Clopotul, iulie-septembrie 1972 (Anul 28, nr. 3483-3560)
1972-09-16 / nr. 3548
.CLQ £ QTULEPAGINA?;2V Nu peste multă vreme o lovitură de gong va anunța, în sala Teatrului „Mihai Eminescu“, deschiderea oficială a unei noi stagiuni. Evenimentul este așteptat cu emoție, el căpătînd, în acest an, o semnificație aparte : teatrul botoșănean pășește în cea de-a XV-a stagiune. O cifră jubiliară care ne trimite gîndul spre anii — nu întotdeauna ușori ai începuturilor, ai căutării unui drum, a unui profil, a unui prestigiu... In anii care s-au scurs de la înființare, teatrul ce poartă numele Luceafărului poeziei românești a reușit să se impună ca o prezență vie în peisajul cultural al județului și al țării. Stau mărturie cele 100 de premiere vizionate de peste un milion de spectatori, numeroasele izbînzi artistice care s-au bucurat de un ecou favorabil din partea publicului și a presei de specialitate. Printr-o fericită coincidență, stagiunea jubiliară debutează sub semnul unui climat general de efervescență creatoare, rod al ideilor și prevederilor cepțională programate de o exvaloare teoretică și practic - metodologică ale recentei Conferințe Naționale a partidului. Dispunem astfel de un îndreptar prețios, însuflețitor imbold în activitatea noastră pusă în slujba omului, a omului nou, corespunzător prin profilul său spiritual, cerințelor etapei societății socialiste multilateral dezvoltate. Beneficiari ai unei înalte încrederi sociale, suntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru a-i răspunde cu cinste. Preocupîndu-ne de asigurarea cadrului corespunzător înfăptuirii cu succes a sarcinilor încredințate, atenția noastră s-a orientat spre soluționarea cîtorva probleme principale : elaborarea unui program repertorial adecvat, întregirea colectivului artistic, găsirea unorficiențe pentru formule mai estrîngerea legăturilor cu publicul spectator. Repertoriul reprezintă — după cum se știe — programul ideologic și estetic fundamental al oricărui teatru. El exprimă o anumită concepție teatrală, o atitudine în fața lumii și a epocii. Rod al opțiunii potrivit unor criterii valorice, repertoriul capătă o dublă semnificație axiologică. El presupune rea, materializarea valorificaunor intenții dramatice în realitatea faptică a spectacolelor, iar prin mijlocirea acestora, valorizarea contextului, iluminarea, indicarea unor anumite zone de interes, reliefarea unor dimensiuni care dobîndesc, după împlinirea spectacolului, un tîlc nou, o culoare aparte, o încărcătură valorică suplimentară. Altfel spus, repertoriul are darul de a indica nu numai ce este sau pare a fi, interesant, semnificativ în literatura dramatică existentă la un moment dat, dar — în același timp — și ceea ce este important, demn să rețină atenția în lumea și timpul în care trăim. Opțiunea repertorială capătă astfel semnificația majoră a gestului politic. De unde și cerința unui plus de responsabilitate, a unui plus de efort pentru a face din programul fundamental al teatrului o pîrghie de ridicare a lui, ce este la nivelul lui, ce trebuie să fie. Iată de ce, orientîndu-ne asupra celor mai reprezentative lucrări din dramaturgia românească și străină, clasică și contemporană, interesul tematic, valoarea politico - educativă a mesajului artistic a jucat rolul precumpănitor. Enumerarea cîtorva din titlurile viitoarelor noastre spectacole ni se pare a fi, în acest sens, concludentă : „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilla, „Omul cu mîrțoaga“ de G. Ciprian, »Unchiul Vanea“ de A. P. Cehov, „Zilele turbinilor“ de M. Bulgakov, „Isabela, trei caravele și un mare mincinos“ de Dario Fo. Pentru copii și tineret vom realiza spectacolul, în premieră pe țară, cu piesa „Dănilă Prepeleac“ — dramatizare de Constantin Paiu după povestirea lui Ion Creangă. Aniversarea proclamării Republicii va fi sărbătorită printr-o suită de recitaluri de poezie patriotică și un spectacol cu o piesă inspirată de istoricul eveniment. Un program ambițios care va presupune muncă, pasiune, dăruire, efort perseverent de continuă autodepășire. O premisă pentru ridicarea activității noastre la