Clopotul, iulie-septembrie 1973 (Anul 29, nr. 3881-3958)

1973-09-15 / nr. 3945

* arT din TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 2945­­ sîmbătă 15 septem­brie 1973 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN Realizarea angajamentelor Angajamentul colec­tivelor de muncă din industria județului nos­tru — în întrecerea so­cialistă — este de a realiza, peste sarcini­le de plan ale acestui an, o producție globa­lă industrială în valoa­re de 31 milioane lei. Valoarea lui nu este angajamentu­consecința unei simple dorințe, ci expresia unei funda­mentări materiale a u­­nor studii temeinice ca­re au scos în evidență disponibilitățile de ca­pacități de producție, posibilitățile de utiliza­re mai judicioasă a for­ței de muncă, a unor e­­ventuale îmbunătățiri și perfecționări ale pro­ceselor tehnologice. . Cu aproape patru luni înainte de încheie­rea anului, unele în­treprinderi au raportat deja realizarea în în­tregime a angajament­­ului anual. Printre a­cestea, locuri de cinste ocupă colectivele de muncă de la întreprin­derea minieră Miorzani (unde angajamentul a și fost depășit cu 500 000 lei), de la Fa­brica de nutrețuri com­binate­­ cu peste 4 ntili (Continuare In pagina a III-a) in pagina a ll-a ■ INFORMAREA DE PARTID ■ CLOPOTUL LA DARABANI CUVINTE PUBLIC DE ■ CRONICA BOTOȘANI ■ ARCA LUI NOE ■ PUBLICITATE DIN în 99 cooperative agricole se desfășoară INSĂMINȚAREA GRIULUI SITUAȚIA recoltării florii - soarelui, în procente, pe consilii intercooperatiste ACUM SE CER ACȚIUNI HOTARITE, IN FIECARE ZI, PENTRU A CREA TIMP DESCHIS DE LUCRU PLUGURILOR, DISCURILOR ȘI PE MAI DEPARTE, SEMĂNĂTORILOR Timpul se menține des­tul de secetos intr-o mare parte a județului. Cu toate acestea intrăm peste­va zile în a doua treime cîte­­a epocii de semănat. Este fi­resc deci, să se treacă la mănat, să se­­ acționeze se­în concordanță cu condițiile specifice de­ sol și tehnico - organizatorice di­n fiecare u­­nitate. La Mihălășeni, pe cit se pare, solul este mai bine aprovizionat cu apă în alte zone. Așa se și decit ex­plică de ce s-a trecut la se­mănat cu forțe desfășurate. Joi, după cum ne spunea in­ginerul Ion Chiriță, la se­mănat erau folosite majorita­tea forțelor. — Am insămînțat, prezenta el situația la zi, 170 ha cu grîu, 70 ha cu rapiță, și 60 ha cu orz. Cu cinci semănători lucrăm astăzi la griu, in tar­laua Țarina. Din urmă tăvă­­lugim pentru a pune săm­în­­ța în contact cu solul. Dar și în cooperative un­de solul e­ mai slab aprovi­zionat cu apă, însămințarea griului se desfășoară cu in­tensitate. De pildă, față de alte cooperative agricole ve­cine, la Trușești semănatul griului a început mai devre­me, cu toate că pâmîntul e la fel de uscat ca și prin alte locuri și n-a mai plouat de două luni. Au fost­ semănate peste 140 ha cu grîu și 60 ha cu rapiță. Faptul în sine este pozitiv, dar pentru a ri­sipi scuzele altora care n-au trecut încă la lucru discutăm chestiunea aceasta la comi­tetul comunal de partid. Pre- Ton MAXIMIUC (Continuare in pag. a 111-a) Unitățile din consiliile intercooperatiste Vorona nu cultivă floarea - soarelui. Cîndești și La recoltarea FLOR­II-SOARELUI s-a realizat : Și fermele agricole de stat și cooperativele agricole de producție din județul nos­tru au beneficiat în acest an de aceleași condiții climati­ce. Floarea - soarelui, la ca și alte culturi a ajuns fel in stadiul de recoltare cam in aceeași perioadă. Cum se desfășoară această lucrare? In întreprinderile agricole de stat, unde munca este mai bine organizată, floarea - soarelui a fost re­coltată suprafața de pe 91 la sută din in cultură. I­a fermele Ripiceni, Mihălă­șeni,­ Buhăceni, Dingeni, Bă­nești și Socrujeni această lu­crare a fost încheiată și s-a trecut la treierișul capitule­­lor de floarea - soarelui. Șe­fii fermelor și ceilalți spe­cialiști din întreprinderile agricole