Clopotul, ianuarie-martie 1973 (Anul 29, nr. 3640-3714)
1973-03-22 / nr. 3706
Erf] PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! 1973 an hotăritor al cincinalului BOTOȘANII-EXPORT Eficiența. iată o primă cerință La recenta Plenară a C.C. al P.C.R. tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că „îmbunătățirea activității de export impune o atenție deosebită pentru ritmicitatea livrărilor și respectarea cu strictețe a condițiilor de calitate a produselor“, ceea ce constituie o premisă esențială în realizarea sarcinicu excepția cooperativelor meșteșugărești „Confecția“, care își realizează planul perioadei, și „Progresul“, care depășește și ritmul mediu față de planul lor stabilite pe anul 1973, cu implicații deosebite în întreaga viață economică. Principalele unități cu sarcini de export din municipiul Botoșani, pe primele două luni nu își îndeplinesc obligațiile reieșite din planul de stat, după cum rezultă și din datele redate mai jos : anual (40,9 la sută față de 16,66 la sută, cît reprezintă cota matematică din planul anual), celelalte unități sunt mult sub nivelul planificat. Pe lîngă alte neajunsuri ce există în activitatea de export, una principală constă în aceea că nici contractele încheiate nu se respectă, de cele mai multe ori, din cauze situate în afara unităților producătoare. Așa spre exemplu, Uzinele textile Botoșani au cantități însemnate de țesături și prosoape pentru Libia și Anglia, care nu au putut fi livrate din lipsă de acreditiv și mijloc de transport probleme a căror rezolvare cădea în sarcina Centralei industriale de profil. Și aceasta cu toate că unele din produsele amintite s-au fabricat încă în august — decembrie 1972. Aceste aspecte au determinat ca în două luni să se realizeze numai 22 la sută din contractele încheiate pentru trim. 1/1973. Totodată, trebuie scoase în evidență și neajunsuri în pregătirea producției de export. De pildă, la aceleași ILIE MIHOREANU economist șeful serviciului credite Banca Națională, Sucursala județeană Botoșani (Continuare în pag. a III-a) Unitatea Proporția realizărilor pe primele două luni față de: Plan anual °/o Plan trim. I 1973 °/o Uzinele textile „Moldova“ Fabrica de confecții Botoșani Cooperativa meșteșugărească „Confecția“ Cooperativa că „înfrățirea"meșteșugăreasCooperativa că „Progresul“meșteșugăreasI. M. P. Botoșani 3,6 4.5 14.4 12.4 40,9 5.6 16,2 21,1 66.5 51.6 180,1 28,1 La FC Botoșani în aceste zile Intrarea în producție a noii etape la F. C. Botoșani a impus unele reorganizări ale fluxului productiv. Ieri, astăzi și mîine are loc reorganizarea sălii de croit, unde totul este supus imperativului: „Nici un centimetru de țesătură irosit, totul valorificat“, care s-a concretizat de la începutul anului în economii ce se ridică la 160.000 lei. Prin intrarea în producție a noii reamenajări va spori mult nivelul de folosire a materiilor prime și productivitatea muncii, se va îmbunătăți controlul de calitate. Președintele Republicii Democratice Sudan Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România lui La invitația președinteConsiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu, președintele Republicii Democratice Mohammed Sudan, Gaafar El Numeiri, împreună cu soția, va face o vizită oficială în țara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. O ZI LA ȘTEFĂNEȘTI La începutul discuției noastre, tovarășul Gheorghe Sandu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, făcea, între altele, o afirmație ce ni s-a părut demnă de reținut: să ținem cont că, în „Trebuie zi, planul de dezvoltare fiecare economico - socială a comunei, sarcinile ce ne revin din chemarea adresată de recenta conferință județeană a secretarilor de partid și primarilor de comune se cer materializate. Deci, o defalcare a acestora pe zilele lucrătoare ale anului, o urmărire cotidiană a ceea ce în mod obiectiv se poate realiza la nivelul întregii ne, al tuturor unităților, comitintervenția cît mai oportună într-un domeniu care necesită acest lucru, asigură, după părerea mea, înfăptuirea tuturor sarcinilor ce le avem". Afirmațiile tovarășului Sandu ne-au deschis fereasta spre tema articolului față și anume : Cum se realizează pe parcursul unei zile de