Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)
1973-05-29 / nr. 3764
/ Neajunsurile nu au fost înlăturate Cu cîtva timp în urmă am primit din partea unui grup de muncitori ai sectorului din Săveni al întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă o scrisoare în care sesizau grave deficiențe de organizare a muncii ce se reflectau negativ atît în realizările colectivului de aici, cît și în cîștigurile muncitorilor. Pe scurt, lucrurile stăteau astfel: sectorul, rămînînd un timp fără conducător, un maistru de la Botoșani avea obligația să se deplaseze de 3 ori pe săptămînă la Săveni pentru contractarea de noi lucrări și pentru întocmirea situațiilor de lucrări. Dar acesta nu venea și pentru asta, a fost înlocuit cu un alt maistru — Tibi Bálinti — care nu a rezistat mai mult de o zi în acest oraș, deoarece s-a intoxicat cu alcool. Și, în acest timp, unii muncitori stăteau în concedii fără plată și realizau venituri mai mici de 200 lei pe lună. Interesîndu-ne de situația actuală în care se află sectorul, tovarășul Franț Iamșec, vicepreședinte al consiliului popular orășenesc ne-a informat că — „... o mare parte din aceste neajunsuri au fost înlăturate, mai ales că s-a clarificat definitiv structura organizatorică a întreprinderii județene, deci și a sectoarelor din subordine. Totuși, nici pînă în prezent activitatea sectorului nu este cea scontată“. Acest sector are de înfruntat, în continuare, capriciile unor părinți vitregi, capricii generatoare de nemulțumiri atît ale beneficiarilor cît și ale muncitorilor. Ion Merticaru, secretarul organizației de bază, ne dă detalii : „Planul pe care-l avem noi, întrucît comenzi sînt suficiente, ar putea fi depășit dacă am fi aprovizionați cu materiale, însă aprovizionarea este mult sub nivelul planului, fapt ce duce la întîrzierea unor lucrări, la nerealizarea unor venituri corespunzătoare. Nu avem tablă pricată, nu avem cherestea și nici materiale pentru instalații sanitare“. Argumente suplimentare aduce Mihai Axinte, șeful sectorului . „ De pildă, dintr-un vagon de cărămidă care a sosit la Botoșani, nouă nu ni s-a repartizat nimic. A sosit, nu de mult, un vagon cu cherestea din care nu ni s-a dat iarăși nimic pe motiv că lipsește cîte „ceva" din el. Dar nu numai aici suntem deficitari cu aprovizionarea. Am avea nevoie să fim dotați cu un aparat de sudură pentru a executa unele mici lucrări care, în prezent, le facem umblînd de ici-colo. Avem nevoie de piese de schimb pentru un autobuz. Deși conducerea întreprinderii știe, nu ni se asigură (încă) aceste piese. Este necesar să se cunoască, la Botoșani, planul nostru și, întrucît nu putem recurge la aprovizionarea directă, să ni se asigure materialele necesare măcar la același nivel ca pentru alte localități. Un alt aspect care nemulțumește este acela că, deși normarea lucrărilor se face conform devizului, la Săveni, normatoarea Eugenia Obelschi din cadrul întreprinderii județene ridică de fiecare dată obiecții. — La echipa mea, ne spune Vasile Muraru, șeful echi- Cum merg treburile la sectorul Săveni al I.J.G.C.L., câ nd șeful are demisia depusă pei de zidărie, în luna aprilie se realizaseră 6 650 lei, însă oamenii nu au primit decît în jur de 800 lei. Decît să ne „taie“ din realizări, eu cred că ar fi mai bine să treacă normatorul pe aici și să vadă cum muncim și ce producție dăm. Desigur, este necesar ca această treabă să se facă la fața locului, însă credem că ar fi nimerit să existe un om competent la sector care să o facă. De altfel, din discuția pe care am purtat-o cu tovarășul Corneliu Marin, directorul Intreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă, aflăm că actualul șef de sector de la Săveni a depus demisie, deși e instalat numai de cîteva luni, întîmpinîndu-se mari greutăți în găsirea unor oameni competenți care să poată face față greutăților de acolo. „Iar