Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-01-31 / nr. 3663
Cronica 11'1' BOTOȘANI O noutate — Poftiți tovarășe Grigoraș. — FIECARE SPECIALIST UN CADRU DE CONCEPȚIE. Sub acest generic, la Dorohoi, a fost organizată, din inițiativa comitetului orășenesc de partid, o „masă rotundă”, la care au toți inginerii și participat tehnicienii din unitățile economice ale orașului. Cei prezenți și-au manifestat dorința pentru permanentizarea unor astfel de discuții, insistînd pentru înființarea și la Dorohoi a unei comisii de ingineri și tehnicieni, care să-și inaugureze activitatea (în jurul de 15 mai a.c.) cu zilei o sesiune de comunicări științifice avînd ca teme : „Posibilități de creștere a productivității muncii în unitățile dorohoiene“, „Folosirea mai eficientă a timpului specialistului în producție". Șursa ne-a fost transmisă de Gh. Grigoraș, locțiitorul secretarului Comitetului orășenesc de partid Dorohoi. Lira Covasnei — locul III Lira Covasnei, concurs republican de recitări, care a avut loc la Tîrgu Secuiesc, în zilele de 27 și 28 ianuarie i-a prilejuit tinerei învățătoare din satul Drislea, Mariana Chelm, ocuparea locului al treilea. Reprezentanta județului nostru a recitat în concurs Blestem, de Nicolae Labiș. • De mîine, la toate ghișeele C.E.C. începe operațiunea de transcriere a dobînzilor C.E.C. pe librete. •Trei asociații de locatari din municipiul Botoșani s-au întrunit ieri după-amiază, la școlile generale nr. 4 și 7 și la grupul școlar comercial, în adunări generale pentru adoptarea dări de seamă, venituri și planului, de pe anul 1973, cheltuiesc alegerea organelor de lucru. 45 de ingineri, tehnicieni și de cooperative președințile din județ au agricuplecat, în cursul dimineții, într-o excursie de 5 zile, organizată de U.J.C.A.P. re cu O.J.T., în colaboracare are drept scop unui schimb facilitarea de experiență a acestora cu lucrătorii unor unități agricole fruntașe din județele Suceava, Brașov, Mureș și Cluj. Pe scena căminului cultural din „încercarea“ Oroftiana , de V. I. Popa De la dispeceratul Inspectoratului județean de interne • Șoseaua Dorohoi — Darabani. In satul Dragalina a fost accidentat mortal, Dumitru tinești. Gurzu din Cris- Autorul accidentului, dispărut de la locul faptei, a fost identificat de către lucrătorii de miliție, după 24 de ore ; Gheorghe Barbacaru, conducător auto de la Autobaza Dorohoi. • A fost trimis în instanță dosarul privind pe Vasile Vicol din Botoșani, strada Popa Șapcă nr. 48 (pentru furt în dauna vecinului său, Gheorghe Ungureanu). • Pavel Manoliu, conducător auto pe autofurgoneta 21-BT-387 (aparținînd I.G.C.L. Botoșani) a tamponat autosalvarea nr. 31— BT-301, condusă de Mihai Vizitiu. S-a constatat că Pavel Manoliu tot semnul nu a respecție „cedează de circulatrecerea“. Drept care a cedat ... 50 lei amendă și i s-a suspendat permisul de conducere pe timp de o lună. CLOPOTUL ® PAGINA 2 La fiecare 1000 lei, 1 leu economisit = milioane Sunt remarcabile eforturile pe care oamenii din economia județului, conduși de organizațiile de partid, le-au depus — și le depun — pentru asigurarea unor randamente economice, rificarea superioară prin valea potențialului material și uman, la nivelul exigențelor actuale stabilite de partid. Unele întreprinderi au realizat producția marfă cu volumul de cheltuieli planificate, altele au făcut aceasta cu cheltuieli sensibil mai mici. Cele mai bune rezultate se localizează la unitățile industriei locale (industria locală din Dorohoi are cele mai mici cheltuieli la 1 000 lei producție marfă). Sarcina deosebită ce stă în fața colectivelor din industria județului în 1973 de reducere a cheltuielilor cu 60,7 lei la 1 000 lei producție marfă, stabilită prin hotărîrea conferinței Organizației județene de partid, solicită eforturi susținute, sporite, pe măsura acesteia. Dacă arătăm că, în acest an, reducerea cu numai un