nivelul unor exigențe sporite, întregit, prin venirea actori de la alte teatre mor și a unor tineri absolvenți ai I.A.T.C., actualul colectiv, dispune de forțele necesare materializării celor mai îndrăznețe intenții, iar prezența la Botoșani a eminentului om de teatru — profesoara, actrița și regizoarea Marietta Sadova, insemnind mai mult decît un exemplu de profesionalitate artistică — ne indrituiește să avem speranța că noua stagiune va marca începutul unei noi etape în viața teatrului „Mihai Eminescu“ — etapa împlinirii. O atenție deosebită va acordată găsirii unor formulile mai eficiente pentru strîngerea legăturilor cu spectator — garanția publicul finalizării și verificării sociale a faptului artistic. Vom continua întîlnirile cu spectatorii la locurile de muncă ale acestora, sondajele de opinie și discuțiile — gen „masă rotundă“, iar pentru elevi vom organiza un ciclu de spectacole - lecție din Istoria Universală a teatrului. Un însemnat mijloc de inițiere SI va constitui spectacolul recital „Shakespeare e cu noi“, compus din fragmentele cele mai reprezentative ale operei lui Shakespeare, spectacol ce va fi realizat tul anului, de pînă la sfîrșicătre regizoarea Marietta Sadova în colaborare cu poetul Cezar Ivănescu și scenografa Elena Pătrășcanu - Veakis. De fapt, însăși mărturisirea acestor intenții nu are alt scop decît strîngerea — printr-o mai bună cunoaștere — a legăturilor dintre noi și dv. — spectatori sau viitori spectatori, beneficiari și judecători ai înfăptuirilor noastre artistice. VIRGIL BAICIU director al Teatrului „Mihai Eminescu“ Botoșani TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ in pragul celei de-a XV-a stagiuni ȘTIINȚA LA ZI NAVETA SPAȚIALA Recent „North American Rockwell Corp.“ din Downey (California), a primit comanda pentru construirea mult discutatei navete spațiale. Contractul se ridică, deocamdată, la suma de 2 miliarde 600 milioane dolari. Primele zboruri de încercare în atmosferă și în spațiul extraterestru vor avea loc abia în anul 1976, iar primele zboruri orbitale, în 1978. Rachetele de lansare vor funcționa cu carburant solid și vor fi recuperate în ocean, în timp ce naveta va reveni pe Pământ, unde va ateriza la fel ca avioanele ... ATENȚIUNE AUTOMOBILIȘTI Doi tractoriști sovietici propun ca pe timp de iarnă, înainte de terminarea schimbului, înainte ca apa să fie scursă, în carterul motorului, funcționînd cu turație redusă, să se adauge benzină. Pentru ca benzina să se amestece bicA su uleiul, motorul este oprit după 3—4 minute. Peste noapte, uleiul lichefiat nu se încheagă și dimineața mașina poate fi pornită lesne. Benzina se toarnă a canei pînă la reperul de sus al vizorului, cu condiția ca nivelul inițial al uleiului să se afle între cele două repere ale vizorului. (Urmare din pag. I) ... Culoarele și sălile pînă acum liniștite ale bătrinului liceu „A. T. Laurian“ te intimpină in această dimineață cu forfota sutelor de elevi, unii gălăgioși, alții sobri, toți fremătind însă de emoțiile primei zile de școală, de bucuria revederii. — Am venit în această primă zi — îmi spune Titiliuc Marin, elevă în clasa a XlI-a, purtînd în suflet un amestec de bucurie și tristețe. Dimineața, îmbrăcînd uniforma, mi-am amintit că acesta e ultimul an de liceu. E o stare asemănătoare celei cu care am venit aici prima dată, este emoția difuză care se cristalizează mai tîrziu în disciplina muncii școlare. La adunarea care prefațează festiv deschiderea anului școlar, după scurta cuvîntare rostită de directorul liceului, Florențiu Vîlceanu, urmează un moment deosebit de plăcut pentru participanți : se oferă liceului, ca urmare a obținerii de către revista „Lyceum“ a premiului special în concursul dedicat revistelor școlare, colecția pe ultimii doi ani din „Tinărul leninist", un aparat de fotografiat și o plachetă artistică ce poartă gravat premiul obținut. Cu aceasta, festivitatea la sfîrșit merg în clase pentru și elevii prima întîlnire din acest an cu diriginții și profesorii. ★ Suntem la școala nr. 8 din municipiu. Fețe emoționate și zîmbitoare, obraji purpurii. Uniforme noi și curate, flori, multe