în ceea ce privește aprovizionarea cu materiale, ne spune tovarășul director, situația nu stă chiar așa. S-au dat și la Săveni materiale după cum am avut și noi. Insă nu a fost nimeni de la sectorul Săveni ca să preia aceste materiale. De pildă, la ei stă un autobuz de mai bine de o lună, însă nimeni nu vine cu o listă precisă pentru piesele necesare. Noi doar avem un parc auto mare și găsim piese de schimb. în felul acesta, cînd un șef stă cu demisia depusă, iar cei de la județ dau materiale „cît au“ și nu cît este problemele sectorului necesar, rămîn nerezolvate. Dar cît oare mai pot rămîne așa ? întrebarea o punem totuși conducerii I.J.G.C.L. și — de ce nu ? — tovarășului vicepreședinte Ion Simion, care răspunde în cadrul comitetului executiv al Consiliului popular județean de acest domeniu. M. OPREA Poșta medicului Gh. Rotaru, Ilarian Mitoc. La vîrsta dv., de 74 de ani, tulburările de vedere s-ar putea explica (foarte probabil) printr-o cataractă. Rețeta la care vă referiți era pentru conjuctivită. Trebuie în mod obligatoriu să avem întîi un diagnostic. Și mai bine ar fi să fiți văzut de un oftalmolog. Dacă nu puteți face deplasarea, scrieți-ne măcar diagnosticul pus de medicul de circumscripție. V. Ilaș — Trușești. Epidermofiția este o afecțiune cutanată provocată de o ciupercă; apare mai ales între degetele de la picioare și în stinghie. Tratamentul trebuie făcut pînă la vindecarea clinică completă și continuat apoi încă măcar două săptămîni pentru a evita reapariția. Se folosesc soluții (de alcool iodat cu acid salicilic și rezorcină) și pomezi (cu vaselină, acid salicilic și acid benzoic). Unguentul Budosamid e, și el, bun. Const. Derscanu — Dorohoi : Regimul alimentar în colită diferă după forma clinică. Există colite de fermentație, de putrefacție și mixte. Pînă la alte amănunte, vă recomandăm să excludeți din alimentație acele alimente care, constatați singur, că nu le tolerați. Luați 2-3 dragouri de triferment (cîte unul după masă, fără a-1 sfărîma în gură). Dr. D. SCHOR Baza de producție a I.J.C.M. Botoșani Un prim bilanț în cîteva comune (Urmare din pagina s) tului comunal de partid, evidențiat că mari suprafețe de pămînt rămîneau necultivate. Acestea erau situate în jurul construcțiilor zootehnice, la sediul cooperativei agricole, la brigăzile 2 și 3 din satul Tocileni, la școala nerală. De asemenea, au reexistat o serie de drumuri inutile la marginea tarlalelor. Adunînd palmă cu palmă de pămînt am reușit să redăm în circuitul agricol încă 6 ha de teren pe care le-am însămînțat cu porumb boabe și plante furajere. O largă acțiune de identificare a terenului s-a întreprins în comuna VORONA. Am reușit, sublinia tovarășul MIHAI MIHALACHE, primarul și secretarul comitetului comunal de partid, să cîștigăm 32 ha. Din acestea 18 ha au fost însămânțate cu porumb siloz și 14 ha cu masă verde. Ca urmare a acțiunii întreprinse de fiecare deputat pe circumscripție s-au identificat în grădinile și curțile a 63 de țărani cooperatori o suprafață de 6,8 ha necultivate pînă acum. Pe 3,8 ha din această suprafață s-au vat legume, iar pe 3 ha culti■— sfeclă de zahăr. Mari suprafețe s-au identificat și în comuna HILIȘEU. La brigada zootehnică din satul Crișan, de exemplu, s-au identificat 3,5 ha, la cea din satul Horia — 1,80 ha, iar la cea din satul Cloșca — 5,20 ha. De asemenea, la Hilișeu, s-a renunțat la o serie de drumuri din cîmp în prafață de 5,50 ha. Toate laaceste suprafețe au fost însămânțate cu porumb boabe. Măsuri asemănătoare, de redare în circuitul agricol a fiecărei porțiuni de pămînt, s-au luat și în localitățile Tudora, Oneaga, Pădureni, Mihălășeni și altele. Pe total județ, pînă în prezent, de pe 540 se vor obține, pentru hectare prima oară, anul acesta, producții de porumb, legume, plante furajere etc. I CONSTANTIN DAICOVICIU | Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România anunță cu profundă durere încetarea din viață a academicianului Constantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreședinte al Academiei de Științe Sociale și Politice. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Constantin Daicoviciu, prin multilaterala sa activitate, desfășurată de a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devotament și pasiune știința și cultura românească, dezvoltarea învățămîntului, și-a pus întreaga sa capacitate de muncă, energia și cunoștințele în slujba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialismului în România. Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România SPORT • SPORT • SPORT Fotbal in dl,'zlac Textila Botoșani-Avîntul Frasin 4-1 (4-1) De mult nu am văzut atîta dăruire și dorința de a înscrie goluri la jucătorii de la Textila ca în meciul de duminică. In ciuda vremii capricioase (pe tot parcursul celor 90 de minute a plouat în rafale puternice), textiliștii au prestat un joc valoros, ieșind învingători în acest meci deosebit de important, pentru ei. Atunci cînd ploua mai tare, ei marcau golurile ce le asigurau victoria și aduceau suporterilor un dram de speranță în vederea asigurării unui loc, în continuare, în divizia C. A fost un meci în care ambele formații au avut perioade egale de dominare. Prima repriză a aparținut gazdelor iar cea de a doua oaspeților. Botoșănenii au fost însă mai incisivi în fața porții apărată de Argheșanu. La cealaltă poartă, Bordeianu a făcut un joc bun dar s-a păcălit singur la o fază aparent inofensivă. Cele 5 goluri s-au marcat din următoarele faze. Min. 20 : extrema stingă, Huțanu scapă în dribling spre poarta oaspeților. Este faultat în careu și arbitrul dictează lovitură de la 11 m. Execută Cucuveică și este 1—0. Peste 10 minute, se produce egalarea : portarul Bordeianu nu are altceva mai bun de făcut decît să se joace cu balonul la marginea careului unde alunecă, pierde balonul pe care-1 recuperează Ioniță și care înscrie plasat: 1—1. Un joc de mare luptă... și 2 puncte pentru localnici Textiliștii nu se descurajează, atacă mai mult buturile adverse, ploaia se întețește și în pofida acestui fapt, în numai 10 minute, înscriu trei goluri, unul mai frumos decît altul. Autori: Cojocaru, Tomiță și Perdevară. Repriza doua a fost mult mai echilibrată, oaspeții au pus la grea încercare apărarea textilistă, dar Bordeianu a fost la post răscumpărîndu-și greșeala din minutul 30. Arbitrul Constantin Canuță, din Iași, a condus bine formațiile : Textila , Bordeianu, Cucuveică, Tomiță, Ianis, Perdevară, Coman, Boboc, Constantinescu, Damian, Cojocaru, Huțanu. Avîntul: Argheșanu, Macarencu, Huminiuc, Alexa, Horga, Sahleanu, Cuza, Solcan, Ioniță, Drelciuc, Damac. TH. UNGUREANU REZULTATE TEHNICE Textila — Avîntul 4—1 ; Unirea — Victoria 0—2 ; I.T.A. — A.S.A. 1—0 ; Danubiana — Minobradul 6—0 ; Minerul — Străduința 1—0 ; C.S.M. — Nicotină 4—0 ; Foresta — Cristalul 4—2 ; ETAPA VIITOARE (3 iunie) Unirea — I.T.A. ; Străduința — Foresta ; Victoria — Minerul ; Avîntul — Nicolina ; A.S.A. — Textila ; Cristalul — Danubiana ; Minobracul — C. S. M. Răchiți La grădina de legume se plantează ultimele suprafețe Echipa de cooperatori condusă de Mircea Șuster, ce lucrează la grădina de legume, CLOPOTUL • PAGINA 3 CLASAMENTUL C.S.M. Suceava 23 Victoria Roman 23 Danubiana Roman 23 Foresta Fălticeni 23 Minerul G. Humorului 23 Minobradul V. Dornei 23 Avîntul Frasin 23 Nicolina Iași 23 A.S.A. C. Lung 23 Unirea Iași 23 Străduința Suceava 23 Cristalul Dorohoi 23 I.T.A. Iași 23 Textila Botoșani 23 15 6 3 50—15 35 + 35 14 27 47—22 30 + 25 13 37 49—27 29 + 22 10 —8 34—32 25 +2 10 49 36—37 24 —19 3 11 39—42 21 —3 11 — 10 31—29 24 +28 4 11 30—35 20 —57 6 10 26—32 20 —67 6 10 31—42 20 — 11 6 7 10 18—27 19 —9 8 3 12 28—52 19 — 24 — 4 12 19—31 18 — 12 6 6 11 27—43 18 — 16 Sportul de