procent a cheltuielilor la 1000 lei producție marfă echivalează cu un spor de producție de peste 2,3 milioane lei și că în ponderea cheltuielilor materiale un procent reprezintă cu 200 mii lei mai mult decât nivelul realizat în 1972, avem imaginea unui obiectiv spre care trebuiesc focalizate eforturile, mobilizate resursele. Pentru creșterea beneficiilor, modalitatea decisivă de acțiune este reducerea costurilor de fabricație, domeniu în care eforturile de pînă acum se cer amplificate. La materializarea acestor eforturi trebuie să-și aducă aportul propagandiștii, lectorii, agitatorii care să demonstreze maselor semnificația economică, socială și politică a valorii unei munci mai rodnice și, pe baze de calcule, mărimea fiecărui procent din diverse categorii de cheltuieli, prin reducerea cărora se poate obține o creștere a eficienței. Calculele demonstrează că numai la Uzinele textile „Moldova“ reducerea, în anul în curs, cu 1 la sută a ponderii cheltuielilor cu materiile prime și materialele folosite ar însemna eliberarea unei sume de peste 330 mii lei iar prin diminuarea cu numai un leu a cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă ar asigura suma necesară procurării a 20 tone în plus de materie primă din care în filatură s-ar putea produce aproape 19 000 kg de fir. Tot aici, reducerea la jumătate a cheltuielilor neproductive în anul trecut (întreprinderea deține mai mult de 50 la sută din totalul acestor cheltuieli pe județ), ar fi condus la realizarea fiecărei 1 000 lei producție marfă cu circa 12 lei mai puțin. La îndemîna acestui colectiv stau multiple căi prin parcurgerea cărora se poate atinge, mereu, o eficiență tot mai ridicată. Aceste căi vizează diminuarea consumului de bumbac, celofibră, poliesteri, permanentizarea unor reglaje optime, folosirea deșeurilor apte de a fi recuperate, reducerea consumului de coloranți, a cupoanelor, fîșiilor prin înlăturarea firelor duble, ruperi în urzeală, deficiențe de finisare etc. Importante pot fi realizate resurse bănești prin reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă și la tînăra unitate industrială — Fabrica de piese de schimb și utilaje pentru industria ușoară. Aici, valoarea unui leu redus la fiecare 1 000 lei producție marfă, la producția anului 1973, înseamnă o sumă egală cu necesarul pentru fabricarea de piese și utilaje, al căror echivalent valoric reprezintă costul a 20 războaie de țesut. Intre căile spre care trebuie să-și îndrepte atenția lectorii, propagandiștii să nu fie pierdute din vedere raționalizarea și reducerea consumurilor de metal, gospodărirea chibzuită a energiei, folosirea judicioasă a forței de muncă, modificări constructiv - tehnologice la unele produse etc. De mari posibilități dispune și Fabrica de confecții din Botoșani în reducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă, cerință spre care trebuiesc canalizate eforturile conștiente ale tuturor muncitorilor. Pentru că la această unitate, aferente realizarea producției anului 1973 cu o cheltuială mai mică cu un procent eliberează o sumă egală cu necesarul pentru fabricarea a circa 16 mii perechi pantaloni în plus, valoarea unui procent crescînd în 1973 cu peste 100 mii lei față de 1972. Dar reducerea cheltuielilor materiale este o obligație — morală, în primul rînd — față de societate, nu numai celor trei colective luate aici, în discuție. Asemenea calcule care să vizeze reducerea valorică a diferitelor părți ale cheltuielilor de producție pot și trebuie făcute în toate unitățile economice din județ, fie ele republicane, de interes local sau ale cooperației meșteșugărești, pentru că cheltuielile de materie primă și materiale, în totalul cheltuielilor, oscilează între 80 - 88 la sută (exceptînd Intreprinderea minieră Miorcani, unde acestea sînt în jur de 20 la sută). In industria locală și cooperația meșteșugărească rezerve însemnate