Clopotul, iulie-septembrie 1973 (Anul 29, nr. 3881-3958)
1973-09-15 / nr. 3945
* arT din TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XLI nr. 2945 sîmbătă 15 septembrie 1973 4 pagini 30 bani PRIM-PLAN Realizarea angajamentelor Angajamentul colectivelor de muncă din industria județului nostru — în întrecerea socialistă — este de a realiza, peste sarcinile de plan ale acestui an, o producție globală industrială în valoare de 31 milioane lei. Valoarea lui nu este angajamentuconsecința unei simple dorințe, ci expresia unei fundamentări materiale a unor studii temeinice care au scos în evidență disponibilitățile de capacități de producție, posibilitățile de utilizare mai judicioasă a forței de muncă, a unor eventuale îmbunătățiri și perfecționări ale proceselor tehnologice. . Cu aproape patru luni înainte de încheierea anului, unele întreprinderi au raportat deja realizarea în întregime a angajamentului anual. Printre acestea, locuri de cinste ocupă colectivele de muncă de la întreprinderea minieră Miorzani (unde angajamentul a și fost depășit cu 500 000 lei), de la Fabrica de nutrețuri combinate cu peste 4 ntili (Continuare In pagina a III-a) in pagina a ll-a ■ INFORMAREA DE PARTID ■ CLOPOTUL LA DARABANI CUVINTE PUBLIC DE ■ CRONICA BOTOȘANI ■ ARCA LUI NOE ■ PUBLICITATE DIN în 99 cooperative agricole se desfășoară INSĂMINȚAREA GRIULUI SITUAȚIA recoltării florii - soarelui, în procente, pe consilii intercooperatiste ACUM SE CER ACȚIUNI HOTARITE, IN FIECARE ZI, PENTRU A CREA TIMP DESCHIS DE LUCRU PLUGURILOR, DISCURILOR ȘI PE MAI DEPARTE, SEMĂNĂTORILOR Timpul se menține destul de secetos intr-o mare parte a județului. Cu toate acestea intrăm pesteva zile în a doua treime cîtea epocii de semănat. Este firesc deci, să se treacă la mănat, să se acționeze seîn concordanță cu condițiile specifice de sol și tehnico - organizatorice din fiecare unitate. La Mihălășeni, pe cit se pare, solul este mai bine aprovizionat cu apă în alte zone. Așa se și decit explică de ce s-a trecut la semănat cu forțe desfășurate. Joi, după cum ne spunea inginerul Ion Chiriță, la semănat erau folosite majoritatea forțelor. — Am insămînțat, prezenta el situația la zi, 170 ha cu grîu, 70 ha cu rapiță, și 60 ha cu orz. Cu cinci semănători lucrăm astăzi la griu, in tarlaua Țarina. Din urmă tăvălugim pentru a pune sămînța în contact cu solul. Dar și în cooperative unde solul e mai slab aprovizionat cu apă, însămințarea griului se desfășoară cu intensitate. De pildă, față de alte cooperative agricole vecine, la Trușești semănatul griului a început mai devreme, cu toate că pâmîntul e la fel de uscat ca și prin alte locuri și n-a mai plouat de două luni. Au fost semănate peste 140 ha cu grîu și 60 ha cu rapiță. Faptul în sine este pozitiv, dar pentru a risipi scuzele altora care n-au trecut încă la lucru discutăm chestiunea aceasta la comitetul comunal de partid. Pre- Ton MAXIMIUC (Continuare in pag. a 111-a) Unitățile din consiliile intercooperatiste Vorona nu cultivă floarea - soarelui. Cîndești și La recoltarea FLORII-SOARELUI s-a realizat : Și fermele agricole de stat și cooperativele agricole de producție din județul nostru au beneficiat în acest an de aceleași condiții climatice. Floarea - soarelui, la ca și alte culturi a ajuns fel in stadiul de recoltare cam in aceeași perioadă. Cum se desfășoară această lucrare? In întreprinderile agricole de stat, unde munca este mai bine organizată, floarea - soarelui a fost recoltată suprafața de pe 91 la sută din in cultură. Ia fermele Ripiceni, Mihălășeni, Buhăceni, Dingeni, Bănești și Socrujeni această lucrare a fost încheiată și s-a trecut la treierișul capitulelor de floarea - soarelui. Șefii fermelor și ceilalți specialiști din întreprinderile agricole eliberărea de stat urgentează terenului întrucît urmează să fie pregătit pentru recolta viitoare. Cu totul altfel se prezintă situația in vele agricole, unde cooperatifloareasoarelui a fost recoltată de pe numai 39 la sută. Doar cooperativele agricole din Românești, Miorcani, Tătărășeni, terminat Bordea și Păun au recoltatul. Avansate sunt unitățile din Dobîrceni, Iacobeni, Hulub, Pleșari, Buimăcelu, Săveni, Mitoc, Prăjeni, Frumușica și altele. Foarte puțin recoltat la cooperativele s-a agricole: Mlenăuți, N. Bălcescu, Broscăuți, Mînăstireni etc. iar la Văculești, Saucenița, Dorohoi, Brăești, Sulița, Ibănești, Bălușeni, Draxini,, Curtești, Răchiți, Costești și Stăuceni nu a început această lucrare. Atât la recoltare cit și la treierișul florii - soarelui se impun măsuri speciale pentru a evita pierderile de recoltă în întreprinderile agricole