masă Școlarii — Pe stadionul din Săveni a avut loc, o adevărată demonstrație a sportului de masă la care au participat marea majoritate a pionierilor și școlarilor din oraș. Programul zilei sportive a început cu defilarea copiilor. A urmat apoi un cros pe 600, 800, 1200 m, în raport de vîrsta concurenților. In continuare, reprezentativele fiecărui detașament, pe stadion formate din 3 băieți și 3 fete, au trecut pista cu obstacole. In același timp, ceilalți copii, organizați pe detașamente și între detașamente, au organizat jocuri pionierești, jocuri sportive, ștafete cu transportul „răniților" etc. Apoi a avut loc faza intercomunală la tetratlonul atletic al pionierilor și școlarilor. Prof. IOAN ANIȚEI llllllilIIKIIIlllllllllllllllil CAMPANIA AGRICOLĂ (Urmare din pagina I) Viișoara Toți locuitorii satelor se află pe cîmp Situația deosebită din ultimele zile, datorită precipitațiilor abundente ce au căzut, a determinat comitetul comunal de partid și consiliul popular comunal să ia unele măsuri concrete pentru urgentarea lucrărilor de întreținere a culturilor. După cum ne informează tovarășul Iancu Ciubotaru, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, au fost repartizate cadre cu munci de răspundere pe fiecare brigadă pentru a asigura participarea de sută la sută a cooperatorilor la prășitul culturilor. Măsurile luate au dus la rezultate bune. Toți locuitorii satelor se află pe cîmp. Mecanizatorii și cooperatorii folosesc la maximum timpul bun de lucru, chiar și în orele dintre ploi cînd se poate intra pe cîmp. Ieri, majoritatea cooperatorilor au ieșit la lucru. Ca urmare a participării peste 1000 de cooperatori la lucrările de întreținere a culturilor, zilnic se execută prășitul manual pe mai mult de 100 ha. Supravegheați și îndrumați de ing. Mircea Săvescu, cooperatorii execută lucrări de bună calitate, asigurând o densitate corespunzătoare a plantelor la fiecare cultură. Pînă acum au terminat prașila a II-a pe 95 ha cultivate cu mac, au rărit 75 ha sfeclă de zahăr și prima prașilă pe 460 ha din cele 480 ha cultivate cu floarea - soarelui. In aceste zile se lucrează intens la prășitul porumbului. Tractoriștii au executat prima prașilă mecanică, printre rînduri, pe 600 ha însămînțate cu această cultură, iar cooperatorii au prășit manual peste 300 ha. Merită de scos în evidență eforturile tractoriștilor Mircea Midoschi, Dinu Radu, Victor Hurmuz, al cooperatorilor din brigăzile conduse de Dumitru Grădinaru și Mihai Aruștei, care au cele mai bune rezultate la întreținerea culturilor. Curtești a plantat ieri ultimele 0,30 ha cu vinete și 0,15 ha cu roșii. Plantele pe cele 4 ha cu roșii, 2 ha ardei, 2 ha gogoșari și 0,70 ha varză timpurie se dezvoltă în mod normal. Președintele cooperativei agricole, Răchiți, Gheorghe Ciubotaru, ne-a informat ieri că toți cooperatorii, printre care Vasile Alexandru, Ilie Paladi și Teofil Alexuc, au lucrat pe grădină la plantat și întreținerea culturilor. Cooperatoarele Maria Babiuc, Elena Damaschin și Adela Ichim au recoltat 200 kg ceapă și 600 legături de ridichi, care au fost livrate Centrului de legume și fructe din Botoșani. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Pe terenul zvîntat se trece imediat la prășitul culturilor Cu toate greutățile existente din cauza vremii, la cooperativa agricolă din Curtești, lucrările de întreținere a culturilor continuă. Inginerul Ilie Dăscălescu, ne relatează că, împreună cu brigadierii de cîmp, se deplasează pe tarlale pentru a stabili dacă se poate lucra la întreținerea culturilor. Și acolo unde terenul s-a zvîntat, mecanizatorii și cooperatorii intră la prășit. Pînă ieri, prima prașilă la floarea-soarelui a fost făcută mecanic pe 100 ha iar manual pe 80 ha, la porumb, mecanic pe 170 ha și manual pe 40 ha. Cooperatorii din brigăzile conduse de Dumitru Petruță, Maria Gavrilaș și Constantin