eliberărea de stat urgentează terenului întru­­cît urmează să fie pregătit pentru recolta­ viitoare. Cu totul altfel se pre­zintă situația in vele agricole, unde cooperati­floarea­soarelui a fost recoltată de pe numai 39 la sută. Doar cooperativele agricole din Românești, Miorcani, Tătă­­rășeni, terminat Bord­ea și Păun au recoltatul. Avan­sate sunt unitățile din Do­­bîrceni, Iacobeni, Hulub, Pleșar­i, Buimăcelu­, Săveni, Mitoc, Prăjeni, Frumușica și altele. Foarte puțin recoltat la cooperativele s-a a­gricole: Mlenăuți, N. Băl­­cescu, Broscăuți, Mînăsti­­reni etc. iar la Văculești, Saucenița, Dorohoi, Brăești, Sulița, Ibănești, Bălușeni, Draxini,, Curtești, Răchiți, Costești și Stăuceni nu a început această lucrare. Atât la recoltare cit și la treierișul florii - soarelui se impun măsuri speciale pentru a evita pierderile de recoltă în întreprinderile agricole de stat: 91 la sută în cooperativele agricole: 39 la sută DE CE ACEST DECALAJ? CU ADRESĂ.. Cerc vicios Nesincronizate, lucrările de instalare a conductelor și cablurilor produc numeroase anomalii în circulație pe străzile municipiului. Astfel, că in timp ce unii au termi­nat de asfaltat, alții încep din nou săpăturile și, evident, blocarea respectivelor sectoare de străzi. — Băieți, dați zor cu asfaltatul, că vin ăia cu săpatul !... Desen de VASILE CRĂIȚĂ MÎIODRA Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU î­n Ecuador Vizită protocolară Joi după - amiază, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romă­ de probleme privind relațiile nia, Nicolae Ceaușescu, a fă­cut o vizită protocolară, la de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost a­ Palatul Național, președinte­ nalizate căile lor de dezvolta­rui Republicii Ecuador, gene­ral Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a a­­vut loc cu acest prilej au a­­sistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Ma­­covescu și Antonio Jose Lu­­cio Paredes. Banchet oferit în onoarea înalților oaspeți români Președintele Republicii E­­cuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloa­nele Palatului Național, în o­­noarea președintelui Consiliu­lui de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tova­rășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuado­rial, personalități ale vieții culturale, științifice, conducă­tori ai unor mari firme econo­mice, rectori, redactori-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele o­­ficiale române. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost aborda­te în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale , situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tova­rășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a pre­zentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de pre­ședintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremo­nia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovară­șei Elena Ceaușescu a dem­nitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acre­ditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat o­­norul. Au fost intonate imnu­rile de stat ale celor două țări. Atît­­ pe traseul străbătut pî­nă la Palatul Național, cit și în fața reședinței preziden­țiale­, un mare număr de lo­­cuitori ai capitalei ecuadoric­e, ne au făcut­ președintelui.. Nicolae Ceaușescu O caldă ma­­nfestare de prietenie.