minute. Peste noapte, uleiul lichefiat nu se încheagă și dimineața mașina poate fi pornită lesne. Benzina se toarnă­­ a canei pînă la reperul de sus al vizorului, cu condiția ca nivelul inițial al uleiului să se afle între cele două repere ale vizorului. (Urmare din pag. I) ... Culoarele și sălile pînă a­­cum liniștite ale bătrinului li­ceu „A. T. Laurian“ te intim­­pină in această dimineață cu forfota sutelor de elevi, unii gălăgioși, alții sobri, toți fre­­mătind însă de emoțiile pri­mei zile de școală, de bucuria revederii. — Am venit în această pri­mă zi — îmi spune Titiliuc Marin, elevă în clasa a XlI-a, purtînd în suflet un amestec de bucurie și tristețe. Dimi­neața, îmbrăcînd uniforma, mi-am amintit că acesta e ul­timul an de liceu. E o stare a­­semănătoare celei cu care am venit aici prima dată, este e­­moția difuză care se cristali­zează mai tîrziu în disciplina muncii școlare. La adunarea care prefațea­ză festiv deschiderea anului școlar, după scurta cuvîntare rostită de directorul liceului, Florențiu Vîlceanu, urmează un moment deosebit de plăcut pentru participanți : se oferă liceului, ca urmare a obținerii de către revista „Lyceum“ a premiului special în concursul dedicat revistelor școlare, co­lecția pe ultimii doi ani din „Tinărul leninist", un aparat de fotografiat și o plachetă ar­tistică ce poartă gravat pre­miul obținut. Cu aceasta, fes­tivitatea la sfîrșit merg în clase pentru și elevii prima întîlnire din acest an cu diri­­ginții și profesorii. ★ Suntem­ la școala nr. 8 din municipiu. Fețe emoționate și zîmbitoare, obraji purpurii. Uniforme noi și curate, flori, multe flori. Sonerin pentru prima dată, după o așteptare de 3 luni, sună prelung. A în­ceput școala ! Elevii sînt ali­niați în careu. Tovarășul Ni­­colae Pavlică, directorul șco­lii, subliniază în cuvîntul de deschidere, condițiile noi crea­te învățămîntului în această unitate școlară : laboratoare modern utilate, ateliere, săli excelente, cabinete de științe sociale, bibliotecă. Dorește e­­levilor acestei școli, în majo­ritate fii de muncitori, succe­se în activitatea pe care o în­cep acum. Reținem ajutorul acordat de către părinți și e­­levi la pregătirea și înfru­musețarea localului. Tovară­șul director lansează un apel către părinți pentru a fi ală­turi de învățători și profesori, educatorii tinerei generații. Ia cuvîntul în continuare to­varășul Benone Butnaru, din partea comitetului de părinți, îndemnîndu-i pe elevi la în­vățătură și disciplină iar pe părinți la o atenție sporită. Elevul Dumitru Burzu ros­tește emoționante cuvinte la adresa celor care se îngrijesc de pregătirea și instruirea lor. Un grup de pionieri oferă flori, iar după scurtul pro­gram artistic, primii intră în clasă cei mai mici, școlarii de clasa întîia, trecînd prin­­tr-un coridor viu, format din colegii lor mai mari. Pășesc atenți și îmbujorați în clase­le unde-i așteaptă manualele noi și grija dascălilor. Asistăm la unul din cele mai importante evenimente din viața lor — prima oră de clasă. ★ Școala generală nr. 11 din Botoșani. Aceeași atmosferă sărbătorească și festivă. Ele­vii și diriginții, într-o ordine desăvîrșită, sînt aliniați în careu. Directorul, tovarășul Mihai Acatrinei, rostește cu­vîntul de deschidere, îmbi­­nind realizările din anul șco­lar precedent, cu sarcinile a­­cestuia care începe, el jalo­nează activitatea ce urmează a fi desfășurată. In numele elevilor vorbește apoi coman­­danta unității de pionieri. In aceeași ordine, cei peste 800 de elevi intră în clase, unde după primirea manualelor se trece la primele lecții. ★ Prin intermediul microfo­nului, directorul școlii, pro­fesorul Vasile Pricope, își în­cheie cuvîntul — un angaja­ment solemn de fapt — în a­­plauzele careului de elevi ai Liceului „M. Eminescu“ din municipiu. Manifestările lor de aprobare arată că sînt păr­tași la o promisiune, pe care în același fel și poate în ace­lași moment, o fac profesori și elevi din țara întreagă, promisiune de a munci fără precupețire de efort. Elevii a­cestui liceu se cesta, mai mult simt anul­a­­angajați e­­fortului în datorie, cu cit be­neficiază de noi și minunate condiții (un internat cu 208 locuri, o cantină pentru 300 de persoane și într-o per­spectivă apropiată, o moder­nă sală de gimnastică). Au urmat : buchete de flori înmînate profesorilor dragi, despărțirea pe clase, răsfoi­rea manualelor și gata ! Li­niște ! școala a început. Din alt loc, mai de dimi­neață. Pe o stradă ce îndru­mă elevii spre școala nr. 6 din Botoșani. O tanti, făcîn­­du-se că nu pricepe schimba­rea, îl necăjește pe un Costel de 6 ani, în uniformă de elev de clasa I : — Cînd te duci Costel la grădiniță ? — Nu vezi, tanti, că mă duc la școală ? După o așa punere la punct, își continuă drumul spre școala cea mare care are trei ateliere, sală de sport și bază sportivă noi, făcute și cu aju­torul elevilor. Oare promoția lui, de 50 de boboci, ce va fa­ce și ea pentru școala dragă, pentru ei ? Ne-am continuat drumul spre Curtești. Aici e o școală de 4 ani, cu elevi mai puțin­tei, dar care și-au adus la sărbătoare aproape pe toți pă­rinții, mai mulți decât am văzut la alte școli. Prindem un moment și duc o conver­sație șoptită cu tovarășul Gheorghe Bărăgan, secreta­rul consiliului popular co­munal, prezent la festivitate. — Cu ce a mai fost dotată școala, acum la început de an școlar ? — Cu nimic, fiindcă are to­tul nou și lucitor, a fost răs­punsul, de care m­-am con­vins cînd am pătruns în in­terior. Intr-adevăr e mult, e foarte mult nou, de la mobilier și școli, pînă la uniforme de e­­levi. Subsemnații au voie să-și amintească de timpi mai de de mult, cînd nici nu se pro­clamase încă la noi Republica. Și poate compara imagini de altădată cu izbucnirea de clo­rofilă albastră a uniformelor școlare de acum, semn evi­dent de bunăstare. Și să zi­cem : slăvită fi­ Republică și tu partid aducător al ei, re ne-ați înflorit așa o grădină ! Bun venit, anotimp școlar! Un obiectiv pe itinerariul vacanței terminate: Castelul Peleș din Sinaia Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii Avem prilejul să vizio­năm un film al regizorului italian Damiano Damiani, cineast reputat pentru pro­blematica socială de o deo­sebită actualitate care stă întotdeauna în centrul aten­ției sale. Un titlu, foarte lung impune de la început atenției noastre ultima sa realizare . Mărturisirile u­­nui comisar de poliție făcu­te procurorului republicii. Nu este pentru prima dată cînd Damiano Damiani, coautor și al scenariului, își îndreaptă atenția asu­pra uneia din racilele ma­jore ale Italiei de astăzi, Mafia. Pentru spectatorii noștri, mai puțin familiarizați cu amănuntele unei situații care frămîntă de ani de zile societatea italiană, fil­mul aduce lărgirea unei noțiuni. Pentru mulți din­tre noi­­­ Mafia se confundă cu puternice bande gang­­sterești, asociate sau în conflict. Filmul lui Damia­no Damiani demască nu numai legăturile pe care (știam) le au aceste bande cu lumea afaceriștilor, ci demonstrează că Mafia este de fapt mult mai mult, adi­că o conspirație a marilor industriași, proprietari, ca­pitaliști de proporții, care nu se dau în lături — pen­tru apărarea intereselor lor — de la crimă, corupție, trafic de influență, presiuni, însăși demascarea cu mij­loace artistice eficiente a acestei lumi putea să con­stituie în filmul „Mărturi­sirile unui comisar