șanu, tractoriștii Mihai Mora- Adumitrăcesei, Adrian Adumitrăcesei, Constantin Popa și Ioan Popa, depun eforturi în continuare la întreținerea culturilor. Starea vremii Interlocutorul nostru, Eugen Ionescu, de la Stația meteorologică Botoșani, ne informează despre caracteristica generală a vremii din ultimele zile de pe cuprinsul județului nostru. A plouat în toate localitățile. In ultimele trei zile (25, 26 și 27 mai a.c.) pînă luni la ora 8 dimineața, în diferite localități, situația precipitațiilor a fost diferită. Dacă la Tudora au căzut 42 litri pe metru pătrat, Poiana — Vorona — 42 litri, George Enescu — 40 litri, Coțușca și Pomîrla — 35 litri, în alte localități ca Ripiceni, Rînghilești, Dobîrceni, Sulița, Mitoc și Ungureni, precipitațiile au fost de 5 - 16 litri pe metru pătrat. In unele localități, pe terenurile situate pe șesuri, există pericolul băltirii apei pe culturi. La Vf. Cîmpului, prin revărsarea Siretului, au fost inundate 8 ha cu grîu și 3 ha lucernă. De asemenea, prin revărsarea rîului Molnița, la Rogojești au fost inundate 20 ha. S-au luat măsuri de înlăturare a băltirii apei. In următoarele 24 ore, vremea va continua să fie rece, cu cerul mai mult acoperit, local ploi slabe sub formă de averse, însoțite de descărcări electrice. Deci, din nou atenție la eventualul pericol de băltire a apei. Se impun măsuri urgente pentru înlăturarea apei de pe fiecare suprafață de teren, unde staționează, pentru salvarea culturilor de la asfixiere. C.A.P. Crasnaleuca : se construiesc magazii pentru depozitarea cerealelor CORESPONDENȚII NOȘTRI TRANSMIT: SĂVENI Curs de calificare la locul de muncă De cîțiva ani, la sectorul de industrie locală din Săveni, muncitorii ridicau problema înființării unui curs de calificare la locul de muncă în ramura construcțiilor metalice și a lucrărilor din lemn. Acest curs a luat ființă încă din anul trecut, cînd s-au înscris 31 de muncitori. Timp de 8 luni, muncitorii cursanți au cu regularitate la lecțiile conduse de inginerul participat mecanic Gheorghe Buhai, tehnicianul Mihai Adămăchioaie, profesorul Dumitru Zmău și alții. Zilele trecute, cursurile s-au încheiat, iar cursanții s-au prezentat la examene. Au reușit toți. Se pot evidenția, pentru rezultatele nute la învățătură, Dumitru Biciușcă, Adrian Topală obțiși Gheorghe Soloman, muncitori în ramura de construcții metalice, Constantin Ursache, Dumitru Gavriliuc și Dumitru Colesniuc, muncitori la lucrările în lemn. (De la Franț Iamșec). BOTOȘANI Atenție mai mare albinelor In cooperativele agricole de producție din județul nostru sînt 8 749 familii de albine. Cooperativele agricole din Dorohoi, Săveni, Roma, Zlătunoaia, Ripiceni și Vorniceni au în inventarele lor, respectiv, 561, 400, 320, 280, 268 și 250 familii de albine. Luînd în considerație posibilitățile existente și, mai ales, condițiile pe care ni le oferă plantele melifere, putem aprecia că apicultura în unele unități agricole ca cele din Nichiteni, Poiana, Pomîrla, Santa Mare și Oneaga, este lăsată pe un plan secundar. Aceasta se întîmplă și din vina conducerilor cooperativelor agricole de producție, a cadrelor tehnice care lasă totul pe seama apicultorilor amatori. Nu se fac controale în stupării, nu se acordă apicultorilor asistență tehnică de specialitate. S-a ajuns la situația ca unii apicultori să se considere atotștiutori și asta din cauza că nu are cine să le arate deficiențele reale. Consider că pentru dezvoltarea apiculturii în cooperativele agricole și, mai ales, pentru rentabilizarea acestei ocupații străvechi, este necesar să se schimbe optica unor conduceri de C.A.P., să se nominalizeze niște oameni (ingineri, tehnicieni) care să răspundă în mod direct de apicultură, să se organizeze periodic cursuri de pregătire și specializare a apicultorilor. (De la Sandu Corduneanu). BRĂEȘTI Unor cooperatoare nu le place munca Locuitorii