Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)

1973-05-29 / nr. 3764

/ Neajunsurile nu au fost înlăturate Cu cîtva timp în urmă am primit din partea unui grup de muncitori ai sectorului din Săveni al întreprinderii ju­dețene de gospodărie comu­nală și locativă o scrisoare în care sesizau grave deficiențe de organizare a muncii ce se reflectau negativ atît în rea­lizările colectivului de aici, cît și în cîștigurile muncitori­lor. Pe scurt, lucrurile stăteau astfel: sectorul, rămînînd un timp fără conducător, un maistru de la Botoșani avea obligația să se deplaseze de 3 ori pe săptămînă la Săveni pentru contractarea de noi lucrări și pentru întocmirea situațiilor de lucrări. Dar a­­cesta nu venea și pentru asta, a fost înlocuit cu un alt maistru — Tibi Bálinti — care nu a rezistat mai mult de o zi în acest oraș, deoarece s-a intoxicat cu alcool. Și, în acest timp, unii muncitori stăteau în concedii fără plată și r­ealizau venituri mai mici de 200 lei pe lună. Interesîndu-ne de situația actuală în care se află secto­rul, tovarășul Franț Iamșec, vicepreședinte al consiliului popular orășenesc ne-a infor­mat că — „... o mare parte din aceste neajunsuri au fost înlăturate, mai ales că s-a clarificat definitiv structura organizatorică a întreprinde­rii județene, deci și a sectoa­relor din subordine. Totuși, nici pînă în prezent activita­tea sectorului nu este cea scontată“. Acest sector are de înfrun­tat, în continuare, capriciile unor părinți vitregi, capricii generatoare de nemulțumiri atît ale beneficiarilor cît și ale muncitorilor. Ion Mertica­­ru, secretarul organizației de bază, ne dă detalii : „Planul pe care-l avem noi, întrucît comenzi sînt suficiente, ar putea fi depășit dacă am fi a­­provizionați cu materiale, însă aprovizionarea este mult sub nivelul planului, fapt ce duce la întîrzierea unor lucrări, la nerealizarea unor venituri co­respunzătoare. Nu avem tablă pricată, nu avem cherestea și nici materiale pentru instala­ții sanitare“. Argumente suplimentare a­­duce Mihai Axinte, șeful sec­torului . „ De pildă, dintr-un vagon de cărămidă care a sosit la Botoșani, nouă nu ni s-a re­partizat nimic. A sosit, nu de mult, un vagon cu cherestea din care nu ni s-a dat iarăși nimic pe motiv că lipsește cîte „ceva" din el. Dar nu nu­­­­mai aici suntem­ deficitari cu aprovizionarea. Am avea ne­voie să fim dotați cu un apa­rat de sudură pentru a exe­cuta unele mici lucrări care, în prezent, le facem umblînd de ici-colo. Avem nevoie de piese de schimb pentru un au­tobuz. Deși conducerea între­prinderii știe, nu ni se asigu­ră (încă) aceste piese. Este ne­cesar să se cunoască, la Bo­toșani, planul nostru și, întru­cît nu putem recurge la apro­vizionarea directă, să ni se asigure materialele necesare măcar la același nivel ca pen­tru alte localități. Un alt aspect care nemulțu­mește este acela că, deși nor­marea lucrărilor se face con­form devizului, la Săveni, nor­­matoarea Eugenia Obelschi din cadrul întreprinderii ju­dețene ridică de fiecare dată obiecții. — La echipa mea, ne spu­ne Vasile Muraru, șeful echi- Cum merg treburile la sectorul Săveni al I.J.G.C.L., câ nd șeful are demisia depusă pei de zidărie, în luna aprilie se realizaseră 6 650 lei, însă oamenii nu au primit decît în jur de 800 lei. Decît să ne „taie“ din realizări, eu cred că ar fi mai bine să treacă normatorul pe aici și să vadă cum muncim și