pot fi puse în valoare în direcția reducerii consumului de metal, țesături, lemn, apelîndu-se la reproiectarea tipurilor de mobilă, folosirea înlocuitorilor, ușurarea greutății produselor evitarea folosirii de materiale supradimensionate etc. Oprindu-ne doar asupra cîtorva din căile și rezervele interne ce stau la îndemîna oamenilor muncii din industria județului nostru, am demonstrat, pe bază de cîteva calcule, că reducerea ponderii cheltuielilor materiale — practic posibilă oriunde se produce — este o activitate nemijlocit legată de bunăstarea noastră, a tuturora, a fiecăruia în parte. Lectorii, propagandiștii, agitatorii, prin îmbinarea calcului economic cu demonstrația convingătoare, pot, în fiecare colectiv de muncă, să-și aducă o contribuție sporită la conștientizarea tuturor oamenilor în acțiunea de reducere a cheltuielilor de producție — cale de obținere a unor producții suplimentare, baza materială a îndeplinirii înainte de termen a planului cincinal. MINAI ÎN SPRIJINUL CELOR CARE STUDIAZĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID S\\\\\N\\\\\V CARAVANA CULTURII Continuîndu-și programul stabilit de organizatori, caravana culturii a poposit duminică în comuna Corni și în satul Brehuești din comuna Vlădeni. Această a doua ieșire în public ne poate favoriza și cîteva concluzii cu privire la eficiența acțiunii. Referindu-ne la modul în care publicul receptează mesajul transmis prin intermediul expozițiilor de artă plastică, constatăm că, atunci cînd acestea sunt prezentate în mod atrăgător, competent prind lucrări accesibile și nudevin punct de atracție pentru un mare număr de săteni. La Corni, expoziția „Trepte spre lumină“ cuprinzînd lucrări inspirate din trecutul de luptă al poporului sub conducerea partidului comunist, semnate de plasticieni de valoare, (C. Ressu, Iser, Corneliu Baba. ..) a fost comentată de prof. Alexandru Pleșca și a atras zeci și zeci de tineri și vîrstnici în preajma pînzelor expuse. Deosebit de apreciată a fost apariția în ambele localități a elevilor Școlii populare de artă, grupați în orchestra de muzică ușoară condusă de muncitorul Andrei Argint. Apropiindu-se de piese de mare popularitate, solistele Dorina Geambașu și Rodica Apostol au fost deseori rechemate la rampă. Aceasta ne arată că receptivitatea la solicitările auditoriului sporește efectul actului artistic. S-a remarcat în mod deosebit și forța de influențare a filmului, în special a celui documentar - științific. Brigada științifică compusă din dr. Ion Munteanu, prof. Alex. Pleșca și Viorel Covătaru care au răspuns la întrebările oamenilor muncii din Corni, precum și grupul de intelectuali format din prof. Paul Sadurschi, Ion Dănilă, Mariana Cliveți, Vasile Bărbăcuț, care au prezentat în satul Mîndrești simpozionul „Județul Botoșani, leagănul unor mari personalități ale științei și culturii“, au folosit de ambele dăți sprijinul filmului. Peliculele „România, țara mea" și „Africa ’72“ au completat expunerea „Prestigiul internațional României". Alte filme docualmentar - științifice („Celula și cromozomii" „Cucuteni", „Mai tare ca piatra", „N. Iorga“, „M. Kogălniceanu", „Dr. Gh. Marinescu", „Procesul Păsării“) au fost instrumente prețioase în susținerea expunerilor pe teme științifice prezentate în cele două localități. Nu au lipsit nici galele de filme artistice. Acțiunea caravanei a fost deschisă încă de sîmbătă seara prin prezentarea unor noi realizări ale cinematografiei românești. Filmele „Datini și obiceiuri din nordul Moldovei“ și „Sfînta Tereza și diavolii“ au fost urmărite cu interes în satele Sarafinești și Corni, iar grupajul „Ritmuri românești“ și Săgeata căpitanului Ion“ în satul Brehuești. Aflată încă la început, caravana culturii se dovedește pasibilă de multiple îmbunătățiri care o pot transforma într-un model de acțiune cultural - educativă. C. VALERIAN ARCA LUI NOE Poveste în 5 puncte 1. Maftei D. loan din comuna Havîrna era gestionar la cooperativa de consum, în care calitate a primit 1300 kg porumb știuleți de la C.A.P., pentru a-i vinde producătorilor pe baza dovezilor de la Industria cărnii . 