Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)

1973-01-31 / nr. 3663

Cronica 11'1' BOTOȘANI O noutate — Poftiți tovarășe Grigoraș. — FIECARE SPE­CIALIST UN CADRU DE CONCEPȚIE. Sub acest generic, la Doro­­hoi, a fost organizată, din inițiativa comite­tului orășenesc de par­tid, o „masă rotundă­”, la care au toți inginerii și participat tehni­cienii din unitățile eco­nomice ale orașului. Cei prezenți și-au manifestat dorința pen­tru permanentizarea unor astfel de discuții, insistînd pentru înfi­ințarea și la Dorohoi a unei comisii de ingi­neri și tehnicieni, care să-și inaugureze acti­vitatea (în jurul de 15 mai a.c.) cu zilei o sesiune de comunicări științifice avînd ca te­me : „Posibilități de creștere a productivi­tății muncii în unități­le dorohoiene“, „Folo­sirea mai eficientă a timpului specialistului în producție". Șu­rsa ne-a fost tran­smisă de Gh. Grigo­raș, locțiitorul secreta­rului Comitetului oră­șenesc de partid Do­rohoi. Lira Covasnei — locul III Lira Covasnei, con­curs republican de recitări, care a avut loc la Tîrgu Secuiesc, în zilele de 27 și 28 ia­nuarie i-a prilejuit ti­nerei învățătoare din satul Drislea, Maria­na Chelm, ocuparea locului al treilea. Re­prezentanta județului nostru a recitat în con­curs Blestem, de Nico­­lae Labiș. • De mîine, la toate ghișeele C.E.C. înce­pe operațiunea de tran­scriere a dobînzilor C.E.C. pe librete. •Trei asociații de locatari din munici­piul Botoșani s-au în­trunit ieri după-amia­­ză, la școlile gene­rale nr. 4 și 7 și la gru­pul școlar comercial, în adunări generale pentru adoptarea dări de seamă, venituri și planului, de pe anul 1973, cheltuiesc alegerea organelor de lucru.­­ 45 de ingineri, teh­nicieni și de cooperative președinți­le din județ au agricu­plecat, în cursul dimineții, într-o excursie de 5 zile, organizată de U.J.C.A.P. re cu O.J.T., în colabora­care are drept scop unui schimb facilitarea de expe­riență a acestora cu lucrătorii unor unități agricole fruntașe din județele Suceava, Bra­șov, Mureș și Cluj. Pe scena căminului cul­tural din „încercarea“ Oroftiana , de V. I. Popa De la dispeceratul Inspectoratului ju­dețean de interne • Șoseaua Dorohoi — Darabani. In satul Dragalina a fost ac­cidentat mortal, Du­mitru tinești. Gurzu din Cris- Autorul acci­dentului, dispărut de la locul faptei, a fost identificat de către lucrătorii de miliție, după 24 de ore ; Gheorghe Barbacaru, conducător auto de la Autobaza Dorohoi. • A fost trimis în instanță dosarul pri­vind pe Vasile Vicol din Botoșani, strada Popa Șapcă nr. 48 (pentru furt în dauna vecinului său, Gheor­ghe Ungureanu). • Pa­vel Manoliu, conducă­tor auto pe autofur­goneta 21-BT-387 (a­parținînd I.G.C.L. Bo­toșani) a tamponat autosalvarea nr. 31— BT-301, condusă de Mihai Vizitiu. S-a constatat că Pavel Manoliu tot semnul nu a respec­ție „cedează de circula­trecerea“. Drept care a cedat ... 