ce producție dăm. Desigur, este necesar ca a­­ceastă treabă să se facă la fața locului, însă credem că ar fi nimerit să existe un om competent la sector care să o facă. De altfel, din discuția pe care am purtat-o cu tovarășul Corneliu Marin, directorul In­treprinderii județene de gos­podărie comunală și locativă, aflăm că actualul șef de sec­tor de la Săveni a depus de­misie, deși e instalat numai de cîteva luni, întîmpinîndu-se mari greutăți în găsirea unor oameni competenți care să poată face față greutăților de acolo. „Iar în ceea ce priveș­te aprovizionarea cu materia­le, ne spune tovarășul direc­tor, situația nu stă chiar așa. S-au dat și la Săveni mate­riale după cum am avut și noi. Insă nu a fost nimeni de la sectorul Săveni ca să preia aceste materiale. De pildă, la ei stă un autobuz de mai bine de o lună, însă nimeni nu vine cu o listă precisă pentru pie­sele necesare. Noi doar avem un parc auto mare și găsim piese de schimb­. în felul acesta, cînd un șef stă cu demisia depusă, iar cei de la județ dau materiale „cît au“ și nu cît este problemele sectorului necesar, rămîn nerezolvate. Dar cît oare mai pot rămîne așa ? întrebarea o punem totuși conducerii I.J.G.C.L. și — de ce nu ? — tovarășului vicepreședinte Ion Simion, care răspunde în ca­drul comitetului executiv al Consiliului popular județean de acest domeniu. M. OPREA Poșta medicului Gh. Rotaru, Ilaria­n Mitoc. La vîrsta dv., de 74 de ani, tulburări­le de vedere s-ar putea explica (foarte proba­bil) printr-o cataractă. Rețeta la care vă refe­riți era pentru conjuc­­tivită. Trebuie în mod obligatoriu să avem în­­tîi un diagnostic. Și mai bine ar fi să fiți vă­zut de un oftalmolog. Dacă nu puteți face de­plasarea, scrieți-ne mă­car diagnosticul pus de medicul de circumscrip­ție. V. Ilaș — Trușești. Epidermofiția este o a­­fecțiune cutanată pro­vocată de o ciupercă; a­­pare mai ales între de­getele de la picioare și în stinghie. Tratamen­tul trebuie făcut pînă la vindecarea clinică completă și continuat apoi încă măcar două săptămîni pentru a evi­ta reapariția. Se folo­sesc soluții (de alcool iodat cu acid salicilic și rezorcină) și pomezi (cu vaselină, acid salicilic și acid benzoic). Ungu­entul Bud­osamid e, și el, bun. Const. Derscanu — Dorohoi : Regimul ali­mentar în colită diferă după forma clinică. E­­xistă colite de fermen­tație, de putrefacție și mixte. Pînă la alte a­­mănunte, vă recoman­dăm să excludeți din a­­limentație acele alimen­te care, constatați sin­gur, că nu le tolerați. Luați 2-3 dragouri de triferment (cîte unul după masă, fără a-1 sfărîma în gură). Dr. D. SCHOR Baza de producție a I.J.C.M. Botoșani Un prim bilanț în cîteva comune (Urmare din pagina s)­ tului comunal de partid, evidențiat că mari suprafețe­­ de pămînt rămîneau necul­tivate. Acestea erau situate în jurul construcțiilor zooteh­nice, la sediul cooperativei a­­gricole, la brigăzile 2 și 3 din satul Tocileni, la școala nerală. De asemenea, au re­e­­xistat o serie de drumuri i­­nutile la marginea tarlalelor. Adunînd palmă cu palmă de pămînt am reușit să redăm în circuitul agricol încă 6 ha de teren pe care le-am însămîn­­țat cu porumb boabe și plante furajere. O largă acțiune de identifi­care a terenului s-a întreprins în comuna VORONA. Am reu­șit, sublinia tovarășul MIHAI MIHALACHE, primarul și se­cretarul comitetului comu­nal de partid, să cîștigăm 32 ha. Din acestea 18 