­­­­ doi președinți au rostit cuvînt țări. Președintele Ecuadorului a înmînat președintelui Nicola­­e Ceaușescu „Marele colan­­ al Ordinului Național de Merit", cea­ mai înaltă distincție e­­cuadoriană, conferită prin tra­­diția șefilor de state, promo­­tori ai păcii și justiției Socia­­le, militanți, consecvenți pen­tru conviețuire frățească în­tre oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Continuare în pagina a-IV-a Recoltarea porumbului In întregul județ se cuvine extinsă inițiati­va de la Ripiceni privind recoltarea știuleților di­rect din lan și însilozarea cocenilor. La Ripiceni, floarea - soarelui a fost recoltată — r­e spunea acest lucru președintele cooperativei agricole, tovarășul Mircea Călin — de pe 180 ha din 200. Azi, mîine totul va fi încheiat Rămine, evident, treierișul efectuat deocamdată la recolta de pe cam 30 ha. Dar aici a venit și vremea porumbului. Brigăzile lui Ciocoiu D. N. Jan și Ștefan Iacob au intrat în lanuri și au cules știuleții de pe­­ 15 ha. Aceeași metodă se va aplica la 250 ha. Din urmă, combinele de recoltat furaje vor intra la tocat cocenii și astfel vor realiza un surplus de masă însilozată ce o­ vor folosi eficient la îngrășătoria de tau­rine. O treabă cit se poate de gospodărească ce o pro­punem spre extinderea în întregul județ pe cît mai mari suprafețe. Recoltarea porumbului ajuns la maturitate a început și la Avrămeni (25 ha), Mihălășeni (10 ha) etc. Nicăieri insă nu se mai procedează ca la Ripiceni. De ce ? Doar ele asigurarea bazei furajere tot acum trebuie să l­e îngrijim. Cooperativa agricolă Călărași. La arat De cinci ori, fără zîmbet, despre Industria cărnii Botoșani (1) Notațiile următoare ală­tură fapte aparent disparate, deși privesc activități din­­tr-o aceeași întreprindere : Industria cărnii Botoșani. Dar, toate la un loc, ele al­cătuiesc un tablou cuprinză­tor pentru ceea ce înseamnă defecțiunile unui stil de muncă, înaintea oricăror concluzii - însă, să prezen­tăm lucrurile așa cum s-au petrecut. 1. Cum nu trebuie să fie un gestionar... La 1 iunie 1972, în funcția de gestionar al tunelului de refrigerare a fost angajat, un anume Mihai Lisicu, ins cu instrucție școlară fără certificate nici subțire și pentru aceasta. N-avea despre conducerea cunoștințe unei ges­tiuni, dar nici ruu a fost in­struit cum s-o facă­ In 1­953 a suferit o condamnare de un an și jumătate pentru de­lapidare. Chiar dacă fusese reabilitat, pedeapsa trebuia avută în vedere. La încadra­re a contribuit și fostul șef contabil Mircea Poplavschi. Odată cu numirea, Lisicu a a­­vut totuși prudența să spună că nu se pricepe să țină evi­dențe, cerînd pentru asta un contabil. . Ceea ce s-a și acceptat . Dinu Iacob, con­tabil, trebuia să facă inventar la fiecare președinte sfîrșit de lună (ca al comisiei­ de inventariere !) și să țină evi­dențele. Pentru această din­ urmă treabă, Lisicu îi dă­dea lunar lui Iacob în jur de 300 — 400 lei (!), in­­ formula „Mișule, am nevoie pînă mîine de 100 lei“. Și Mișu d­ădea. Dacă n-avea, se împrumuta, uneori de­ la revizort­l contabil Aurel Gradu, căruia ii și spunea­" pentru ce are nevoie !....... In decembrie 1972, Iacob s-a îmbolnăvit. Și iată că la sfîrșit de­ lună,­ inventarul a­­rată o lipsă de 4 921 kg de carne bovine, in valoare de 93 858 de lei ! (Folosim cam des semnele de exclamare, dar, cum se vede, n-avem în­cotro). Diferența pînă 107 440 lei o reprezenta con­sa­travaloarea unor subprodu­se din carne, alterate, confis­cate și nejustificate. De unde această lipsă ? Fostul șef con­tabil dăduse dispoziție verbală lui Iacob să facă­­ operațiunile de intrare - ieșire în­­­ fișele de magazie, sarcină ce revenea gestionarului. Dar de price­perea acestuia am spus­ des­tule. Evidența n-a mai fost Constantin CRĂCIUN Ion DUMITRU (Continuare în pagina a­ IV-a) LA ,130 ■"JuHHHÎlÎS La întreprinderea de utilaje și piese de schimb Botoșani. RESTANȚELE II... „INSTANȚĂ muncii au devenit cronice la noua unitate industrială a Botoșanilor, cu tot ajutorul primit din partea Centralei industriale respective. In cele 8 luni trecute din acest an, I.U.P.S. Botoșani a executat doar 36,5 la sută din planul anual al producției globale industriale. Singura restanță din luna august (4,95 milioa­ne lei) a tras tele dobîndite înapoi rezulta­te industria județului, diminuînd pînă sub limita­rile obținute planului realiză­în