Clopotul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 28, nr. 3561-3638)
1972-11-08 / nr. 3593
PROLETARI DIN TOATE TARILE. INITIVAJ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3593 I miercuri 8 noiembrie 1972 I 4 pagini 30 bani a ? £ ? V 2 * Teatrul de ama \ í . vtori în întrecere \it ? \ \ \ * Știința la zi 2 \ * Arca lui Noe DOSARUL misiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimisinii ECONOMISIRII 24 de ore din 24 Pepiniere propriiNU. RISIPEI I Exemplul bun Prin actualul sistem de organizare, producerea puieților din specii forestiere este concentrată în mari pepiniere, în care se asigură un grad ridicat de mecanizare a muncii și, evident, multe alte avantaje. Potrivit acestui sistem, ocoalele silvice din județul nostru trebuiau să se aprovizioneze cu material săditor de la Salcea — Suceava. Așa am și procedat în anii din urmă. Datorită însă diferențelor climatice care există între o zonă și cealaltă, se întîmpla frecvent, în cazul Împăduririlor de primăvară, ca in timp ce la noi s-ar fi putut lucra din plin la plantat, la Salcea să nu se poată încă intra pe teren pentru a prelua puieții. Pentru a elimina acest inconvenient, pădurarii noștri, încă de acum 2 ani în urmă, au început să-și producă, în perimetre restrînse, materialul săditor necesar . In momentul de față avem în județ 88 mici pepiniere proprii, totalizînd aproape 6 ha, care produc aproape 2 milioane puieți, pepiniere care sînt întreținute prin efortul pădurarilor și a familiilor acestora. La nivelul unui an de producție, economiile ce se realizează pe această cale de VICTOR CORDUNEANU directorul Inspectoratului silvic județean Botoșani (Continuare in pag. a III-a) In secția finisaj a Uzinelor textile „Moldova", se acordă atenție gospodăririi materialelor Fotografia : I. NEGREA AZI ÎNTREBAM: Tovarășe director, Eugen Dăringă, de la I.J.C.M. Botoșani 1. Peste cîți ani veți da în folosință alimentarea cu apă de la S.M.A. Dîngeni ? SEMNAL DE ALARMĂ Cu suma pierdută prin rebuturi și remanierea produselor la U.F.R.Q/I.A. I.I.L. „Flamura în primele trei trimestre ale anului, se putea construi o grădiniță pentru copiii salariaților în papina a lll-a Mina gospodaruluipeste tot! Mai sînt două luni pînă la încheierea anului 1972, dată la care se împlinesc 3 ani de cînd I.J.C.M. Botoșani nu a reușit să dea în funcțiune obiectivul „alimentare cu apă“, în valoare de 1 500 000 lei, la S.M.A. Dîngeni. Este cu totul și cu totul de neînțeles, cum conducerea acestei întreprinderi poate manifesta o astfel de neglijență față de o obligație contractuală. Termenul pentru darea în funcțiune era 30 decembrie 1970. Beneficiarul a înțeles ,parțial a acceptat greutățiși le constructorului în primul an, dar ne întrebăm: în anii 1971 și 1972 mai poate fi tolerată o astfel de atitudine ? Este adevărat, canalizarea pentru aducțiunea apei potabile este parțial terminată și apa a ajuns la S.M.A. Dîngeni, dar ne întrebăm, cum se va revolta reziduală, în primul cu apa rînd cu cea de la atelierul mecanic care prezintă pericolul de poluare a apei freatice ? Cînd se vor termina separatorul de grăsimi și uleiuri și bazinul de contact pentru neutralizarea apelor acide și alcaline ? Conducerea stațiunii îl invită pe tovarășul Dăringă, personal, Ia fața locului spre a se convinge (dacă e nevoie) de restanțele existente la acest obiectiv. CAMPANIA AGRICOLĂ Două probleme de stringentă actualitate 1. PRODUCȚIA VIITOARE DE GRIU 2. EXECUTAREA OGOARELOR DE TOAMNĂ Condițiile climaterice mai puțin favorabile din luna octombrie au determinat ca griul să fie însămînțat în perioada optimă (pînă la 20 oct. a.e.), pe numai 73 la sută din suprafața planificată, diferența fiind însămînțată mai tîrziu și în condiții agrotehnice mai corespunzătoare. Această puțin situație, impune ca în fiecare unitate agricolă aceste zile măsuri să se ia în deosebire, diferențiate de la o tarla la alta, pentru a îmbunătăți condițiile de germinație și dezvoltare a culturii