ha au fost­ însămânțate cu porumb siloz și 14 ha cu masă verde. Ca urmare a acțiunii între­prinse de fiecare deputat pe circumscripție s-au identifi­cat în grădinile și curțile a 63 de țărani cooperatori o su­prafață de 6,8 ha necultivate pînă acum. Pe 3,8 ha din a­­ceastă suprafață s-au vat legume, iar pe 3 ha culti­■— sfeclă de zahăr. Mari suprafețe s-au identi­ficat și în comuna HILIȘEU. La brigada zootehnică din satul Crișan, de exemplu, s-au identificat 3,5 ha, la cea din satul Horia — 1,80 ha, iar la cea din satul Cloșca — 5,20 ha. De asemenea, la Hi­­lișeu, s-a renunțat la o serie de drumuri din cîmp în prafață de 5,50 ha. Toate la­a­­ceste suprafețe au fost însă­mânțate cu porumb boabe. Măsuri asemănătoare, de re­dare în circuitul agricol a fie­cărei porțiuni de pămînt, s-au luat și în localitățile Tudora, Oneaga, Pădureni, Mihălă­­șeni și altele. Pe total județ, pînă în pre­zent, de pe 540 se vor obține, pentru hectare prima oară, anul acesta, producții de porumb, legume, plante furajere etc. I CONSTANTIN DAICOVICIU | Din partea Comitetului C­entral al Partidului Comu­nist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii So­cialiste România Comitetul Central al Pa­rtidului Comunist Român, Co­nsiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socia­liste România anunță cu pro­fundă durere încetarea din viață a academicianului Con­stantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, vi­cepreședinte al Academiei de Științe Sociale și Politice. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Co­nstantin Daicoviciu, prin mul­tilaterala sa activitate, desfăș­urată de a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devota­ment și pasiune știința și cul­tura românească, dezvoltarea învățămîntului, și-a pus în­treaga sa capacitate de muncă, energia și cunoștințele în slu­jba cauzei propășirii patriei, a triumfului socialismului în România. Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România SPORT • SPORT • SPORT Fotbal in dl,'zla­c Textila Botoșani-Avîntul Frasin 4-1 (4-1) De mult nu am văzut atîta dăruire și dorința de a înscrie goluri la jucătorii de la Tex­tila ca în meciul de dumini­că. In ciuda vremii capricioa­se (pe tot parcursul celor 90 de minute a plouat în rafale puternice), textiliștii au pres­tat un joc valoros, ieșind în­vingători în acest meci deo­sebit de important, pentru ei. Atunci cînd ploua mai tare, ei marcau golurile ce le asi­gurau victoria și aduceau su­porterilor un dram de spe­ranță în vederea asigurării unui loc, în continuare, în di­vizia C. A fost un meci în care ambele formații au avut perioade egale de dominare. Prima repriză a aparținut gaz­delor iar cea de a doua oas­peților. Botoșănenii au fost însă mai incisivi în fața porții apărată de Argheșanu. La cealaltă poartă, Bordeianu a făcut un joc bun dar s-a pă­călit singur la o fază aparent inofensivă. Cele 5 goluri s-au marcat din următoarele faze. Min. 20 : extrema stingă, Hu­­țanu scapă în dribling spre poarta oaspeților. Este faul­tat în careu și arbitrul dic­tează lovitură de la 11 m. E­­xecută Cucuveică și este 1—0. Peste 10 minute, se produce egalarea : portarul Bordeianu nu are altceva mai bun de făcut decît să se joace cu ba­lonul la marginea careului unde alunecă, pierde balonul pe care-1 recuperează Ioniță și care înscrie plasat: 1—1. Un joc de mare luptă... și 2 puncte pentru localnici