2. Maftei D. loan n-a înregistrat cantitatea în gestiune și nici n-a prezentat actele de proveniență la contabilitatea cooperativei de consum. 3. Maftei D. loan a vîndut porumbul unor cetățeni, însușindu-și contravaloarea. 4. Maftei D. loan a ajuns astfel celebru. A aflat de el și procuratura care îi califica totalul primelor 3 puncte drept „infracțiune de delapidare". Urmează 5 (ani?). Ca să nu se cunoască Trecînd într-o zi cu oile sale și ale saua C.A.P. altora pe lingă iarBold, Ioan M. Rotariu din Manoleasa — și-a îmbogățit turma cu 14 oi ale cooperativei agricole, care pășteau tot cam pe acolo. Ce au păzit ciobanii .Cucu Vasile, Măzureac Gheorghe, Crîșmaru Gheorghe și Talpig Costache — nu știm noi din moment ce nu știu nici ei. Știm doar că Rotariu a dosit 7. din cele 34 oi la unul Ciobanu Costache, scoțîndu-le crotalele de la urechi și făcînd în loc niște crestături cu cuțitul, ca să nu se cunoască. Dovadă că nu s-a cunoscut nimic este prezenta notă, ca să nu mai vorbim de organele de miliție care în colaborare cu procuratura, vor lua măsuri ca totul (inclusiv Rotariu) să fie la... secret. Vacanță la Roma Aflăm că la Roma e vacanță (altfel decît in filmul cunoscut). La căminul cultural s-a făcut o nouă instalație electrică, cea veche fiind necorespunzătoare. Dar nici după un an, n-a venit nimeni (de la exploatarea electroenergetică) să facă recepția, încît bine am zis despre noua instalație : e în vacanță! Acum locuitorii așteaptă „Vacanță la Roma" (filmul) și „Recepția la cămin“ (completare). Suntem asigurați că de bucurie, sătenii ar fi dispuși să acorde și o recepție, contra recepția pomenită. Hai, tovarăși electricieni, că venim și noi... Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU ’ Școala generală de 10 ani măești. Oră de lucru în atelierul de lăcătușerie. Fotografia : TAPETREI MIERCURI 31 IANUARIE 9.00 Curs de limbă engleză. 10.00 Telex. 10.40 La ordinea zilei. 11.00 Revista literară TV. 11.40 Film serial. Pe urmele lui Capița. 13.00 Telejurnal. 17.30 Curs de limbă germană. 18.00 Telex. 18.15 întrebări și răspunsuri. 18.40 Aniversarea unui cor. 19.00 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Teleobiectiv. 20.20 Telecinemateca : Ciclul Jean Gabin. Strada Preeriilor. 21.50 Florica Bodeuț — inedit... Vechi doine bihorene. Emisiune de Dan Constantinescu. Imaginea Gh. Frunză. 22.00 24 de ore — România în lume. 22.40 Gala Emisiune maeștrilor. de Mariann Banu , 23.00 Baschet masculin : Dinamo București — Ignis Varese. cinema cinema MIERCURI 31 IANUARIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 , 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Eliberarea lui L.B. Jones. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 , 19 : Misiunea sublocotenentului Șipoș — Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 . Și totuși, Eoris există: BUCECEA — Bucecea, orele 17 : 19 : Cortul roșu. DARABANI — Făclia, orele 18 : Romanticii. LA VENI — Patria, orele 17 . 19 : Nikolentira Bursac. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Cele șapte logodnice ale caporalului Zbruev. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 : Ultimul domiciliu cunoscut.. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul românesc „Explozia" a cărui premieră va avea loc mîine la cinematograful „Luceafărul" din Botoșani note de lectură note de Studii și comunicări de științe naturale Recent a ieșit de sub tipar volumul de studii și comunicări din domeniul științelor naturale sub titlul „Contribuții la cunoașterea florei și faunei județului Botoșani". Fiind prima publicație de acest gen a Muzeului de științe naturale din Dorohoi, ea prezintă specialiștilor, studenților și elevilor, marelui public 39 de comunicări care cuprind un apreciabil volum de cunoștințe despre unele plante și animale de pe teritoriul județului nostru și al județelor vecine, precum și o bogată informatică privind importanța economică și practică imediată a acestor specii de plante și animale. O serie de materiale tratează probleme de geografie, de protecție a monumentelor naturii și a personalităților din domeniul științelor naturii de origine botoșăneană. Volumul de comunicări conține și o serie de materiale privind maniera modernă de organizare a muzeelor de științe naturale și contribuția acestora la formarea concepției materialist dialectice despre natură și viață. Volumul este editat sub îngrijirea conducerii Muzeului de științe naturale Dorohoi cu sprijinul Comitetului județean de cultură și educație socialistă Botoșani. Dintre materialele care tratează pe larg problemele de floră și faună a județului nostru menționăm : „Contribuții floristice din județul Botoșani“ (Gheorghe Vițelariu — Valeriu Ianoschi) ; „Considerații asupra florii medicinale din bazinul Bașeului" (Gh. Mihai). „Contribuții la flora județului Botoșani" — îmbogățește 81 de specii cormofite citate pentru prima dată în Flora R.S.R. (de D. Mititelu și Simion Haja). Aceiași autori prezintă flora masivului forestier Gorovei — care cuprinde 536 specii de cormofite — din care 57 specii sunt noi pentru județul nostru. In domeniul zoologiei s-au prezentat 19 comunicări din care cităm : Fauna Lepidoptere a județului Botoșani (I. Nemeș) ; Răspândirea corbului în județul Botoșani (Corneliu Andriescu și Victor Corduneanu) ; Cauza morții ciorilor de semănătură (Corvus trilegres L) în orașul Dorohoi (C. Andriescu) ; Contribuții la studiul malofagelor (Malophaga Nitzsch) — parazite pe corvide din județul Botoșani (C. Pirică și C. Andriescu) ; Contribuții asupra cunoașterii Cerambycidaelor din nordul Moldovei (Ioana Andriescu) ș.a. Volumul se încheie cu evocarea personalității ilustrului biolog, prof. doctor Petru Șuster. Comunicările sunt însoțite de rezumate în limbile germană sau franceză și prezintă o bogată bibliografie de specialitate. Forma și grafica întregesc aspectul plăcut al volumului. Acesta se găsește la toate instituțiile de cultură din județul nostru. Prof. ION DAMIAN • Ansamblul artistic sucevean „Ciprian Porumbescu" a susținut în sala teatrului de stat „Mihai Eminescu“ din municipiu spectacolul „Suceavă, mîndră grădină“, alcătuit din dansuri și melodii populare. Publicul, venit în număr foarte meritate mare, a răsplătit cu aplauze cele mai reușite numere ale programului. Flăcăii și fetele Sucevei, îmbrăcați în culorile alese ale costumului popular specific au oferit frumoase dansuri (coregrafia Viorel Vatamaniuc) din Valea Dornelor, Pîrtești și Frătăuți. Cînd vine, sugerînd linia blîndă a obcinelor, cînd repezi, asemenea apelor de munte, dansurile au impresionat prin virtuozitate și varietate de mișcare. Cîntecele populare interpretate de cunoscuți soliști ai ansamblului (Sofia Vicoveanca, Traian Straton, Aurel Tudose, Alexandru Dumbravă, Nicoleta Vasilovici, George Tofan, Maria Dascălu), melodiile interpretate la fluier, clarinet, trompetă, nai sau cimpoi, orchestra dirijată de George Sirbu — toți cei prezenți în scenă — au oferit într-o atmosferă de bună dispoziție și deplina dăruire pentru frumos, piese folclorice cizelate de-a lungul anilor Scurte știri de către oamenii trăitori în aerul curat al munților, verzi iarna și vara, înmiresmați de dulci arome. Ceva din sufletul acestor oameni văruțt și spectacolul neader„Suceavă, mîndră grădină". • La Casa municipală de cultură Botoșani s-a desfășurat concursul gen „Cine știe cîștigă“ pe tema „Obiective noi pe harta județului". Din cei 10 concurenți care au participat — tineri din întreprinderi și instituții botoșănene — mai bine pregătiți să