griului. Din verificările făcute în teren, rezultă că la unele cooperative agricole cum sînt cele din Hilișeu, Șendriceni, Hănești, Copălău, Sulița, Blîndești, Bălușeni, Poiana, Ungureni, Trușești, Horodiștea și altele, însămînțarea s-a făcut pe teren umed, din care cauză 10—15 la sută din sămânța bună n-a fost suficient disticîncorporată în sol. Pentru a asigura și acestor semințe, condiții bune de germinație, este necesar ca specialiștii din unități să verifice în cel mai scurt timp, fiecare din tarlalele cu asemenea situații și acolo unde terenul s-a zvîntat să folosească tăvălugul inelar sau Kroschelette — perpendicular, sau în diagonală pe direcția de semănat. In urma acestei lucrări tăcută la timp, prin nivelarea și fărâmițarea bolovanilor, semințele vor fi acoperite cu un de sol și puse mai bine strat în contact cu acesta, ceea ce va determina o răsărire și o densitate mai bună, cu influență favorabilă directă asupra producției de grîu. Ca o consecință obiectivă a modificării amplasării griului în vederea urgentării semănatului, suprafețe importante au fost însămînțate după grîu în anul II și III, fiind posibilă apariția unor atacuri de gîndac ghebos și a unor carențe în elemente nutritive. Pentru a evita unele pagube determinate de atacul unor dăunători, se im Ing. V. ALUNGULESEI director adjunct, Ing. S. GLASBERG șef serviciu, Direcția generală județeană pentru agricultură (Continuare în pag. a III -a) Noi prestări de servicii la cooperativa „ÎNFRĂȚIREA“ Ca urmare a diversificării acțiunilor de prestațiuni de servicii către populație, la cooperativa meșteșugărească „înfrățirea“ a luat ființă o secție de înrămări tablouri, în cadrul complexului de pe Calea Națională. Tot aici se află și expoziția de mobilă. De asemenea, cooperativa, începînd de la această dată, dispune de un specialist autorizat pentru verificarea și repararea aragazelor. In curînd, în cadrul complexului de pe Calea Națională va funcționa și un dispecerat unde se vor putea primi comenzi telefonice în vederea reparării mobilierului și articolelor electrice de uz casnic. ata a 21 In pagina a ll-a 1 ^ • Așezămintele de ^ ^ cultură si tineretul 2 ^ V <, t ? £ í ' vV^XXXXNXX^NXXXV^XXVOVXXXXXXXXXXXXXX^ ÎN ÍNTÍMP1NAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII PERFORMANȚELE ȚESĂTOARELOR Harnicul colectiv de țesătoare al Uzinelor textile „Moldova“ a încheiat cea de a zecea lună a anului cu noi succese în muncă, înregistrîndu-se și în octombrie însemnate depășiri de plan, întrecerea țesătoarelor, desfășurată sub genericul „Zilnic de la fiecare război cîte 3 metri de țesături peste plan“ a contribuit la depășirea planului uzinei la țesături cu peste 29 mii m.l. pe luna octombrie, succes dedicat celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii. Iată numele primelor zece clasate și cantitatea de țesături cu care și-au depășit planul : 1. Verona Acatrinei — 2 588 m.l. 2. Teodora Moisa — 2 520 m.l. 3. Ortansa Luca — 2 047 m.l. 4. Maria Chelaru — 1 781 m.l. 5. Maria Ciobanu — 1 740 m.l. 6. Maria Moroșanu — 1 691 m.l. 7. Elena Văleanu — 1 397 m.l. 8. Adela Burlacu — 1 365 m.l. 9. Iulia Ivan — 1 252 m.l. 10. Elena Belcescu — 1 122 m.l. După cum se vede pe lingă unele „vedete" ale acestei întreceri a căror nume ne-am obișnuit să le întîlnim lună de lună în plutonul fruntașelor ca Maria Chelaru, Teodora Moisa, Maria Ciobanu, Elena Văleanu au apărut nume noi care aspiră spre un titlu de onoare în această competițe care capătă pe zi ce trece un caracter de masă. Demn de menționat este faptul că în luna octombrie s-au înregistrat însemnate depășiri de plan la țesături cu o valoare mare cum ar fi de pildă, gradel atlas, tercot „Andrei", tercot „Vucova“, tercot „Flora“, țesături din bumbac pentru prosoape etc., acesta contribuind în mai mare măsură la depășirea indicatorilor planificați. Recent, în Piața Republicii din municipiu a fost dat în folosință noul și modernul hotel „Rapsodia“. După cum am fost informați de