de poli­ție în fața procurorului re­publicii“ o tematică de larg interes de-a face spectacular. Avem însă cu un film politic dens și bine realizat, în care se impunea deci o a­­titudine decisă și limpede și, mai mult decît atît, o poziție clară de înfruntare, de luptă hotărîtă împotriva acestei situații, luptă în ca­re, în Italia de astăzi, sunt prinse toate forțele progre­siste. In film, această luptă trebuia demonstrată prin modalități artistice, specifi­ce cinematografului. Aici este meritul regiei și al sce­nariului. Pentru că filmul are un suspens al său, o curgere pasionantă în desfășurarea sa epică, mă voi feri să dez­vălui subiectul. Pot afirma însă că maniera conceperii scenariului este magistrală. O înfruntare care se dezvol­tă pe două planuri parale­le, permite filmului o latură de acțiune propriu - zisă (lupta comisarului cu ma­fioții, cu planul acesta apa­rent de neînfrînt) și o alta psihologică, mai pasionantă chiar decît prima (opozi­ția comisar - substitut de procuror). Este o demonstra­ție abilă că numai reunirea tuturor forțelor de bună intenție, cinstite, curajoa­se va asigura succesul . Și aceasta în ciuda formelor împietrite de aplicare a le­gilor, în ciuda aparențelor favorabile adversarului. A­­ceastă luptă de conștiință, care prelungește acțiunea u­­nui om în voința și înțe­legerea altuia, este de fapt o premisă pentru succes. Am afirmat că scenariul și regia sunt la înălțime. Producătorul a avut grijă să asigure în toate compar­timentele filmului o cola­borare de mare profesiona­­litate. Vom enumera doar calitățile lustrației montajului, ale­i­­sonore, ale peli­culei. Și, în sfîrșit, o distri­buție inspirată, avîndu-i în centrul ei pe Franco Nero, pe Martin Balsam și pe Ma­­rilù Tolo. Actorii din planul doi nu sînt nici ei de negli­jat : Claudio Cora, Arturo Dominica, Michele Cammi­­no etc., etc. Filmul lui Damiano Da­­miani a fost etichetat uneori drept un „film programa­tic“, „o anchetă socială“, „o radiografie socială“, „o a­­naliză socială“. Abținîn­­du-mă de la etichete, pleda pentru eficiența voi și calitatea indiscutabilă a a­­cestui film reprezintă el, în tot ceea ce constatînd că Medalia de aur cu care a fost distins la Festivalul fil­mului de la Moscova se jus­tifică categoric. DOREL SCH­OR Cronica filmului Vasilica Tastaman și Dem Rădulescu în filmul „Astă seară dansăm în familie“ inemat cinema © cinema SIMBATA 16 SEPTEMBRIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9,30 ; 11,30 ; 14 ; 16,10 ; 18.20 ; 20,30 ! Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii. Grăd­ina de vară, orele 19,30 ; Sunetul muzicii (I—II). DOROHOI — Cultural, orele 15 , 13 ; Naufragiați în spațiu (I—II). Tineretului, o­rele 15,30 ; 18,30 : Anna celor 1000 de zile (I—II). BU­­C­ECEA — Bucecea, orele 17 , 19 i Micul scăldător, DA­RABANI — Făclia, orele 18 ! Astă seară dansăm în fa­milie: LA VENI — Patria, orele 17 , 19 : Robin Hood. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 i Steaua Sudului. TRAȘEȘTI — Victoria, orele 18 , Felix și Otilia (I—II). Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidia­nă. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femei­lor. 10.30 Succese ale discului. 11.00 Buletin de știri. cu melodia și interpretul 11.05 întîlnire populară preferat. 11.35 Dialog pe portativ. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Cîntecul e pretutindeni — muzică ușoară. Unda veselă. Recitalul interpreților Angela Similea, Brenda Lee și Peret. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Valsuri de Chopin în interpretarea orchestrei Paul Mauriat. 15.30 Serial radiofonic pen­tru tinerii ascultători. 16.25 Caleidoscop muzical. 