fiu dovedit a fi Dorel Gomboș (Liceul de muzică și arte plastice) și Anișoara Chiriac (Fabrica de confecții). Cîștigătorii au primit premii în cărți. Concursul a fost urmat de o seară de dans. (De la C. Ispas). • Din inițiativa organizației U.T.C., la Liceul „A. T. Laurian“ Botoșani au început să se transmită emisiuni locale școlare. Colectivul de redacție al centrului școlar de radioficare a inclus în programele de emisie știri și informații din activitatea elevilor și din viața culturală a orașului Botoșani. In cadrul emisiunilor difuzate sînt invitate tinerele condeie din școală să citească din creațiile lor literare. Centrul școlar local de radioficare își aduce o contribuție deosebită prin materialele satirice transmise la adresa unor elevi care nu se împacă cu disciplina școlară. In recreația mare, cînd au loc transmisiunile, elevii pot asculta, la cerere, melodii preferate. (De la T. Raicu). i „Flash pe meridianele unei tinereți in alerta“ de Carol Roman Titlul cărții este edificator pentru conținut. Ea este alcătuită dintr-o serie de flash-uri ale reporterului mînat de neastimpăr prin orașele lumii capitaliste, concretizate în scurte fragmente , tablouri, fapte, idei. O fracțiune de timp, o lumină vie este aruncată asupra a ceea ce Ioan Grigorescu numea, pe bună dreptate, spectacolul lumii. Pentru început aparența, respectiv tabloul nud al realității ce se oferă cititorului avid de nou, are o înfățișare în care diversitatea te uluiește : străzile marilor orașe cu mulțimea lor, zgomotul mașinilor, clădirile, reclamele, oameni de toate soiurile, locurile de distracție, obiceiurile locuitorilor, monumentele istorice, care prilejuiesc sumare retrospective sau scurte eseuri — într-un cuvînt varietatea neobosită a lumii surprinsă fotografic. Setea de nou fiind potolită prin aglomerarea aceasta de impresii, dirijată mai cu seamă către valorile eterne ale umanității, urmează firesc o nouă dorință — degajarea esențialului, deci a faptului semnificativ. De data aceasta autorul nu mai transcrie fidel primele impresii, ci caută și alege. Preocuparea sa este soarta tinerei generații. Vom vedea astfel, studenți arestați în Ankara, tineri atenieni cultivînd un străvechi spirit revoluționar, un hippy care privește absent lumea în sacul său de dormit de la 8 dimineața pînă la 10 seara la Copenhaga, tineri studenți din Helsinki comentînd grave realități sociale, vorbind despre alianța cu muncitorii și traducînd-o în fapt, un șofer turc care în pofida amenințărilor își scrie pe mașină cuvîntul „Proletar, tineri francezi așteptind zile întregi în fața birourilor de plasare . . . Totul purtînd amprenta unei realități surprinse pe viu și a unei pregnante actualități. Și, în sfîrșit, ideile ce se referă la lupta acestui tineret contemporan, deocamdată grupat în cele mai diverse forme de organizare, căutîndu-și căile de protest împotriva societății de consum. Festivaluri ale filmului politic inițiate de tineri care să lupte împotriva anti-filmului, expoziții de artă împotriva războiului din Vietnam, demonstrații care înfruntă ploaia sau armele poliției. Intr-un cuvînt, împotrivire. Autorul descrie amănunțit, dar fără exces de comentariu, tot ceea ce societatea capitalistă fabrică pentru a adormi conștiința acestor tineri : drogurile și efectele lor cutremurătoare, o întreagă industrie hippy, magia și oracolele unde se obțin cîștiguri impunătoare, pornografia, filmul de joasă speță. Fabrica de iluzii este pusă față în față cu realitatea, așa cum este ea — de cele mai multe ori tinerii se trezesc în fața unei situații extrem de grele la terminarea studiilor, căutînd un loc de muncă, iar formele de protest sînt reprimate prin toate mijloacele. In concluzie, aspectul caleidoscopic al cărții, care prilejuiește interesul la lectură, bogăția de informații, nu neagă faptul de a fi călăuzită de o idee. RADU CAJVANEANU A