către Gheorghe Chirilă, directorul Oficiului județean de turism Botoșani, hotelul dispune de 174 locuri în 94 camere. Se fac ultimele pregătiri în vederea dării în folosință la parter a unui bar de zi cu 24 locuri, un restaurant modern cu 122 locuri și un restaurant-autoservire care va dispune de 100 locuri. ZILNIC PESTE PLAN, CÂTE 3 METRI DE ȚESĂTURI DE LA FIECARE RĂZBOI! De la Darabani, șoseaua asfaltată ne conduce la Păltiniș. Comuna cu satul ei cel mai mare, Horodiștea, se află în cel mai nordic punct de pe harta țării. Această coordonată geografică însă e departe de a ne lăsa impresia că Păltinișu e undeva, departe, izolat du restul localităților din județ. Ca pretutindeni, în toate colțurile patriei, și aici, în comuna de pe malul Prutului s-au petrecut, în ultimul sfert de veac, importanțenomică, mutații în viața ecosocială și spirituală. Suflul noului, al transformărilor cotidiene se simte pregnant, la fiecare pas. Viața pulsează din plin și, ca intr-o inimă prea generoasă, simțim ritmul dinamic al dezvoltării comunei pe toate planurile. . Agricultura constituie și • aici, în Păltiniș, principalul izvor al bunăstării și fericirii țărănimii. Cele două cooperative agricole de producție, una la Horodiște, și alta la Păltiniș, merg din an în an spre rezultate economice tot mai bune. Averea lor obștească a crescut de la înființare, cînd era de 4,7 milioane lei, la peste 13 milioane lei, în prezent. Producția agricolă a atins :ore nebănuite în trecut. Un exemplu ce numai cu cîțiva ani în urmă părea de domeniul imposibilului i pe tarlalele „Țarnă“ și „Fînaț“, s-au obținut, în această toamnă, cîte 10.000 kg de porumb știuleți la ha. Cum s-ar zice, hectarul și vagonul ! Toader V. Antonesei, om în vîrstă de 73 ani, e adesea la lucru pe cîmp. NI întrebăm de ce nu-și respectă bătrînețele, că doar are pensie și alte venituri din cooperativa agricolă ? „Nu mă lasă inima să stau acasă cînd văd așa mîndrețe de recoltă pe cîmp“, ne răspunde el, bătrînul septuagenar. „Muncesc și eu alături de ceilalți din cooperativă pentru că numai așa vom avea mai multe din cele necesare casei“. La oamenii din Păltiniș munca e într-adevăr, mai mult decît un cult. E o necesitate izvorîtă din conști-Prof. VASILE COȚOFREI corespondent voluntar TH. I. UNGUREANU (Continuare in pag. a IV-a) O aritmetică a împlinirilor DIN CRONICA UNUI SFERT DE VEAC CUM JUSTIFICAT! BUNUBILE BORI UNITE? însemnări pe marginea aplicării Legii nr. 18/1968 tanța socială a muncii, statul nostru socialist nu numai că proclamă dreptul de proprietate personală, dar creează și garanțiile corespunzătoare pentru ocrotirea ei. Există unele persoane, bineînțeles puține la număr care, datorită unor rămășițe burgheze, a vechilor moravuri, a influențelor pe care le mai exercită concepțiile străine societății noastre, manifestă tendințe de înavuțire sau de acumulări de bunuri, prin alte mijloace decît prin muncă cinstită. Ori, tocmai astfel de mijloace, astfel de fel de viață, vin în contradicție flagrantă cu principiile morale ale societății noastre, motiv pentru care, acestea neputînd fi tolerate, a impus din partea statului luarea unor măsuri în consecință. Pe această linie se înscrie apariția Legii nr. 18 din 24 iunie 1968 (cu modificările aduse prin Decretul nr. 311 din 15 septembrie 1971) privind controlul provenienței unor procuror VASILE CĂRARE Procuratura locală Botoșani C. FILIP (Continuare în pag. a IlI-a) Avînd la bază principiul socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și impor- DPI ȚARĂ • La Uzina metalurgică ieșeană, în urma introducerii unor procedee tehnologice moderne și a unor tehnici noi — s-a ajuns să se înregistreze indici tehnologici privind consumul de metal și comparabili cu manoperă ai celor mai moderne unități din țări cu tradiție în acest domeniu. Astfel, consumul de metal pe tona de produse finite este de 1098 kg, egal cu cel din industria siderurgică din Marea Britanie și cu 3 kg mai mare decît în cea japoneză,