primul se­mestru, anulînd avansul cîș­­tigat în îndeplinirea angaja­mentului asumat de organi­zația județeană de partid. Luna august a consemnat în contul colectivului de mun­că de la I.U.P.S. un volum de mașini și utilaje pentru in­dustria ușoară la nivelul unei treimi din planul în unități fizice al acestei luni. — Așa nu mai merge, s-a (Continuare in pag. a lll-a) ki CU PLANUL PERIOADEI Neajunsurile in aprovizio­narea tehnico - materială, in Organizarea producției și a ti • CIVICE Aprovizionarea rurală De câtăva vreme, ra­ioanele cu produse ali­mentare ale magazine­lor și bufetele coope­rativelor de consum din județ sunt în suferință de aprovizionare. Lip­sesc din garantare pro­duse de puțină dar și de mare căutare. In si­tuație încă mai critică sunt localitățile mici. Gestionarii ridică din umeri, au făcut co­menzi. Aprovizionarea însă șchioapătă sau e, în alte cazuri, neritmi­că. Se știe că aprovizio­narea cooperativelor de consum se face acum intr-un nou sistem. Deo­camdată însă avanta­jele actualei modalități nu se zăresc. Spunem deocamdată, presupu­­nînd că mai sunt încă lucruri nepuse la punct. Dumitru IGNAT (Continuare in pag. a lll­a) VrtVWVrtVVWi VWW.VrtVWi Exemplul lor în avans față de planul perioadei Preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor de producție și depăși­rea acestora în funcție de necesitățile econo­miei naționale a con­stituit o permanență în activitatea de pînă a­cum a unor colective de muncă din județul Botoșani. Prin nivelul realizărilor obținute in­clusiv in prima decadă a lunii septembrie, sec­torul electroenergetic, sectoarele întreprinderea forestiere piscico­lă, întreprinderea viei și vinului, precum și I.A.S. Cătăm­ărăști lu­crează deja in contul lunii octombrie ,sau chiar noiembrie a.c. Peste planul celor 8 luni, aceste unități au dat o producție globa­lă industrială în va­loare de 4626 mii lei. Apreciind efortul de­pus de marea majori­tate a întreprinderilor din județ, consemnăm realizarea peste sarci­nile de plan a unei pro­ducții marfă industria­le de 33,65 milioane­­ pí, la care aportul lunii (Continuare in pag a all­a) Sîntem nevoiți sa întrebăm: 1. De ce lapte acidulat? In condițiile cînd planul de preluare a laptelui de la producători nu este îndeplinit, din cantitatea recepționată în 8 luni la secțiile de­ prelucrare din cadrul întreprinderii pentru industrializarea laptelui Botoșani s-a constătat că­ 1 500 hl s-au acidulat la furnizori, iar 1 700 hl s-au­­ acidulat­­ în timpul transportului. Se vede că unor producători, ca și unori salariați jai industriei laptelui li s-a „acrit“ simțul ele o răspundere față de calitatea materiei prime. De­ aici nece­sitatea recuperării pagubei de la cei vinovați, întrucât —­­ și insuficient cantitativ și acidulat — laptele nu trebuie să­­­­ „îndulcească“ neglijența. • 2. Pînă cînd împrumuturi restante ? IJECOOP Botoșani și-a încheiat activitatea pe primele 8 luni ale acestui an cu 8,7 milioane , lei împrumuturi res­tante. „Visteria“ întreprinderii a trebuit să fie completată cu fonduri de împrumut, mai ales din cauza stocurilor de mărfuri cu participare lentă ,la desfacere,­­ de unde se vede că o fi ea, marfa, în depozite și-n magazine, dar dacă nu folosește nimănui și deci nu o prea cumpără nimeni, tot a­­provizionare la întîmplare se cheamă. In urmă cu vreo lună, la magazinul alimentar din cp­­ionia șantierului acumulării de apă din zona Bucecea se aflau în stoc paste făinoase de 100 mii lei și țigări .,Mă­­­­ră­șești" de 50 mii lei. Mai poate mira pe cineva mișcarea lentă a stocului de marfă ? Nu, întrebarea este, totuși: : Pe cînd redresarea situației financiare a IJECOOP ? Ioan HARIGA vțooasooossoooosnsoosoeaaososiuaooooooeooîisîi©^ O © în pagina a lll-a ° 0 nouă rubrică a ziarului nostru i fiSmtatu‹ ‹î ®†©‡†® s8 ® e ® ® ®†98 Q ® 8†® Qq ® o†®‡ooo#89 ® 8†®†89 ® i 4

Next