flori. Sonerin pentru prima dată, după o așteptare de 3 luni, sună prelung. A început școala ! Elevii sînt aliniați în careu. Tovarășul Nicolae Pavlică, directorul școlii, subliniază în cuvîntul de deschidere, condițiile noi create învățămîntului în această unitate școlară : laboratoare modern utilate, ateliere, săli excelente, cabinete de științe sociale, bibliotecă. Dorește elevilor acestei școli, în majoritate fii de muncitori, succese în activitatea pe care o încep acum. Reținem ajutorul acordat de către părinți și elevi la pregătirea și înfrumusețarea localului. Tovarășul director lansează un apel către părinți pentru a fi alături de învățători și profesori, educatorii tinerei generații. Ia cuvîntul în continuare tovarășul Benone Butnaru, din partea comitetului de părinți, îndemnîndu-i pe elevi la învățătură și disciplină iar pe părinți la o atenție sporită. Elevul Dumitru Burzu rostește emoționante cuvinte la adresa celor care se îngrijesc de pregătirea și instruirea lor. Un grup de pionieri oferă flori, iar după scurtul program artistic, primii intră în clasă cei mai mici, școlarii de clasa întîia, trecînd printr-un coridor viu, format din colegii lor mai mari. Pășesc atenți și îmbujorați în clasele unde-i așteaptă manualele noi și grija dascălilor. Asistăm la unul din cele mai importante evenimente din viața lor — prima oră de clasă. ★ Școala generală nr. 11 din Botoșani. Aceeași atmosferă sărbătorească și festivă. Elevii și diriginții, într-o ordine desăvîrșită, sînt aliniați în careu. Directorul, tovarășul Mihai Acatrinei, rostește cuvîntul de deschidere, îmbinind realizările din anul școlar precedent, cu sarcinile acestuia care începe, el jalonează activitatea ce urmează a fi desfășurată. In numele elevilor vorbește apoi comandanta unității de pionieri. In aceeași ordine, cei peste 800 de elevi intră în clase, unde după primirea manualelor se trece la primele lecții. ★ Prin intermediul microfonului, directorul școlii, profesorul Vasile Pricope, își încheie cuvîntul — un angajament solemn de fapt — în aplauzele careului de elevi ai Liceului „M. Eminescu“ din municipiu. Manifestările lor de aprobare arată că sînt părtași la o promisiune, pe care în același fel și poate în același moment, o fac profesori și elevi din țara întreagă, promisiune de a munci fără precupețire de efort. Elevii acestui liceu se cesta, mai mult simt anulaangajați efortului în datorie, cu cit beneficiază de noi și minunate condiții (un internat cu 208 locuri, o cantină pentru 300 de persoane și într-o perspectivă apropiată, o modernă sală de gimnastică). Au urmat : buchete de flori înmînate profesorilor dragi, despărțirea pe clase, răsfoirea manualelor și gata ! Liniște ! școala a început. Din alt loc, mai de dimineață. Pe o stradă ce îndrumă elevii spre școala nr. 6 din Botoșani. O tanti, făcîndu-se că nu pricepe schimbarea, îl necăjește pe un Costel de 6 ani, în uniformă de elev de clasa I : — Cînd te duci Costel la grădiniță ? — Nu vezi, tanti, că mă duc la școală ? După o așa punere la punct, își continuă drumul spre școala cea mare care are trei ateliere, sală de sport și bază sportivă noi, făcute și cu ajutorul elevilor. Oare promoția lui, de 50 de boboci, ce va face și ea pentru școala dragă, pentru ei ? Ne-am continuat drumul spre Curtești. Aici e o școală de 4 ani, cu elevi mai puțintei, dar care și-au adus la sărbătoare aproape pe toți părinții, mai mulți decât am văzut la alte școli. Prindem un moment și duc o conversație șoptită cu tovarășul Gheorghe Bărăgan, secretarul consiliului popular comunal, prezent la festivitate. — Cu ce a mai fost dotată școala, acum la început de an școlar ? — Cu nimic, fiindcă are totul nou și lucitor, a fost răspunsul, de care m-am convins cînd am pătruns în interior. Intr-adevăr e mult, e foarte mult nou, de la mobilier și școli, pînă la uniforme de elevi. Subsemnații au voie să-și amintească de timpi mai de de mult, cînd nici nu se proclamase încă la noi Republica. Și poate compara imagini de altădată cu izbucnirea de clorofilă albastră a uniformelor școlare de acum, semn evident de bunăstare. Și să zicem : slăvită fi Republică și tu partid aducător al ei, re ne-ați înflorit așa o grădină ! Bun venit, anotimp școlar! Un obiectiv pe itinerariul vacanței terminate: Castelul Peleș din Sinaia Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii Avem prilejul să vizionăm un film al regizorului italian Damiano Damiani, cineast reputat pentru problematica socială de o deosebită actualitate care stă întotdeauna în centrul atenției sale. Un titlu, foarte lung impune de la început atenției noastre ultima sa realizare . Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii. Nu este pentru prima dată cînd Damiano Damiani, coautor și al scenariului, își îndreaptă atenția asupra uneia din racilele majore ale Italiei de astăzi, Mafia. Pentru spectatorii noștri, mai puțin familiarizați cu amănuntele unei situații care frămîntă de ani de zile societatea italiană, filmul aduce lărgirea unei noțiuni. Pentru mulți dintre noi Mafia se confundă cu puternice bande gangsterești, asociate sau în conflict. Filmul lui Damiano Damiani demască nu numai legăturile pe care (știam) le au aceste bande cu lumea afaceriștilor, ci demonstrează că Mafia este de fapt mult mai mult, adică o conspirație a marilor industriași, proprietari, capitaliști de proporții, care nu se dau în lături — pentru apărarea intereselor lor — de la crimă, corupție, trafic de influență, presiuni, însăși demascarea cu mijloace artistice eficiente a acestei lumi putea să constituie în filmul „Mărturisirile unui comisar de poliție în fața procurorului republicii“ o tematică de larg interes de-a face spectacular. Avem însă cu un film politic dens și bine realizat, în care se impunea deci o atitudine decisă și limpede și, mai mult decît atît, o poziție clară de înfruntare, de luptă hotărîtă împotriva acestei situații, luptă în care, în Italia de astăzi, sunt prinse toate forțele progresiste. In film, această luptă trebuia demonstrată prin modalități artistice, specifice cinematografului. Aici este meritul regiei și al scenariului. Pentru că filmul are un suspens al său, o curgere pasionantă în desfășurarea sa epică, mă voi feri să dezvălui subiectul. Pot afirma însă că maniera conceperii scenariului este magistrală. O înfruntare care se dezvoltă pe două planuri paralele, permite filmului o latură de acțiune propriu - zisă (lupta comisarului cu mafioții, cu planul acesta aparent de neînfrînt) și o alta psihologică, mai pasionantă chiar decît prima (opoziția comisar - substitut de procuror). Este o demonstrație abilă că numai reunirea tuturor forțelor de bună intenție, cinstite, curajoase va asigura succesul . Și aceasta în ciuda formelor împietrite de aplicare a legilor, în ciuda aparențelor favorabile adversarului. Această luptă de conștiință, care prelungește acțiunea unui om în voința și înțelegerea altuia, este de fapt o premisă pentru succes. Am afirmat că scenariul și regia sunt la înălțime. Producătorul a avut grijă să asigure în toate compartimentele filmului o colaborare de mare profesionalitate. Vom enumera doar calitățile lustrației montajului, aleisonore, ale peliculei. Și, în sfîrșit, o distribuție inspirată, avîndu-i în centrul ei pe Franco Nero, pe Martin Balsam și pe Marilù Tolo. Actorii din planul doi nu sînt nici ei de neglijat : Claudio Cora, Arturo Dominica, Michele Cammino etc., etc. Filmul lui Damiano Damiani a fost etichetat uneori drept un „film programatic“, „o anchetă socială“, „o radiografie socială“, „o analiză socială“. Abținîndu-mă de la etichete, pleda pentru eficiența voi și calitatea indiscutabilă a acestui film reprezintă el, în tot ceea ce constatînd că Medalia de aur cu care a fost distins la Festivalul filmului de la Moscova se justifică categoric. DOREL SCHOR Cronica filmului Vasilica Tastaman și Dem Rădulescu în filmul „Astă seară dansăm în familie“ inemat cinema © cinema SIMBATA 16 SEPTEMBRIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9,30 ; 11,30 ; 14 ; 16,10 ; 18.20 ; 20,30 ! Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii. Grădina de vară, orele 19,30 ; Sunetul muzicii (I—II). DOROHOI — Cultural, orele 15 , 13 ; Naufragiați în spațiu (I—II). Tineretului, orele 15,30 ; 18,30 : Anna celor 1000 de zile (I—II). BUCECEA — Bucecea, orele 17 , 19 i Micul scăldător, DARABANI — Făclia, orele 18 ! Astă seară dansăm în familie: LA VENI — Patria, orele 17 , 19 : Robin Hood. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 i Steaua Sudului. TRAȘEȘTI — Victoria, orele 18 , Felix și Otilia (I—II). Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 6.00 Buletin de știri. 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Succese ale discului. 11.00 Buletin de știri. cu melodia și interpretul 11.05 întîlnire populară preferat. 11.35 Dialog pe portativ. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Cîntecul e pretutindeni — muzică ușoară. Unda veselă. Recitalul interpreților Angela Similea, Brenda Lee și Peret. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Valsuri de Chopin în interpretarea orchestrei Paul Mauriat. 15.30 Serial radiofonic pentru tinerii ascultători. 16.25 Caleidoscop muzical. 17.30 Azi, în România. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Recital Sándor Konya. 19.30—24.00 Estrada duminicală. 20.45 Consemnări de Ion Dodu Bălan. 22.00 Rádioja, no. 22.10 Panoramic sportiv. 22.50 Moment Poetic. 24.00 Buletin de știri. RADIO 14.00 14.30 „Perfecționarea organizării și conducerii vieții economice, de stat și sociale“ O complexă culegere de studii semnate de conducători de partid și de stat, de oameni de știință, cercetători, printre care tovarășii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Maxim Berghianu, N. N. Constantinescu și alții, apare sub îngrijirea Editurii politice, ca un real și prețios sprijin pentru activiștii și specialiștii din economie. Lucrarea este structurată în cîteva capitole principale II. „Probleme generale ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“ ; II. „Probleme ale perfecționării conducerii și planificării economiei naționale“; III. „Perfecționarea conducerii vieții sociale“ ; IV. „Perfecționarea activității ideologice“ și V. „Probleme ale relațiilor internaționale", fiecare dintre ele fiind rodul unei vaste și laborioase munci de investigație științifică, subiectul unei problematici largi, de stringentă actualitate. In abordarea tematicii, autorii se călăuzesc de documentele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, de problemele a căror elucidare teoretică necesită o adîncire ulterioară, pe fondul general al dialecticii marxist - leniniste Se aduc astfel precizări asupra unor trăsături esențiale, fundamentale, ale societății socialiste multilateral dezvoltate cum ar fi conducerea de către partid, perfecționarea conducerii științifice a societății și a vieții so- Note de lectura ciale etc. Consider demn de a fi în mod deosebit reliefate aprecierile referitoare la contradicțiile interne ale fiecărei legi economice obiective a socialismului. Scoțându-se în evidență caracterul neantagonist al acestor contradicții, autorii reliefează rolul conducerii politice a societății socialiste pentru a evita, a preîntîmpina mișcarea spontană, oarbă a contradicțiilor, disfuncționalităților, acea evoluție a contradicțiilor care provoacă dereglarea, starea de criză a fenomenelor. Un larg spațiu este rezervat fundamentării teoretice a unor probleme reieșite din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, în care autorii adus extrem de interesante precizări și puncte de vedere proprii. Se subliniază astfel că ultimii ani au fost ani fertili în cultura românească. Sub impulsul acelei puternice descărcări a atmosferei ideologice pe care a generat-o Congresul al IX-lea, arta și cultura au pășit înainte mult mai tumultuos. In lucrare sînt criticate curentele care au existat în artă, atît înainte cît și după Congresul al IX-lea al partidului, explicate fie prin efectul vechilor orientări greșite manifestate prin tendințe de a minimaliza în bloc, de către unii, a tot ce s-a creat în deceniile V—VI, acreditîndu-se ideea că totul trebuie luat de la capăt. Fără a i se rezerva un rol de „fotograf“ al societății, culturii îi revine sarcina ca, reflectînd adevărul obiectiv al societății, lupta