17.30 Azi, în România. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Recital Sándor Konya. 19.30—24.00 Estrada dumini­cală. 20.45 Consemnări de Ion Dodu Bălan. 22.00 Rádioja, no­. 22.10 Panoramic sportiv. 22.50 Moment Poetic. 24.00 Buletin de știri. RADIO 14.00 14.30 „Perfecționarea organizării și conducerii vieții economice, de stat și sociale“ O complexă culegere de studii semnate de conducă­tori de partid și de stat, de oameni de știință, cercetători, printre care tovarășii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ma­xim Berghianu, N. N. Constantinescu și alții, apare sub îngrijirea Editurii politice, ca un real și prețios sprijin pentru activiștii și specialiștii din economie. Lucrarea este structurată în cîteva capitole princi­pale I­I. „Probleme generale ale făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate“ ; II. „Probleme ale perfec­ționării conducerii și planificării economiei naționale“; III. „Perfecționarea conducerii vieții sociale“ ; IV. „Per­fecționarea activității ideologice“ și V. „Probleme ale re­lațiilor internaționale", fiecare dintre ele fiind rodul unei vaste și laborioase munci de investigație științifică, subiectul unei problematici largi, de stringentă actuali­tate. In abordarea tematicii, autorii se călăuzesc de do­cumentele celui de al X-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, de problemele a căror elucidare teoretică necesită o adîncire ulterioară, pe fondul general al dia­lecticii marxist - leniniste Se aduc astfel precizări asupra unor trăsături esen­țiale, fundamentale, ale societății socialiste multilateral dezvoltate cum ar fi conducerea de către partid, perfec­ționarea conducerii științifice a societății și a vieții so- Note de lectura ciale etc. Consider demn de a fi în mod deosebit relie­fate aprecierile referitoare la contradicțiile interne ale fiecărei legi economice obiective a socialismului. Scoțân­­du-se în evidență caracterul neantagonist al acestor con­tradicții, autorii reliefează rolul conducerii politice a societății socialiste pentru a evita, a preîntîmpina miș­carea spontană, oarbă a contradicțiilor, disfuncționalită­­ților, acea evoluție a contradicțiilor care provoacă de­reglarea, starea de criză a fenomenelor. Un larg spațiu este rezervat fundamentării teoretice a unor probleme reieșite din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, în care autorii adus extrem de interesante precizări și puncte de vedere proprii. Se subliniază astfel că ultimii ani au fost ani fertili în cultura românească. Sub impulsul acelei puter­nice descărcări a atmosferei ideologice pe care a generat-o Congresul al IX-lea, arta și cultura au pășit înainte mult mai tumultuos. In lucrare sînt criticate curentele care au existat în artă, atît înainte cît și după Congresul al IX-lea al partidului, explicate fie prin efectul vechilor orientări greșite manifestate prin tendințe de a minimaliza în bloc, de către unii, a tot ce s-a creat în deceniile V—VI, acreditîndu-se ideea că totul trebuie luat de la capăt. Fără a i se rezerva un rol de „fotograf“ al societății, culturii îi revine sarcina ca, reflectînd adevărul obiectiv al societății, lupta dintre vechi și nou, să sugereze mo­dalități de depășire a greutăților, prefigurînd și sugerînd mai binele, mai echitabilul, mai firescul. Trăsăturile morale și etice ale comunistului (carac­terizate atît de bine la Conferința Națională a partidu­lui din iulie a.c.) fac obiectul unor studii în care se vizează modalitățile de desăvîrșire a chipului uman al omului înaintat al zilelor noastre pe care cultura trebuie să-l reflecte cu mijloacele-i proprii de exprimare. In cuprinsul unei scurte prezentări, nu poate fi de­sigur epuizată nici măcar sumar aria largă de subiecte, închegate organic în culegerea susamini­tă. Suntem­ si­guri însă că fiecare dintre acei ce vor studia vor putea afirma, după închiderea cărții, că și-au putut îmbogăți — cu ajutorul ei — orizontul politic, economic și social. . . S. MICHEL 16 SÎMBATA SEPTEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți. 9.50 De vorbă cu gospodi­nele. 10.05 Revista literară TV I­alitare. 