50 lei amendă și i s-a suspendat permisul de conducere pe timp de o lună. CLOPOTUL ® PAGINA 2 La fiecare 1000 lei, 1 leu economisit = milioane Sunt remarcabile eforturile pe care oamenii din econo­mia județului, conduși de or­ganizațiile de partid, le-au depus — și le depun — pen­tru asigurarea unor randa­mente economice, rificarea superioară prin vale­a poten­țialului material și uman, la nivelul exigențelor actuale stabilite de partid. Unele în­treprinderi au­­ realizat pro­ducția marfă cu volumul de cheltuieli planificate, altele au făcut aceasta cu cheltuieli sensibil mai mici. Cele mai bune rezultate se localizează la unitățile industriei locale (industria locală din Dorohoi are cele mai mici cheltuieli la 1 000 lei producție marfă). Sarcina deosebită ce stă în fața colectivelor din industria județului în 1973 de reducere a cheltuielilor cu 60,7 lei la 1 000 lei producție marfă, sta­bilită prin hotărîrea conferin­ței Organizației județene de partid, solicită eforturi susți­nute, sporite, pe măsura aces­teia. Dacă arătăm că, în a­­cest an, reducerea cu numai un procent a cheltuielilor la 1­000 lei producție marfă e­­chivalează cu un spor de pro­ducție de peste 2,3 milioane lei și că în ponderea cheltuie­lilor materiale un procent re­prezintă cu 200 mii lei mai mult decât nivelul realizat în 1972, avem imaginea unui o­­biectiv spre care trebuiesc fo­calizate eforturile, mobilizate resursele. Pentru creșterea benefici­ilor, modalitatea decisivă­­ de acțiune este reducerea costu­rilor de fabricație, domeniu în care eforturile de pînă a­­cum se cer amplificate. La materializarea acestor eforturi trebuie să-și aducă aportul propagandiștii, lectorii, agita­torii care să demonstreze ma­selor semnificația economică, socială și politică a valorii u­­nei munci mai rodnice și, pe baze de calcule, mărimea fie­cărui procent din diverse ca­tegorii de cheltuieli, prin re­ducerea cărora se poate obți­ne o creștere a eficienței. Cal­culele demonstrează că nu­mai la Uzinele textile „Mol­dova“ reducerea, în anul în curs, cu 1 la sută a ponderii cheltuielilor cu materiile pri­me și materialele folosite ar însemna eliberarea unei sume de peste 330 mii lei iar prin diminuarea cu numai un leu a cheltuielilor la 1 000 lei pro­ducție marfă ar asigura suma necesară procurării a 20 tone în plus de materie primă din care în filatură s-ar putea produce aproape 19 000 kg de fir. Tot aici, reducerea la ju­mătate a cheltuielilor nepro­ductive în anul trecut (între­prinderea deține mai mult de 50 la sută din totalul acestor cheltuieli pe județ), ar fi con­dus la realizarea fiecărei 1 000 lei producție marfă cu circa 12 lei mai puțin. La înde­­mîna acestui colectiv stau multiple căi prin parcurge­rea cărora se poate atinge, mereu, o eficiență tot mai ri­dicată. Aceste căi vizează di­minuarea consumului de bum­bac, celofibră, poliesteri, per­manentizarea unor reglaje optime, folosirea deșeurilor apte de a fi recuperate, re­ducerea consumului de colo­ranți, a cupoanelor, fîșiilor prin înlăturarea firelor duble, ruperi în urzeală, deficiențe de finisare etc. Importante pot fi realizate resurse bănești prin reduce­rea cheltuielilor la 1 000 lei producție marfă și la tînăra unitate industrială — Fabrica de piese de schimb și utilaje pentru industria ușoară. Aici, valoarea unui leu redus la fie­care 1 000 lei producție mar­fă, la producția anului 1973, înseamnă o sumă egală cu ne­cesarul pentru fabricarea de piese și utilaje, al căror echi­valent valoric reprezintă cos­tul a 20 războaie de țesut. In­tre căile spre care trebuie să-și îndrepte atenția lectorii, propagandiștii să nu fie pier­dute din vedere raționalizarea și reducerea consumurilor de metal, gospodărirea chibzui­tă a energiei, folosirea judi­cioasă a forței de muncă, mo­dificări constructiv - tehno­logice la unele produse etc. De mari posibilități dispu­ne