dintre vechi și nou, să sugereze modalități de depășire a greutăților, prefigurînd și sugerînd mai binele, mai echitabilul, mai firescul. Trăsăturile morale și etice ale comunistului (caracterizate atît de bine la Conferința Națională a partidului din iulie a.c.) fac obiectul unor studii în care se vizează modalitățile de desăvîrșire a chipului uman al omului înaintat al zilelor noastre pe care cultura trebuie să-l reflecte cu mijloacele-i proprii de exprimare. In cuprinsul unei scurte prezentări, nu poate fi desigur epuizată nici măcar sumar aria largă de subiecte, închegate organic în culegerea susaminită. Suntem siguri însă că fiecare dintre acei ce vor studia vor putea afirma, după închiderea cărții, că și-au putut îmbogăți — cu ajutorul ei — orizontul politic, economic și social. . . S. MICHEL 16 SÎMBATA SEPTEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Biblioteca pentru toți. 9.50 De vorbă cu gospodinele. 10.05 Revista literară TV Ialitare. 10.35 Reportaj TV. 10.55 Lisiune de divertisment. 11.45 In slujba sănătății. 12.00 Telejurnal. 16.30 Deschiderea de după-amiază.emisiunii Emisiune în limba germană. • întrecerea cea mare. Se realizează angajamentele în cinstea aniversării Republicii. 18.15 Ritm, tinerețe, dans. 18.50 Arta plastică. * A treia ediție a taberei de sculptură Măgura — Buzău. 19.05 Avram Iancu. Antologie lirică. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. Sluete în alb și negru. „Hansel și Gretel“. 19.30 Telejurnal. 20.00 Avanpremieră. 20.05 Tele-enciclopedia. 20.45 Film serial. Mannix. „In capcană“ — partea a II-a. 21.35 De dragoste. 22.35 Telejurnal. 22.50 Săptămîna sportivă. 23.00 Am strîns toamnă după toamnă. Tardive regrete De unde și cum o fi lacul fost Amurăriței A. loan de 20 bucăți căpriori de brad nu se știe. Cert este insă încă că a fost interceptat in timp ce se transporta acasă la Știubieni iară nici o formă legală care să se ateste proveniența. Legea spune clar in asemenea situație: se confiscă materialul. Amurăriței Insă a spus altfel: legea asta nu pentru mine ci alții, și, dintr-o inițiativă pentru pe care acum o regretă, a ridicat căpriorii din curtea consiliului și a dres-o in așa fel ca să li se piardă urma. Acum, diferendul lui cu legea este în curs de soluționare. Rutieră Iată, din nou, un accident de circulație soldat cu un deznodămînt tragic. Lepărdă Constantin, din Dorohoi, str. Muzelor nr. 26, șofer la autobaza din localitate, a accidentat-o mortal în timp ce circula cu mașina pe drumurile publice pe Șteluță Aurica. Și doar era reglementar, o simplă de făcut, depășire... Comentariul, morala sînt acum inutile. Cine-I păzește ? Mihai Cobilă, din comuna Hlipiceni, funcționa pînă nu de mult ca paznic la Baza de recepție Todireni. O la timpul trecut fiindcă spunun acum el nu mai este paznic și nici nu mai are cum să fie odată ce miliția i-a retras avizul pentru acest post și a propus întreprinderii desfacerea contractului de muncă, este ușor de bănuit : a Motivul fost surprins ducînd acasă o cantitate de fasole sustrasă de la bază. Parcă ce altceva se mai putea /ace ? Doar nu aveau să angajeze cei de la bază încă un om care să-l păzească pe mobilă. De la Traian Nicorici telegramă zicîndu-și că un chei o dată început trebuie să tină cit mai mult, Nicorici Traianiv mecanic la I.A.S. Cătămărăști s-a desfătat vreo două la rlnd, fară să mai treacă zile pe la serviciu, cu lichide din cele care înveselesc omul. Apoi, ca să-și motiveze absența, și-a compus o mină îndurerată cu care a intrat la poștă și a trimis directorului unității o telegramă in care își transmitea sincere condoleanțe pentru decesul... mamei sale. Oameni neîncrezători, cei de la I.A.S. au dat telefon la Coțușca de unde au aflat că Traian s-a grăbit să-și treacă prea devreme mama pe lista dispăruților, aceasta aflîndu-se în viață. Ia care întîmplare noi îi să fie bine sănătoasă pe dorim mai departe, iar pe feciorul ei prea iubitor 11 sfătuim să nu mai repete o asemenea poantă cu doha, poantă la care conducerea unității a desfăcut contactu de muncă fară măcar să zâmbească. Rubrică realizată de VICTOR NEAGU