comunei Brăești sînt oameni muncitori și gospodari. Ei muncesc, obținînd venituri pe măsura efortului depus, în cooperativa agricolă de producție, în diferite ferme ale I.A.S., în alte unități economice din localitățile învecinate. Soțiile acestora, în majoritate, înțeleg menirea lor de mame și de gospodine, neuitînd că sînt și membre cooperatoare. Chiar dacă soții lor sînt salariați, ele lucrează la cîmp, pe tarlalele cooperativei agricole de producție. Așa procedează Maria Constantin, Olga Ailenei, Eugenia Alexa, Adela Avasiloaie, Adela D. Rohozneanu, Saveta C. Enache și altele. Trebuie însă să arătăm că în comună mai avem și astfel de soții ale salariaților sau muncitorilor de pe la diferite unități din județ. Sînt soții care de abia așteaptă să obțină o rețetă sau un certificat medical cu care să se justifice în fața soților sau conducerii C.A.P. că nu pot munci: Lucica Balan, Maria S. Politic, Elena V. Buhăianu, Adela Gh. Sandu, Iustina Gh. Pujină și Saveta Șt. Apetrei care găsesc timp pentru orice, numai pentru muncă la C.A.P. nu. Aceste femei, membre ale cooperativei agricole de producție, stau acasă tocmai într-un moment cînd și bătrînii Dumitru Iftimie, Dumitru A. Strugaru, Vasile Baltaru, Catinca Otrocol, Maria M. Pleoț etc. au înțeles că plantele semănate în cîmp trebuie întreținute, ieșind și ei la prășitul culturilor. Am arătat toate aceste lucruri din dorința sinceră de a preveni situația din anii trecuți cînd la C.A.P. Brăești se simțea o nejustificată lipsă a forței de muncă. In 1973, vrem ca toți membrii cooperatori, bărbați și femei, să lucreze la cîmp pentru realizarea și depășirea producțiilor la hectar. (De la Constantin Acatrinei — secretar al comitetului comunal de partid, primarul comunei). LUNCA Experiența ne învață La Lunca și-a început activitatea, pe lîngă consiliul popular comunal, o secție prestatoare de servicii în care își desfășoară activitatea 15 meseriași cu pregătire diferită : dulgheri, tinichigii, zidari etc. Măsura luată a fost dictată de dificultățile pe care le întîmpinam aproape în fiecare an la efectuarea lucrărilor de construcții, în general, și, în special, la cele de reparație pe care le executam la sediile instituțiilor din subordine, și pentru care cheltuiam anual, în medie, 200 000 lei. Dispunînd de lucrători pricepuți ca Ioan Vatamanu, Mihai Vatamanu, Gheorghe Popa și Mihai Bîrsan noi am reușit să obținem două mari realizări : să asigurăm de lucru pentru meseriași și, în același timp, să ne asigurăm condițiile necesare efectuării tuturor lucrărilor pe care ni le-am propus, la timp și în bune condițiuni. (De la Mihai Damian, primarul comunei). BROSCAUȚI Comuna noastră tot mai frumoasă Preocuparea pentru buna gospodărire și continua înfrumusețare a comunei Broscăuți, se materializează în lucrările de împietruire a 3 km de drum, plantarea prin muncă voluntar - patriotică, a 26 000 puieți (pe ravene), amenajarea unei tinere livezi în vecinătatea consiliului popular, și plantarea a încă 200 pomi ornamentali, de o parte și de alta a drumurilor din centrul comunei, evaluate la circa 200 000 lei. De cîtva timp au început și lucrările de aliniere și datare a șanțurilor ce mărginesc drumul ce duce spre sediul consiliului popular comunal Broscăuți, de-a lungul căruia (pe o distanță de 1000 metri) se vor amenaja trotuare, încredințate echipei (prestatoare) de construcții a C.A.P., al cărei șef este deputatul Gheorghe Huțanu, lucrările menționate vor fi terminate în cinstea zilei de 23 August a.c. Printre cei care-și aduc contribuția la buna desfășurare a acestei acțiuni, sunt Constantin Avasiloaie, Dumitru Anton, Dumitru Vițelaru și lean Anton, care se bucură de tot sprijinul din partea cetățenilor din circumscripțiile electorale comunale nr. 10 și 11. (De la Alexandru Luchian, secretar al comitetului comunal de partid, primarul comunei).