Textiliștii nu se descurajea­ză, atacă mai mult buturile adverse, ploaia se întețește și în pofida acestui fapt, în nu­mai 10 minute, înscriu trei go­luri, unul mai frumos decît altul. Autori: Cojocaru, Tomi­ță și Perdevară. Repriza doua a fost mult mai echili­­­brată, oaspeții au pus la grea încercare apărarea textilistă, dar Bordeianu a fost la post răscumpărîndu-și greșeala din minutul 30. Arbitrul Constantin Canu­­ță, din Iași, a condus bine formațiile : Textila , Bordeianu, Cucu­veică, Tomiță, Ianis, Perde­vară, Coman, Boboc, Constan­­tinescu, Damian, Cojocaru, Huțanu. Avîntul: Argheșanu, Maca­­rencu, Huminiuc, Alexa, Hor­ga, Sahleanu, Cuza, Solcan, Ioniță, Drelciuc, Damac. TH. UNGUREANU REZULTATE TEHNICE Textila — Avîntul 4—1 ; Unirea — Victoria 0—2 ; I.T.A. — A.S.A. 1—0 ; Da­nubiana — Minobradul 6—0 ; Minerul — Strădu­ința 1—0 ; C.S.M. — Ni­cotină 4—0 ; Foresta — Cristalul 4—2 ; ETAPA VIITOARE (3 iunie) Unirea — I.T.A. ; Stră­duința — Foresta ; Victo­ria — Minerul ; Avîntul — Nicolina ; A.S.A. — Textila ; Cristalul — Da­nubiana ; Minobracul — C. S. M. Răchiți La grădina de legu­me se plantează ultimele suprafețe Echipa de cooperatori con­dusă de Mircea Șuster, ce lu­crează la grădina de legume, CLOPOTUL • PAGINA 3 CLASAMENTUL C.S.M. Suceava 23 Victoria Roman 23 Danubiana Roman 23 Foresta Fălticeni 23 Minerul G. Humorului 23 Minobradul V. Dornei 23 Avîntul Frasin 23 Nicolina Iași 23 A.S.A. C. Lung 23 Unirea Iași 23 Străduința Suceava 23 Cristalul Dorohoi 23 I.T.A. Iași 23 Textila Botoșani 23 15 6 3 50—15 35 + 35 14 2­7 47—22 30 + 25 13 3­7 49—27 29 + 22 10 —­8 34—32 25 +2 10 4­9 36—37 24 —1­9 3 11 39—42 21 —3 11 — 10 31—29 24 +2­8 4 11 30—35 20 —5­7 6 10 26—32 20 —6­7 6 10 31—42 20 — 11 6 7 10 18—27 19 —9 8 3 12 28—52 19 — 24 — 4 12 19—31 18 — 12 6 6 11 27—43 18 — 16 Sportul de masă Școlarii — Pe stadionul din Săveni a avut loc, o adevărată demon­strație a sportului de masă la care au participat marea ma­joritate a pionierilor și șco­larilor din oraș. Programul zilei sportive a început cu de­filarea copiilor. A urmat apoi un cros pe 600, 800, 1200 m, în raport de vîrsta concuren­ților. In continuare, reprezen­tativele fiecărui detașament, pe stadion formate din 3 băieți și 3 fe­te, au trecut pista cu obstaco­le. In același timp, ceilalți co­pii, organizați pe detașamen­te și între detașamente, au organizat jocuri pionierești, jocuri sportive, ștafete cu transportul „răniților" etc. Apoi a avut loc faza inter­­comunală la tetratlonul atle­tic al pionierilor și școlarilor. Prof. IOAN ANIȚEI llllllilIIKIIIlllllllllllllllil CAMPANIA AGRICOLĂ (Urmare din pagina I) Viișoara Toți locuitorii satelor se află pe cîmp Situația deosebită din ulti­mele zile, datorită precipita­țiilor abundente ce au căzut, a determinat comitetul comu­nal de partid și consiliul popular comunal să ia unele măsuri concrete pentru ur­gentarea lucrărilor de între­ținere a culturilor. După cum ne informează tovarășul Iancu Ciubotaru, secretarul comite­tului comunal de partid, pri­marul comunei, au fost re­partizate cadre cu munci de răspundere pe fiecare bri­gadă pentru a asigura parti­ciparea de sută la sută a co­operatorilor la prășitul cul­turilor. Măsurile luate au dus la re­zultate bune. Toți locuitorii satelor se află pe cîmp. Me­canizatorii și cooperatorii fo­losesc la maximum timpul bun de lucru, chiar și în orele dintre ploi cînd se poate