lucru, în comuna Ștefănești, sarcinile reieșite din planul de dezvoltare economico - socială pe anul în curs, din chemarea conferinței județene a secretarilor de partid și primarilor de comune, din 9 martie a.c. ? Ora 6,30, la comitetul nunal de partid. Prezent cala serviciu încă de la această oră, tovarășul Sandu, în dubla sa funcție — secretar al comitetului și primar al comunei —, rezolvă cîteva probleme curente : două audiențe ad-hoc, semnează mai multe documente pentru Bancă și instituții județene etc. Cum planificarea muncii apăratului s-a făcut în seara zilei precedente, activitatea începe fără alte preparative. — îndată, precizează interlocutorul, voi pleca împreună cu doi reprezentanți ai U.J.C.A.P. și Direcției agricole, la cooperativa agricolă Bobulești. O înțelegere greșită a aplicării hotărîrii cu privire la asigurarea minimului garantat personalului tehnico - administrativ a creat, aici, o serie de discuții care trenează înfăptuirea ritmică a producției planificate. Azi va trebui să punem la punct această situație. După - amiază, mă voi informa, pe viu, cum s-au realizat sarcinile pe ziua curentă ce revin celorlalte unități din comună. Sondăm, în continuare, ce și-au propus să realizeze în aceeași zi restul instituțiilor și unităților din Ștefănești. Ora 7, la consiliul popular comunal. Tovarășul Mihai Moisii, vicepreședinte, se pregătește să plece în comună împreună cu achizitorii și deputații cîtorva circumscripții. „Definitivăm încheierea contractelor pentru asigurarea fondului de stat cu diferite produse de la gospodăriile populației. Deoarece întreaga cantitate de carne de porc planificată pentru anul în curs a fost asigurată, facem, în continuare, contracte pentru anul La alte produse — carne 1974, de miel, de oaie, tineret bovin, plante medicinale și tehnice — cu sprijinul unor deputați, cum ar fi Vasile Cobzaru, din satul Stînca, Nicolae Chelaru, din Bîdiuți, Mihai Antoci și Paraschiva Maltei, din Bobulești ș.a. planul pentru anul curent este: S. AILENEI (Continuare in pag. a IV-a) După Conferința județeană a secretarilor comitetelor de partid și primarilor de comune oaaooooooooooQQOOooooooeooeooooooooooooooooeooooooooooooooooonoooGoooooo'soaooooooooooooooot O CHESTIUNE FACULTATIVĂ? Ne-am interesat, acum după aproape trei luni de la începutul anului, în ce condiții se realizează în țesătorie al Uzinelor sectorul textile „Moldova“ normele de producție. Din discuția purtată care rămîn mereu sub normă sunt și cele care absentează nemotivat cum sunt Rodica Din carnetul unui tur despre modul in care se realizează normele de producție cu maistrul Constantin Crețu, iarPR nondpnf lollin— secretarul organizației de CorespunsUni VIIIUN partid din schimbul C., am aflat că muncitoarele nu-și realizează normele care sunt mereu aceleași, rezultatele lor răsfrîngîndu-se negativ asupra muncii întregului sector. Astfel țesătoare ca Rodica Cozmincă, Tatiana Fecioru, Lina Crețu din secția 39 nu-și realizează planul nici cantitativ și nici calitativ. Ajutorul de maistru din această secție, Constantin Luca, ne informează că lucrătoarele te, la realizarea de țesături numai de calitate foarte bună, la respectarea disciplinei de producție. De asemenea, și schimbul C din zona I, are „eroine" de acest fel. Paraschiva Burciu și Maria Sireteanu, de pildă, au realizat din planul de calitate doar 12 și respectiv 13 la sută, dovadă că aceste țesătoare manifestă mult dezinteres față de calitatea muncii lor. Uneori, așa cum se întîmplă în secția preparațiețesătorie, nerealizarea integrală a normelor se pune pe seama lipsei unor condiții — motivații însă care la analiză mai atentă, pică. Așa o zic lucrătoare ca Viorica Rotaru, Viorica Ștefan, Anica Grigoraș, din schimbul A. Cozmincă și Tatiana Fecioru. Aceste lucrătoare uteciste considerăm că fiind este și vina organizației de tineret din uzină dacă lucrurile au ajuns pînă aici. Organizația de tineret ar trebui să fie aceea care să mobilizeze pe toți tinerii la îndeplinirea și depășirea normelor stabili (Continuare în pagina a III-ai M. FUNDUIANU Politețea socială Cetățeanul Nicolae Ghenzurescu din Botoșani este indignat. Și pe bună dreptate. Intr-o zi, depune la agenția centrală C.E.C. din municipiu 