de stat: 91 la sută în cooperativele agricole: 39 la sută DE CE ACEST DECALAJ? CU ADRESĂ.. Cerc vicios Nesincronizate, lucrările de instalare a conductelor și cablurilor produc numeroase anomalii în circulație pe străzile municipiului. Astfel, că in timp ce unii au terminat de asfaltat, alții încep din nou săpăturile și, evident, blocarea respectivelor sectoare de străzi. — Băieți, dați zor cu asfaltatul, că vin ăia cu săpatul !... Desen de VASILE CRĂIȚĂ MÎIODRA Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Ecuador Vizită protocolară Joi după - amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romă de probleme privind relațiile nia, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost a Palatul Național, președinte nalizate căile lor de dezvoltarui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Banchet oferit în onoarea înalților oaspeți români Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorial, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactori-șefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale , situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadorice, ne au făcut președintelui.. Nicolae Ceaușescu O caldă manfestare de prietenie. doi președinți au rostit cuvînt țări. Președintele Ecuadorului a înmînat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordinului Național de Merit", cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiția șefilor de state, promotori ai păcii și justiției Sociale, militanți, consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Continuare în pagina a-IV-a Recoltarea porumbului In întregul județ se cuvine extinsă inițiativa de la Ripiceni privind recoltarea știuleților direct din lan și însilozarea cocenilor. La Ripiceni, floarea - soarelui a fost recoltată — re spunea acest lucru președintele cooperativei agricole, tovarășul Mircea Călin — de pe 180 ha din 200. Azi, mîine totul va fi încheiat Rămine, evident, treierișul efectuat deocamdată la recolta de pe cam 30 ha. Dar aici a venit și vremea porumbului. Brigăzile lui Ciocoiu D. N. Jan și Ștefan Iacob au intrat în lanuri și au cules știuleții de pe 15 ha. Aceeași metodă se va aplica la 250 ha. Din urmă, combinele de recoltat furaje vor intra la tocat cocenii și astfel vor realiza un surplus de masă însilozată ce o vor folosi eficient la îngrășătoria de taurine. O treabă cit se poate de gospodărească ce o propunem spre extinderea în întregul județ pe cît mai mari suprafețe. Recoltarea porumbului ajuns la maturitate a început și la Avrămeni (25 ha), Mihălășeni (10 ha) etc. Nicăieri insă nu se mai procedează ca la Ripiceni. De ce ? Doar ele asigurarea bazei furajere tot acum trebuie să le îngrijim. Cooperativa agricolă Călărași. La arat De cinci ori, fără zîmbet, despre Industria cărnii Botoșani (1) Notațiile următoare alătură fapte aparent disparate, deși privesc activități dintr-o aceeași întreprindere : Industria cărnii Botoșani. Dar, toate la un loc, ele alcătuiesc un tablou cuprinzător pentru ceea ce înseamnă defecțiunile unui stil de muncă, înaintea oricăror concluzii - însă, să prezentăm lucrurile așa cum s-au petrecut. 1. Cum nu trebuie să fie un gestionar... La 1 iunie 1972, în funcția de gestionar al tunelului de refrigerare a fost angajat, un anume Mihai Lisicu, ins cu instrucție școlară fără certificate nici subțire și pentru aceasta. N-avea despre conducerea cunoștințe unei gestiuni, dar nici ruu a fost instruit cum s-o facă In 1953 a suferit o condamnare de un an și jumătate pentru delapidare. Chiar dacă fusese reabilitat, pedeapsa trebuia avută în vedere. La încadrare a contribuit și fostul șef contabil Mircea Poplavschi. Odată cu numirea, Lisicu a avut totuși prudența să spună că nu se pricepe să țină evidențe, cerînd pentru asta un contabil. . Ceea ce s-a și acceptat . Dinu Iacob, contabil, trebuia să facă inventar la fiecare președinte sfîrșit de lună (ca al comisiei de inventariere !) și să țină evidențele. Pentru această din urmă treabă, Lisicu îi dădea lunar lui Iacob în jur de 300 — 400 lei (!), in formula „Mișule, am nevoie pînă mîine de 100 lei“. Și Mișu dădea. Dacă n-avea, se împrumuta, uneori de la revizortl contabil Aurel Gradu, căruia ii și spunea" pentru ce are nevoie !....... In decembrie 1972, Iacob s-a îmbolnăvit. Și iată că la sfîrșit de lună, inventarul arată o lipsă de 4 921 kg de carne bovine, in valoare de 93 858 de lei ! (Folosim cam des semnele de exclamare, dar, cum se vede, n-avem încotro). Diferența pînă 107 440 lei o reprezenta consatravaloarea unor subproduse din carne, alterate, confiscate și nejustificate. De unde această