și Fabrica de confecții din Botoșani în reducerea cheltu­ielilor la 1­000 lei producție marfă, cerință spre care tre­buiesc canalizate eforturile conștiente ale tuturor munci­torilor. Pentru că la această unitate, aferente realizarea producției anului 1973 cu o cheltuială mai mică cu un procent eliberează o sumă e­­gală cu necesarul pentru fa­bricarea a circa 16 mii pe­rechi pantaloni în plus, valoa­rea unui procent crescînd în 1973 cu peste 100 mii lei față de 1972. Dar reducerea cheltuielilor materiale este o obligație — morală, în primul rînd — fa­ță de societate, nu numai celor trei colective luate aici,­­ în discuție. Asemenea cal­cule care să vizeze reducerea valorică a diferitelor părți ale cheltuielilor de producție pot și trebuie făcute în toate uni­tățile economice din județ, fie ele republicane, de interes lo­cal sau ale cooperației mește­șugărești, pentru că cheltuie­lile de materie primă și ma­teriale, în totalul cheltuie­lilor, oscilează între 80 - 88 la sută (exceptînd Intreprin­derea minieră Miorcani, unde acestea sînt în jur de 20 la sută). In industria locală și cooperația meșteșugărească rezerve însemnate pot fi puse în valoare în direcția reduce­rii consumului de metal, țesă­turi, lemn, apelîndu-se la re­proiectarea tipurilor de mo­bilă, folosirea înlocuitorilor, ușurarea greutății produselor evitarea folosirii de mate­riale supradimensionate etc. Oprindu-ne doar asupra cî­­torva din căile și rezervele interne ce stau la îndemîna oamenilor muncii din indus­tria județului nostru, am de­monstrat, pe bază de cîteva calcule, că reducerea ponderii cheltuielilor materiale — practic posibilă oriunde se produce — este o activitate nemijlocit legată de bunăsta­rea noastră, a tuturora, a fie­căruia în parte. Lectorii, pro­pagandiștii, agitatorii, prin îmbinarea calcului economic cu demonstrația convingătoa­re, pot, în fiecare colectiv de muncă, să-și aducă o contri­buție sporită la conștientiza­rea tuturor oamenilor în ac­țiunea de reducere a cheltuie­lilor de producție — cale de obținere a unor producții su­plimentare, baza materială a îndeplinirii înainte de termen a planului cincinal. MIN­AI­ ­ ÎN SPRIJINUL CELOR CARE STUDIAZĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID S\\\\\­N\\\\\V CARAVANA CULTURII Continuîndu-și programul stabilit de organizatori, cara­vana culturii a poposit dumi­nică în comuna Corni și în satul Brehuești din comuna Vlădeni. Această a doua ieși­re în public ne poate favoriza și cîteva concluzii cu privire la eficiența acțiunii. Referin­­du-ne la modul în care pu­blicul receptează mesajul transmis prin intermediul ex­pozițiilor de artă plastică, constatăm că, atunci cînd a­­cestea sunt prezentate în mod atrăgător, competent prind lucrări accesibile și nu­de­vin punct de atracție pentru un mare număr de săteni. La Corni, expoziția „Trepte spre lumină“ cuprinzînd lucrări inspirate din trecutul de lup­tă al poporului sub conduce­rea partidului comunist, sem­nate de plasticieni de valoare, (C. Ressu, Iser, Corneliu Ba­ba. ..) a fost comentată de prof. Alexandru Pleșca și a a­­tras zeci și zeci de tineri și vîrstnici în preajma pînzelor expuse. Deosebit de aprecia­tă a fost apariția în ambele localități a elevilor Școlii populare de artă, grupați în orchestra de muzică ușoară condusă de muncitorul An­drei Argint. Apropiindu-se de piese de mare popularitate, solistele