intra pe cîmp. Ieri, majoritatea co­operatorilor au ieșit la lucru. Ca urmare a participării peste 1­000 de cooperatori la­­ lucrările de întreținere a cul­turilor, zilnic se execută pră­­șitul manual pe mai mult de 100 ha. Supravegheați și în­drumați de ing. Mircea Să­­vescu, cooperatorii execută lucrări de bună calitate, asi­gurând o densitate corespun­zătoare a plantelor la fiecare cultură. Pînă acum au ter­mi­­nat prașila a II-a pe 95 ha cultivate cu mac, au rărit 75 ha sfeclă de zahăr și prima prașilă pe 460 ha din cele 480 ha cultivate cu floarea - soarelui. In aceste zile se lucrează intens la prășitul porumbului. Tractoriștii au executat pri­ma prașilă mecanică, printre rînduri, pe 600 ha însămîn­­țate cu această cultură, iar cooperatorii au prășit ma­nual peste 300 ha. Merită de scos în evidență eforturile tractoriștilor Mircea Midoschi, Dinu Radu, Victor Hurmuz, al cooperatorilor din brigăzile conduse de Du­mitru Grădinaru și Mihai Aruștei, care au cele mai bune rezultate la întreținerea culturilor. Curtești a plantat ieri ultimele 0,30 ha cu vinete și 0,15 ha cu roșii. Plantele pe cele 4 ha cu roșii, 2 ha ardei, 2 ha gogoșari și 0,70 ha varză timpurie se dez­voltă în mod normal. Pre­ședintele cooperativei agri­cole, Răchiți, Gh­eorghe Ciubo­taru, ne-a informat ieri că toți cooperatorii, printre care Va­sile Alexandru, Ilie Paladi și Teofil Alexuc, au lucrat pe grădină la plantat și întreți­nerea culturilor. Cooperatoa­rele Maria Babiuc, Elena Da­­maschin și Adela Ichim au recoltat 200 kg ceapă și 600 legături de ridichi, care au fost livrate Centrului de le­gume și fructe din Botoșani. ÎNTREȚINEREA CUL­TURILOR Pe terenul zvîntat se trece imediat la prășitul culturilor Cu toate greutățile exis­tente din cauza vremii, la co­operativa agricolă d­i­n Curtești, lucrările de întreți­nere a culturilor continuă. In­ginerul Ilie Dăscălescu, ne re­latează că, împreună cu bri­gadierii de cîmp, se deplasea­ză pe tarlale pentru a stabili dacă se poate lucra la între­ținerea culturilor. Și acolo unde terenul s-a zvîntat, me­canizatorii și cooperatorii in­tră la prășit. Pînă ieri, prima prașilă la floarea-soarelui a fost făcută mecanic pe 100 ha iar manual pe 80 ha, la po­rumb, mecanic pe 170 ha și manual pe 40 ha. Cooperato­rii din brigăzile conduse de Dumitru Petruță, Maria Ga­­vrilaș și Constantin șanu, tractoriștii Mihai Mora- A­­dumitrăcesei, Adrian Adu­­mitrăcesei, Constantin Popa și Ioan Popa, depun eforturi în continuare la întreținerea culturilor. Starea vremii Interlocutorul nostru, Eu­gen Ionescu, de la Stația meteorologică Botoșani, ne informează despre caracte­ristica generală a vremii din ultimele zile de pe cuprinsul județului nostru. A plouat în toate localitățile. In ulti­mele trei zile (25, 26 și 27 mai a.c.) pînă luni la ora 8 dimineața, în diferite loca­lități, situația precipitațiilor a fost diferită. Dacă la Tu­dora au căzut 42 litri pe me­tru pătrat, Poiana — Voro­­na — 42 litri, George Enes­­cu — 40 litri, Coțușca și Po­­mîrla — 35 litri, în alte lo­calități ca Ripiceni, Rînghi­­lești, Dobîrceni, Sulița, Mi­toc și Ungureni, precipitați­ile au fost de 5 - 16 litri pe metru pătrat. In unele localități, pe te­renurile situate pe șesuri, există pericolul băltirii apei pe culturi. La Vf. Cîmpului, prin revărsarea Siretului, au fost inundate 8 ha cu grîu și 3 ha lucernă. De aseme­nea, prin revărsarea