lipsă ? Fostul șef contabil dăduse dispoziție verbală lui Iacob să facă operațiunile de intrare - ieșire în fișele de magazie, sarcină ce revenea gestionarului. Dar de priceperea acestuia am spus destule. Evidența n-a mai fost Constantin CRĂCIUN Ion DUMITRU (Continuare în pagina a IV-a) LA ,130 ■"JuHHHÎlÎS La întreprinderea de utilaje și piese de schimb Botoșani. RESTANȚELE II... „INSTANȚĂ muncii au devenit cronice la noua unitate industrială a Botoșanilor, cu tot ajutorul primit din partea Centralei industriale respective. In cele 8 luni trecute din acest an, I.U.P.S. Botoșani a executat doar 36,5 la sută din planul anual al producției globale industriale. Singura restanță din luna august (4,95 milioane lei) a tras tele dobîndite înapoi rezultate industria județului, diminuînd pînă sub limitarile obținute planului realizăîn primul semestru, anulînd avansul cîștigat în îndeplinirea angajamentului asumat de organizația județeană de partid. Luna august a consemnat în contul colectivului de muncă de la I.U.P.S. un volum de mașini și utilaje pentru industria ușoară la nivelul unei treimi din planul în unități fizice al acestei luni. — Așa nu mai merge, s-a (Continuare in pag. a lll-a) ki CU PLANUL PERIOADEI Neajunsurile in aprovizionarea tehnico - materială, in Organizarea producției și a ti • CIVICE Aprovizionarea rurală De câtăva vreme, raioanele cu produse alimentare ale magazinelor și bufetele cooperativelor de consum din județ sunt în suferință de aprovizionare. Lipsesc din garantare produse de puțină dar și de mare căutare. In situație încă mai critică sunt localitățile mici. Gestionarii ridică din umeri, au făcut comenzi. Aprovizionarea însă șchioapătă sau e, în alte cazuri, neritmică. Se știe că aprovizionarea cooperativelor de consum se face acum intr-un nou sistem. Deocamdată însă avantajele actualei modalități nu se zăresc. Spunem deocamdată, presupunînd că mai sunt încă lucruri nepuse la punct. Dumitru IGNAT (Continuare in pag. a llla) VrtVWVrtVVWi VWW.VrtVWi Exemplul lor în avans față de planul perioadei Preocuparea pentru îndeplinirea sarcinilor de producție și depășirea acestora în funcție de necesitățile economiei naționale a constituit o permanență în activitatea de pînă acum a unor colective de muncă din județul Botoșani. Prin nivelul realizărilor obținute inclusiv in prima decadă a lunii septembrie, sectorul electroenergetic, sectoarele întreprinderea forestiere piscicolă, întreprinderea viei și vinului, precum și I.A.S. Cătămărăști lucrează deja in contul lunii octombrie ,sau chiar noiembrie a.c. Peste planul celor 8 luni, aceste unități au dat o producție globală industrială în valoare de 4626 mii lei. Apreciind efortul depus de marea majoritate a întreprinderilor din județ, consemnăm realizarea peste sarcinile de plan a unei producții marfă industriale de 33,65 milioane pí, la care aportul lunii (Continuare in pag a alla) Sîntem nevoiți sa întrebăm: 1. De ce lapte acidulat? In condițiile cînd planul de preluare a laptelui de la producători nu este îndeplinit, din cantitatea recepționată în 8 luni la secțiile de prelucrare din cadrul întreprinderii pentru industrializarea laptelui Botoșani s-a constătat că 1 500 hl s-au acidulat la furnizori, iar 1 700 hl s-au acidulat în timpul transportului. Se vede că unor producători, ca și unori salariați jai industriei laptelui li s-a „acrit“ simțul ele o răspundere față de calitatea materiei prime. De aici necesitatea recuperării pagubei de la cei vinovați, întrucât — și insuficient cantitativ și acidulat — laptele nu trebuie să „îndulcească“ neglijența. • 2. Pînă cînd împrumuturi restante ? IJECOOP Botoșani și-a încheiat activitatea pe primele 8 luni ale acestui an cu 8,7 milioane , lei împrumuturi restante. „Visteria“ întreprinderii a trebuit să fie completată cu fonduri de împrumut, mai ales din cauza stocurilor de mărfuri cu participare lentă ,la desfacere, de unde se vede că o fi ea, marfa, în depozite și-n magazine, dar dacă nu folosește nimănui și deci nu o prea cumpără nimeni, tot aprovizionare la întîmplare se cheamă. In urmă cu vreo lună, la magazinul alimentar din cpionia șantierului acumulării de apă din zona Bucecea se aflau în stoc paste făinoase de 100 mii lei și țigări .,Mărășești" de 50 mii lei. Mai poate mira pe cineva mișcarea lentă a stocului de marfă ? Nu, întrebarea este, totuși: : Pe cînd redresarea situației financiare a IJECOOP ? Ioan HARIGA vțooasooossoooosnsoosoeaaososiuaooooooeooîisîi©^ O © în pagina a lll-a ° 0 nouă rubrică a ziarului nostru i fiSmtatu‹ ‹î ®†©‡†® s8 ® e ® ® ®†98 Q ® 8†® Qq ® o†®‡ooo#89 ® 8†®†89 ® i 4