Dorina Geambașu și Rodica Apostol au fost dese­ori rechemate la rampă. A­­ceasta ne arată că receptivi­tatea la solicitările auditoriu­lui­­ sporește efectul actului artistic. S-a remarcat în mod deosebit și forța de influen­țare a filmului, în special a celui documentar - științi­fic. Brigada științifică com­pusă din dr. Ion Munteanu, prof. Alex. Pleșca și Viorel Covătaru care au răspuns la întrebările oamenilor muncii din Corni, precum și grupul de intelectuali format din prof. Paul Sadurschi, Ion Dă­­nilă, Mariana Cliveți, Vasile Bărbăcuț, care au prezentat în satul Mîndrești simpozio­nul „Județul Botoșani, leagă­nul unor mari personalități ale științei și culturii“, au fo­losit de ambele dăți sprijinul filmului. Peliculele „Româ­nia, țara mea" și „Africa ’72“ au completat expunerea „Prestigiul internațional României". Alte filme docu­al­mentar - științifice („Celula și cromozomii" „Cucuteni", „Mai tare ca piatra", „N. Ior­­ga“, „M. Kogălniceanu", „Dr. Gh. Marinescu", „Procesul Pă­sării“) au fost instrumente prețioase în susține­rea expunerilor pe teme științifice prezentate în cele două localități. Nu au lipsit nici galele de filme artistice. Acțiunea caravanei a fost des­chisă încă de sîmbătă seara prin prezentarea unor noi realizări ale cinematografiei românești. Filmele „Datini și obiceiuri din nordul Moldo­vei“ și „Sfînta Tereza și dia­volii“ au fost urmărite cu in­teres în satele Sarafinești și Corni, iar grupajul „Ritmuri românești“ și Săgeata căpita­nului Ion“ în satul Brehuești. Aflată încă la început, cara­vana culturii se dovedește pa­sibilă de multiple îmbunătă­țiri care o pot transforma în­­tr-un model de acțiune cultu­ral - educativă. C. VALERIAN ARCA LUI NOE Poveste în 5 puncte 1. Maftei D. loan din comu­na Havîrna era gestionar la cooperativa de consum, în care calitate a primit 1­300 kg porumb știuleți de la C.A.P., pentru a-i vinde producăto­rilor pe baza dovezilor de la Industria cărnii . 2. Maftei D. loan n-a înregistrat cantita­tea în gestiune și nici n-a prezentat actele de proveni­ență la contabilitatea coope­rativei de consum. 3. Maftei D. loan a vîndut porumbul u­­nor cetățeni, însușindu-și con­travaloarea. 4. Maftei D. loan a ajuns astfel celebru. A a­­­­flat de el și procuratura care îi califica totalul primelor 3 puncte drept „infracțiune de delapidare". Urmează 5 (ani?). Ca să nu se cunoască Trecînd într-o zi cu oile sa­le și ale saua C.A.P. altora pe lingă iar­Bold, Ioan M. Rotariu din Manoleasa — și-a îmbogățit turma cu 14 oi ale cooperativei agricole, care pășteau tot cam pe acolo. Ce au păzit ciobanii .Cucu Vasi­le, Măzureac Gheorghe, Crîș­­maru Gheorghe și Talpig Cos­­tache — nu știm noi din mo­ment ce nu știu nici ei. Știm doar că Rotariu a dosit 7. din cele 34 oi la unul Ciobanu Costache, scoțîndu-le crota­­lele de la urechi și făcînd în loc niște crestături cu cuțitul, ca să nu se cunoască. Dovadă că nu s-a cunoscut nimic este prezenta notă, ca să nu mai vorbim de organele de mili­ție care în colaborare cu pro­curatura, vor lua măsuri ca totul (inclusiv Rotariu) să fie la... secret. Vacanță la Roma Aflăm că la Roma e va­canță (altfel decît in filmul cunoscut). La căminul cultu­ral s-a făcut o nouă instala­ție electrică, cea veche fiind necorespunzătoare. Dar nici după un an, n-a venit ni­meni (de la exploatarea elec­­troenergetică) să facă recep­ția, încît bine am zis despre noua instalație : e în vacanță! Acum locuitorii așteaptă „Va­canță la Roma" (filmul) și „Recepția­ la cămin“ (comple­tare). Suntem­ asigurați că de bucurie, sătenii ar fi dispuși să acorde și o recepție, contra recepția pomenită. Hai, tova­răși electricieni, că venim și noi... Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU ’ Școala generală de 10 ani m­ăești. Oră de lucru în atelierul de lăcătușerie. Fotografia : T­­APETREI MIERCURI 31 IANUARIE 9.00 Curs de limbă engleză. 10.00 Telex. 10.40 La ordinea zilei. 11.00 Revista literară TV. 11.40 Film serial. Pe urmele lui Capița. 13.00 Telejurnal. 17.30 Curs de limbă germană. 18.00 Telex. 18.15 întrebări și răs­punsuri. 18.40 Aniversarea unui cor. 19.00 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Teleobiectiv. 20.20 Telecinemateca : Ciclul Jean Gabin. Strada Preeriilor. 21.50 Florica Bodeuț — inedit... Vechi doine biho­­rene. Emisiune de Dan Constantines­­cu. Imaginea Gh. Frunză. 22.00 24 de ore — România în lu­me. 22.40 Gala Emisiune maeștrilor. de Ma­riann­ Banu­ , 23.00 Baschet masculin : Dinamo București — Ignis Varese. cinema cinema MIERCURI 31 IANUARIE BOTOȘANI — Luceafărul, orele 9 , 11 , 14 ; 16,10 ; 18,20 ; 20,30 : Eliberarea lui L.B. Jones. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 , 19 : Misiunea­ sublocotenentu­lui Șipoș­­ — Tineretului, orele 15,30 ; 17,30 ; 19,30 . Și totuși, Eoris există: BUCECEA — Bucecea, orele 17 : 19 : Cortul roșu. DARABANI — Făclia, orele 18 : Ro­manticii. LA VENI — Patria, orele 17 . 19 : Nikolentir­a Bursac. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Cele șapte lo­godnice ale caporalului Zbruev. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 : Ultimul domiciliu cunoscut.. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Cadru din filmul românesc „Explozia" a cărui premie­ră va avea loc mîine la cin­ematograful „Luceafărul" din Botoșani note de lectură note de Studii și comunicări de științe naturale Recent a ieșit de sub tipar volumul de studii și co­municări din domeniul științelor naturale sub titlul „Contribuții la cunoașterea florei și faunei județului Bo­toșani". Fiind prima publicație de acest gen a Muzeului de științe naturale din Dorohoi, ea prezintă specialiștilor, studenților și elevilor, marelui public 39 de comunicări care cuprind un apreciabil volum de cunoștințe despre unele plante și animale de pe teritoriul județului nos­tru și al județelor vecine, precum și o bogată informa­tică privind importanța economică și practică imediată a acestor specii de plante și animale. O serie de materiale tratează probleme de geografie, de protecție a monumentelor naturii și a personalități­lor din domeniul științelor naturii de origine botoșă­­neană. Volumul de comunicări conține și o serie de mate­riale privind maniera modernă de organizare a muzeelor de științe naturale și contribuția acestora la formarea concepției materialist dialectice despre natură și viață. Volumul este editat sub îngrijirea conducerii Muzeu­lui de științe naturale Dorohoi cu sprijinul Comitetului județean de cultură și educație socialistă Botoșani. Dintre materialele care tratează pe larg problemele de floră și faună a județului nostru menționăm : „Con­tribuții floristice din județul Botoșani“ (Gheorghe Vițela­­riu — Valeriu Ianoschi) ; „Considerații asupra florii medicinale