1100 de lei. Acasă, observă cu stupoare că în carnet a fost înregistrată suma de 3 000 lei, deci un plus de 1900 lei care, firesc, i-ar fi fost imputat casierei neatente. Grăbit, se reîntoarce la agenție unde pune lucrurile la punct , s-au operat corecturi și în cartoteca de evidență și în carnet. „Făcînd acest lucru, nu mi s-a spus măcar „mulțumesc“, ne scrie indignat tovarășul Ghenzurescu. „Nu oricine poate pronunța un cuvînt de mulțumire" — conchide dumnealui amar. Tovarășe Ghenzurescu, zicem noi în spiritul lui Nicuță Tănase, fiți mulțumit că nu ați fost înjurat. Unii se supără foarte tare cînd le atragi atenția că au greșit. întîmplarea ne amintește de acei anonimi cinstiți care găsesc sume de bani și obiecte Și se străduiesc să le înapoieze păgubașilor. Sau să ne gîndim la acei donatori de singe anonimi, care nu-și trîmbițează fapta Și care salvează pe alți oameni. Sînt fapte pline de cinste și de omenie. In altă ordine de idei, ne gîndim și la politețea care trebuie să guverneze relațiile dintre oameni. O politețe socială, să-i zicem, ce te obligă să mulțumești celui ce-ți face un bine. Tovarășului Ghenzurescu îi mulțumim noi pentru dovada cinstei sale, deoarece, prin gestul său, ne-a întărit încrederea în cinstea copleșitoarei majorități a cetățenilor. Ori cinstea se verifică atît în întâmplările mărunte ale vieții, cît și în cele mari, care interesează o întreagă societate. DORIN BACIU întreceri de săniuțe în cadrul „Zilei sportului preferat" V>JK/vrVk/T^/T ±/VSA/V^'VA/T*/T â/r\A/VASTVK. 'W SJkTW \/^ REPORTAJ acolo om cinic TRMMMLE Sub pacea și liniștea zăpezii din această măvură, la Costești - Răchiți, nu departe de pseudopri- Botoșani, important punct de aprovizionare cu legume a pieții municipiului, se produc acum, în taină, miracolele controlate și dirijate după planuri precise și după naturii calcule serioase. 50 de hectare de teren complet irigat, din care doar 500 de metri pătrați au rămas nepregătiți, așteaptă ivirea adevăratului ciclu al anotimpului marii explozii vegetale. Șeful fermei legumicole, inginerul Gabriela Bunea, nu lucrează de multă vreme la C.A.P. Costești în această calitate așa că pentru relatările pe care ni le-a dat în legătura cu producțiile anterioare ale fermei de legume, acum condusă de dînsa, a trebuit să facă apel la scripte. Am aflat că la castraveții semănați anul trecut pe aproape jumătate din suprafața disponibilă (20 ha), s-a obținut cea mai bună producție : 14.450 kg la hectar, față de 10.000 kg la hectar cît fusese planificat. „La varză de toamnă, ne spunea ing. Gabriela Bunea, a mers mai prost, ne-a tras în urmă (sublinierea se referă la venitul total prevăzut a se obține în legumicultura cooperativei) pentru că n-au fost asigurate răsadurile și la aceasta s-au adăugat și inundațiile. Din greutățile întîmpinate anul trecut am tras învățăminte și vom munci în așa fel ca ele să nu se mai repete. Ne așteptăm la surprize pricinuite de abundenta zăpadă care a căzut. Refacem canalele de scurgere a apei pentru a feri terenul de exces de umiditate, adică producția de legume din acest an, depinde de Totul, răsadurile pe care le vom folosi, în primul rînd, și apoi de felul cum vom munci. Pot aprecia că am pornit bine“. Propoziția simplă cu care a încheiat discuția înseamnă că cei 40-45 de oameni care lucrează la ferma legumi A. M. AGRIPA (Continuare în pagina a IlI-a) Uzinele textile „Moldova" Botoșani. Margareta Ivan, țesătoare fruntașă, în secția a II-a, schimbul B Fotografia : C. ROATA De la teorie sa practică Hotărîrea recentei plenare a Comitetului Central al partidului cu privire la perfecționarea organizării și retribuirii muncii în zootehnie, ca și în celelalte ramuri ale agriculturii, a fost primită cu un deosebit interes și satisfacție de întreaga masă de țărani ai județului nostru. Multe cooperative agricole de producție au dobîndit o bună experiență în aplicarea unor forme variate ale acordului global, în generalizarea acestei metode noi de organizare și retribuire a muncii, în majoritatea sectoarelor de activitate, în zootehnie, aplicarea corectă a acordului global, în funcție de particularitățile specifice, au necesitat și necesită o studiere atentă a tuturor factorilor determinanți