10.35 Reportaj TV. 10.55 Li­­siune de divertis­ment. 11.45 In slujba sănătății. 12.00 Telejurnal. 16.30 Deschiderea de după-amiază.emisiunii Emisiune în limba ger­mană. • întrecerea cea mare. Se realizează angajamen­tele în cinstea aniver­sării Republicii. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 18.50 Arta plastică. * A treia ediție a taberei de sculptură Măgura — Buzău. 19.05 Avram Iancu. Antologie lirică. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. S­luete în alb și negru. „Hansel și Gretel“. 19.30 Telejurnal. 20.00 Avanpremieră. 20.05 Tele-enciclopedia. 20.45 Film serial. Mannix. „In capcană“ — partea a II-a. 21.35 De dragoste. 22.35 Telejurnal. 22.50 Săptămîna sportivă. 23.00 Am strîns toamnă după toamnă. Tardive regrete De unde și cum o fi lacul fost Amurăriței A. loan de 20 bucăți căpriori de brad nu se știe. Cert este insă încă că a fost interceptat in timp ce se transporta acasă la Știu­­bieni iară nici o formă le­gală care să se ateste pro­veniența. Legea spune clar in asemenea situație: se con­fiscă materialul. Amurăriței Insă a spus altfel: legea asta nu­­ pentru mine ci alții, și, dintr-o inițiativă pentru pe care acum o regretă, a ridi­cat căpriorii din curtea con­siliului și a dres-o in așa fel ca să li se piardă urma. A­­cum, diferendul lui cu legea este în curs de soluționare. Rutieră Iată, din nou, un accident de circulație soldat cu un dez­­nodămînt tragic. Lepărdă Constantin, din Dorohoi, str. Muzelor nr. 26, șofer la auto­baza din localitate, a acci­dentat-o mortal în timp ce circula cu mașina pe drumu­rile publice pe Șteluță Au­rica. Și doar era reglementar, o simplă de făcut, depă­șire... Comentariul, morala sînt a­­cum inutile. Cine-I păzește ? Mihai Cobilă, din comuna Hlipiceni, funcționa pînă nu de mult ca paznic la Baza de recepție Todireni. O la timpul trecut fiindcă spunun acum el nu mai este paznic și nici nu­­ mai are cum să fie odată ce miliția i-a retras avizul pentru acest post și a propus întreprinderii desfacerea con­tractului de muncă, este ușor de bănuit : a Motivul fost surprins ducînd acasă o can­titate de fasole sustrasă de la bază. Parcă ce altceva se mai putea /ace ? Doar nu a­­veau să angajeze cei de la bază încă un om care să-l păzească pe mobilă. De la Traian Nicorici telegramă zicîndu-și că un chei o dată început trebuie să tină cit mai mult, Nicorici Traianiv mecanic la I.A.S. Cătămărăști s-a desfătat vreo două la rlnd, fară să mai treacă zile pe la serviciu, cu lichide din cele care înveselesc omul. Apoi, ca să-și motiveze absența, și-a compus o mină îndurerată cu care a intrat la poștă și a trimis directorului unității o telegramă in care își transmitea sincere condoleanțe pentru decesul... mamei sale. Oameni neîncrezători, cei de la I.A.S. au dat telefon la Coțușca de unde au aflat că Traian s-a grăbit să-și treacă prea devreme mama pe lista dispăruților, a­­ceasta aflîndu-se în viață. I­a care întîmplare noi îi să fie bine sănătoasă pe dorim mai departe, iar pe feciorul ei prea iubitor 11 sfătuim să nu mai repete o asemenea poantă cu doha, poantă la care con­ducerea unități­i­ a desfăcut cont­actu de muncă fară măcar să zâmbească. Rubrică realizată de VICTOR NEAGU

Next