din bazinul Bașeului" (Gh. Mihai). „Contribuții la flora județului Botoșani" — îmbogă­țește 81 de specii cormofite citate pentru prima dată în Flora R.S.R. (de D. Mititelu și Simion Haja). Aceiași autori prezintă flora masivului forestier Gorovei — care cuprinde 536 specii de cormofite — din care 57 specii sunt noi pentru județul nostru. In domeniul zoologiei s-au prezentat 19 comunicări din care cităm : Fauna Lepidoptere a județului Botoșani (I. Nemeș) ; Răspândirea corbului în județul Botoșani (Corneliu Andriescu și Victor Corduneanu) ; Cauza morții ciorilor de semănătură (Corvus trilegres L) în orașul Doro­hoi (C. Andriescu) ; Contribuții la studiul malofagelor (Malophaga Nitzsch) — parazite pe corvide din județul Botoșani (C. Pirică și C. Andriescu) ; Contribuții asupra cunoașterii Cerambycidaelor din nordul Moldovei (Ioana Andriescu) ș.a. Volumul se încheie cu evocarea personalității ilus­trului biolog, prof. doctor Petru Șuster. Comunicările sunt însoțite de rezumate în limbile germană sau franceză și prezintă o bogată bibliografie de specialitate. Forma și grafica întregesc aspectul plăcut al volumului. Acesta se găsește la toate instituțiile de cultură din județul nostru. Prof. ION DAMIAN • Ansamblul artistic suce­vean „Ciprian Porumbescu" a susținut în sala teatrului de stat „Mihai Eminescu“ din municipiu spectacolul „Sucea­vă, mîndră grădină“, alcătuit din dansuri și melodii popu­lare. Publicul, venit în număr foarte meritate mare, a răsplătit cu aplauze cele mai reușite numere ale programu­lui. Flăcăii și fetele Sucevei, îmbrăcați în culorile alese ale costumului popular spe­cific au oferit frumoase dan­suri (coregrafia Viorel Vata­­maniuc) din Valea Dornelor, Pîrtești și Frătăuți. Cînd vine, sugerînd linia blîndă a obcinelor, cînd repezi, aseme­nea apelor de munte, dansu­rile au impresionat prin vir­tuozitate și varietate de miș­care. Cîntecele populare in­terpretate de cunoscuți soliști ai ansamblului (Sofia Vico­­veanca, Traian Straton, Au­rel Tudose, Alexandru Dum­bravă, Nicoleta Vasilovici, George Tofan, Maria Dască­lu­), melodiile interpretate la fluier, clarinet, trompetă, nai sau cimpoi, orchestra dirija­tă de George Sirbu — toți cei prezenți în scenă — au ofe­rit într-o atmosferă de bună dispoziție și deplina dăruire pentru frumos, piese folclori­ce cizelate de-a lungul anilor Scurte știri de către oamenii trăitori în aerul curat al munților, verzi iarna și vara, înmiresmați de dulci arome. Ceva din sufle­tul acestor oameni văruțt și spectacolul ne­a­der­„Sucea­vă, mîndră grădină". • La Casa municipală de cultură Botoșani s-a desfășu­rat concursul gen „Cine știe cîștigă“ pe tema „Obiective noi pe harta județului". Din cei 10 concurenți care au par­ticipat — tineri din întreprin­deri și instituții botoșănene — mai bine pregătiți să fiu do­vedit a fi Dorel Gomboș (Li­ceul de muzică și arte plasti­ce) și Anișoara­­ Chiriac (Fa­brica de confecții). Cîștigă­­torii au primit premii în cărți. Concursul a fost urmat de o seară de dans. (De la C. Ispas). • Din inițiativa organizației U.T.C., la Liceul „A. T. Lau­­rian“ Botoșani au început să se transmită emisiuni locale școlare. Colectivul de redac­ție al centrului școlar de ra­­dioficare a inclus în progra­mele de emisie știri și infor­mații din activitatea elevilor și din viața culturală a orașu­lui Botoșani. In cadrul emi­siunilor difuzate