ai procesului de producție. Medicul veterinar Ioan Furtună, șeful fermei zootehnice de la cooperativa agricolă de producție din Roma ne spunea : „La noi retribuirea muncii în zootehnie, după sistemul acordului global, a început să se aplice experimental încă din 1970. Deși noua formă de retribuire a fost superioară celei dinainte și a avut într-adevăr un efect pozitiv asupra producției, totuși, după doi ani am ajuns la concluzia că plata muncii, efectuată după tarifele stabilite la început nu era nici echitabilă, nici nu a avut un efect suficient de puternic pentru mobilizarea în egală măsură a tuturor îngrijitorilor Acordul global în zootehnie de animale la sporirea mai accentuată a eficienței economice. Am apreciat că plata separată pentru îngrijirea animalelor constituie un venit însușit pe nedrept de către cooperatori pornind de la faptul că așa cum în industrie fiecare muncitor își întreține strungul sau unealta cu care lucrează, fără să primească salariu în plus, tot așa și în zootehnie fiecare cooperator are datoria să se îngrijească de mijloacele de producție pentru a-și putea realiza sarcinile de plan. Odată cu modificarea sistemului de retribuire a muncii s-a schimbat și concepția îngrijitorilor față de muncă. De aici înainte n-a mai fost nevoie în toate cazurile să-i îndemnăm să acorde cea mai mare atenție întreținerii și furajării animalelor, fiecare interesîndu-se cum se lucrează mai bine pentru a obține producții cît mai mari și odată cu aceasta și un venit corespunzător. Rezultatul ? în 1972 am obținut o producție de lapte pe fiecare vacă furajată cu 732 litri peste prevederile planului și cu 1 303 litri mai mult decât în anul 1971. Semnificativ credem că este și faptul că în același timp și prețul de cost al fiecărui litru de lapte obținut a fost mai mic cu 0,31 lei. Ținînd seama de condițiile create dezvoltării în continuare a zootehniei, a fost necesar să facem și în acest an cîteva modificări de tarife, în timp ce anul trecut plata în acord global se făcea cu 36,70 lei și T. TOMA (Continuare în prg. a Ill-a) Continuă fertilizarea solului In fermele întreprinderilor agricole de stat continuă fertilizarea solului cu îngrășăminte organice pentru cartofi, sfeclă de zahăr și furajeră, porumb șiloz și alte culturi. Planul inițial a fost depășit, pe ansamblul Trustului I.A.S., cu 5 000 tone, depășiri de pînă la 30 la sută față de cantitățile planificate avînd I.A.S. Dorohoi și Dîngeni. Pe 5 100 ha, încă înainte de căderea ultimei zăpezi, s-a terminat fertilizarea griului cu azotat de amoniu. în aceste zile s-a reluat transportul gunoiului de grajd pe tarlalele unde accesul mijloacelor de lucru a devenit posibil. Transportul îngrășămintelor organice la C.A.P. Vorona Fotografia: T. APF.TREI în pagina a lll-a • PENTRU O FERMĂ DISCIPLINĂ FINANCIARĂ • CU ȘI FĂRĂ COMENTARII • NAVETIȘTI ȘI... NAVETIȘTI • EPIGRAMA ZILEI ® în cadrul Uzinei de protecții anticorosive din Capitală se află în curs de execuție o instalație pentru fabricarea țevilor din rășini poliesterice armate și fibre de sticlă. Executată în întregime după proiectul elaborat de IPROSIN București, noua instalație poate produce țevi cu diametre cuprinse între 50 și 1 200 mm solicitate în diverse domenii, cum sînt industria chimică, lucrările de irigații, alimentarea cu apă, canalizări și altele. Efectuînd 3 500 ore de zbor, în decursul cărora au împrăștiat 15 250 tone îngrășăminte chimice, piloții aviației utilitare și-au depășit sarcinile lui la zi maximale ale pianuru peste 2 la sută. Prin îmbunătățirea parametrilor de funcționare a parcului de aeronave utilitare existente, efectuarea în timp optim a unor revizii tehnice de calitate și perfecționarea colaborării cu direcțiile agricole județene se estimează că, în cursul acestui an, să fie fertilizate pe această cale 1 200 000 hectare. Producția de mobil a anului 1973 va fi realizată în a peste 400 de modele, din care mai bine de o sută vor fi livrate ,,în premieră, magazinelor de specialitate din țară. Larga acțiune de diversificare a producției în acest sector vizează satisfacerea preferințelor manifestate de cumpărători care solictă un mobilier rezistent, multifuncțional și cu o linie arhitectonică modernă.