rîului Molnița, la Rogojești au fost inundate 20 ha. S-au luat măsuri de înlăturare a băltirii apei. In următoarele 24 ore, vremea va continua să fie rece, cu cerul mai mult a­­coperit, local ploi slabe sub formă de averse, însoțite de descărcări electrice. Deci, din nou atenție la eventua­lul pericol de băltire a apei. Se impun măsuri urgente pentru înlăturarea apei de pe fiecare suprafață de te­ren, unde staționează, pen­tru salvarea culturilor de la asfixiere. C.A.P. Crasnaleuca : se const­ruiesc magazii pentru depozi­tarea cerealelor CORESPONDENȚII NOȘTRI TRANSMIT: SĂVENI Curs de calificare la locul de muncă De cîțiva ani, la sectorul de industrie locală din Să­veni, muncitorii ridicau pro­blema înființării unui curs de calificare la locul de mu­ncă în ramura construcțiilor metalice și a lucrărilor din lemn. Acest curs a luat fiin­ță încă din anul trecut, cînd s-au înscris 31 de munci­tori. Timp de 8 luni, muncitorii cursanți au cu regularitate la lecțiile conduse de inginerul participat mecanic Gheorghe Buhai, tehnicianul Mihai Adămăchioaie, pro­fesorul Dumitru Zmău și al­ții. Zilele trecute, cursurile s-au încheiat, iar cursanții s-au prezentat la examene. Au reușit toți. Se pot evidenția, pentru rezultatele nute la învățătură, Dumitru Biciușcă, Adrian Topală obți­și Gheorghe Soloman, muncito­ri în ramura de construcții metalice, Constantin Ursach­e, Dumitru Gavriliuc și Du­mitru Colesniuc, muncitori la lucrările în lemn. (De la Franț Iamșec). BOTOȘANI Atenție mai mare albinelor In cooperativele agricole de producție din județul nostru sînt 8 749 familii de albine. Cooperativele agricole din Dorohoi, Săveni, Roma, Zlătunoaia, Ripiceni și Vor­­niceni au în inventarele lor, respectiv, 561, 400, 320, 280, 268 și 250 familii de albine. Luînd în considerație posibilită­țile existente și, mai ales, condițiile pe care ni le oferă plantele melifere, putem aprecia că apicultura în unele unități agricole ca cele din Nichiteni, Poiana, Pomîrla, Santa Mare și Oneaga, este lăsată pe un plan secundar. Aceasta se întîmplă și din vina conducerilor cooperative­lor agricole de producție, a cadrelor tehnice care lasă totul pe seama apicultorilor amatori. Nu se fac controale în stupării, nu se acordă apicultorilor asistență tehnică de specialitate. S-a ajuns la situația ca unii apicultori să se considere atotștiutori și asta din cauza că nu are cine să le arate deficiențele reale. Consider că pentru dezvoltarea apiculturii în coope­rativele agricole și, mai ales, pentru rentabilizarea acestei ocupații străvechi, este necesar să se schimbe optica unor conduceri de C.A.P., să se nominalizeze niște oameni (in­gineri, tehnicieni) care să răspundă în mod direct de a­­picultură, să se organizeze periodic cursuri de pregătire și specializare a apicultorilo­r. (De la Sandu Corduneanu). BRĂEȘTI Unor cooperatoare nu le place munca Locuitorii comunei Brăești sînt oameni muncitori și gospodari. Ei muncesc, obținînd venituri pe măsura e­­fortului depus, în cooperativa agricolă de­­ producție, în diferite ferme ale I.A.S., în alte unități economice din lo­calitățile învecinate. Soțiile­ acestora, în majoritate, în­țeleg menirea lor de mame și de gospodine, neuitînd că sînt și membre cooperatoare. Chiar dacă soții lor sînt sa­lariați, ele lucrează la cîmp, pe tarlalele cooperativei a­­gricole de producție. Așa procedează Maria Constantin, Olga