sînt invitate tinerele condeie din școală să citească din creațiile lor lite­rare. Centrul școlar local de radioficare își aduce o contri­buție deosebită prin materia­lele satirice transmise la a­­dresa unor elevi care nu se împacă cu disciplina școlară. In recreația mare, cînd au loc transmisiunile, elevii pot as­culta, la cerere, melodii pre­ferate. (De la T. Raicu). i „Flash­ pe meridianele unei tinereți in alerta“ de Carol Roman Titlul cărții este edificator pentru conținut. Ea este alcătuită dintr-o serie de flash-uri ale reporterului mînat de neastimpăr prin orașele lumii capitaliste, concretizate în scurte fragmente , tablouri, fapte, idei. O fracțiune de timp, o lumină vie este aruncată asupra a ceea ce Ioan Grigorescu numea, pe bună dreptate, spectacolul lumii. Pentru început aparența, respectiv tabloul nud al reali­tății ce se oferă cititorului avid de nou, are o înfățișare în care diversitatea te uluiește : străzile marilor orașe cu­­ mulțimea lor, zgomotul mașinilor, clădirile, reclamele, oameni de toate soiurile, locurile de distracție, obiceiu­rile locuitorilor, monumentele istorice, care prilejuiesc su­mare retrospective sau scurte eseuri — într-un cuvînt varietatea neobosită a lumii surprinsă fotografic. Setea de nou fiind potolită prin aglomerarea aceasta de impre­sii, dirijată mai cu seamă către valorile eterne ale uma­nității, urmează firesc o nouă dorință — degajarea esen­țialului, deci a faptului semnificativ. De data aceasta autorul nu mai transcrie fidel primele impresii, ci caută și alege. Preocuparea sa este soarta tinerei generații. Vom vedea astfel, studenți arestați în Ankara, tineri a­­tenieni cultivînd un străvechi spirit revoluționar, un hippy care privește absent lumea în sacul său de dormit de la 8 dimineața pînă la 10 seara la Copenhaga, tineri studenți din Helsinki comentînd grave realități sociale, vorbind despre alianța cu muncitorii și traducînd-o în fapt, un șofer turc care în pofida amenințărilor își scrie pe mașină cuvîntul „Proletar­­, tineri francezi așteptind zile întregi în fața birourilor de plasare . . . Totul pur­­tînd amprenta unei realități surprinse pe viu și a unei pregnante actualități. Și, în sfîrșit, ideile ce se referă la lupta acestui ti­neret contemporan, deocamdată grupat în cele mai di­verse forme de organizare, căutîndu-și căile de protest împotriva societății de consum. Festivaluri ale filmului politic inițiate de tineri care să lupte împotriva anti-fil­­mului, expoziții de artă împotriva războiului din Viet­nam, demonstrații care înfruntă ploaia sau armele poli­ției. Intr-un cuvînt, împotrivire. Autorul descrie amănunțit, dar fără exces de co­mentariu, tot ceea ce societatea capitalistă fabrică pen­tru a adormi conștiința acestor tineri : drogurile și efec­tele lor cutremurătoare, o întreagă industrie hippy, ma­gia și oracolele unde se obțin cîștiguri impunătoare, pornografia, filmul de joasă speță. Fabrica de iluzii este pusă față în față cu realitatea, așa cum este ea — de cele mai multe ori tinerii se trezesc în fața unei situații extrem de grele la terminarea studiilor, căutînd un loc de muncă, iar formele de protest sînt reprimate prin toate mijloacele. In concluzie, aspectul caleidoscopic al cărții, care prilejuiește interesul la lectură, bogăția de informații, nu neagă faptul de a fi călăuzită de o idee. RADU CAJVANEANU A

Next