Ailenei, Eugenia Alexa, Adela Avasiloaie, Adela D. Rohozneanu, Saveta C. Enache și altele. Trebuie însă să arătăm că în comună mai avem și astfel de soții ale salariaților sau muncitorilor de pe la diferite unități din județ. Sî­nt soții care de abia așteaptă să obțină o rețetă sau un certificat medical cu care să se justifice în fața soților sau conducerii C.A.P. că nu pot munci: Lucica Balan, Maria S. Politic, Elena V. Buhăianu, Adela Gh. Sandu, Iustina Gh. Pujină și Saveta Șt. Apetrei care găsesc timp pentru orice, numai pentru muncă la C.A.P. nu. Aceste femei, membre ale cooperativei agrico­le de producție, stau acasă tocmai într-un moment cînd și bătrînii Dumitru Iftimie, Dumitru A. Strugaru, Vasile Baltaru, Catinca Otrocol, Maria M. Pleoț etc. au înțeles că plantele semănate în cîmp trebuie întreținute, ieșind și ei la prășitul culturilor. Am arătat toate aceste lucruri din dorința sinceră de a preveni situația din anii trecuți cînd la C.A.P. Brăești se simțea o nejustificată lipsă a forței de muncă. In 1973, vrem ca toți membrii cooperatori, bărbați și femei, să lucreze la cîmp pentru realizarea și depășirea producți­ilor la hectar. (De la Constantin Acatrinei — secretar al comitetului comunal de partid, primarul comunei). LUNCA Experiența ne învață La Lunca și-a început activitatea, pe lîngă consiliul popular comunal, o secție prestatoare de servicii în care își desfășoară activitatea 15 meseriași cu pregătire diferi­tă : dulgheri, tinichigii, zidari etc. Măsura luată a fost dic­tată de dificultățile pe care le în­­tîmpinam aproape în fie­care an la efectuarea lucrărilor de construcții, în general, și, în special, la cele de reparație pe care le executam­­ la sediile instituțiilor din subordine, și pentru care cheltu­iam anual, în medie, 200 000 lei. Dispunînd de lucrători pricepuți ca Ioan Vatamanu, Mihai Vatamanu, Gheorghe Popa și Mihai Bîrsan noi am reușit să obținem două mari realizări : să asigurăm de lucru pentru meseriași și, în același timp, să ne asigurăm condițiile necesare efectuă­rii tuturor lucrărilor pe care ni le-am propus, la timp și în bune condițiuni. (De la Mihai Damian, primarul comu­nei). BROSCAUȚI Comuna noastră tot mai frumoasă Preocuparea pentru buna gospodărire și continua în­frumusețare a comunei Broscăuți, se materializează în lucrările de împietruire a 3 km de drum, plantarea prin muncă voluntar - patriotică, a 26 000 puieți (pe ravene), amenajarea unei tinere live­zi în vecinătatea consiliului popular, și plantarea a încă 200 pomi ornamentali, de o parte și de alta a drumurilor din centrul comunei, eva­luate la circa 200 000 lei. De cîtva timp au început și lu­crările de aliniere și datare a șanțurilor ce mărginesc dru­mul ce duce spre sediul consiliului popular comunal Bros­­căuți, de-a lungul căruia (pe o distanță de 1­000 metri) se vor amenaja trotuare, încredințate echipei (prestatoare) de construcții a C.A.P., al cărei șef este deputatul Gheorghe Huțanu, lucrările menționate vor fi terminate în cinstea zilei de 23 August a.c. Printre cei care-și aduc contribuția la buna desfășu­rare a acestei acțiuni, sunt Constantin Avasiloaie, Dumitru Anton, Dumitru Vițelaru­ și lean Anton, care se bucură de tot sprijinul din partea cetățenilor din circumscripțiile electorale comunale nr. 10 și 11. (De la Alexandru Luchian, secretar al comitetului comunal de partid, primarul co­munei).

Next