Clopotul, ianuarie-aprilie 1974 (Anul 30, nr. 4037-4137)

1974-01-03 / nr. 4037

Cronici de BOTOȘANI Pentru copii In anul 1373, copiilor din județul nostru li s-au oferit două creșe, cu 200 locuri și tot pen­tru ei, rețeaua de grădi­nițe s-a extins cu încă 310 locuri. Celor mai mari, li s-au oferit 89 săli de clasă și 18 ate­liere școlare. Pentru anul școlar 1974 — 1975, se vor crea asemenea con­diții, incit peste 20 000 dintre cei mai mici să fie cuprinși în rețeaua învățămîntului școlar. Pentru cei pre­mai mari — alte 54 săli de clasă și 10 laboratoare. La bilanț Ultimul număr din a­nul trecut „Agricultura“ al revistei prezintă rezultatele concursului propriu de articole — „Despre cea mai bună experiență proprie în a­­gricultură“. Printre cîș­­tigători figurează și trei specialiști din județul nostru: Constantin Smo­­linschi, de la circum­scripția sanitară veteri­nară Șendriceni, Adrian Dumitrescu, directorul Casei agronomului Bo­toșani și Mihai Focșa de la D.G.A.X.A.A., Bo­toșani. Nici un accident Pină la ora cind scri­em aceste rînduri, în a­­nul 1974, pe drumurile județului nu a fost sem­nalat nici un accident mai deosebit de circula­ție. O tamponare ușoa­ră survenită la Corni, datorită unei defecțiuni tehnice și stării drumu­lui, nu s-a soldat cu pagube. Este o veste bu­nă de la serviciul de circulație al Inspectora­tului de interne al jude­țului pe care o dorim multiplicată, în tot cur­sul anului. La cheie în prag de An nou, constructorii dorohoieni au predat la cheie încă un bloc de locuințe, cu 32 apartamente, con­fort sporit, pe strada 6 Martie. — Cu aceasta — ne informa Mihai Balan, șeful biroului organi­zării muncii de la șan­tierul nr. 3 Dorohoi — unitatea și-a realizat planul valoric pe anul 1973, în proporție de 106 la sută. Maiștrii Vasile An­tienei, Dumitru Mun­­teanu, Gheorghe șefii de echipă Dutcovici, Gheorghe Cobelea, Con­stantin Cîntea și Con­stantin Asofronesei sunt acei a căror eforturi au fost înglobate în bucu­ria celor 32 de familii ce se mută acum în noile apartamente. Pe gustul consumatorilor Responsabilul cabanei Baisa, tovarășul Gheor­ghe Pintilie, ne-a infor­mat că din primele zile ale anului, afluența de consumatori, care au do­rit să-și petreacă zilele libere în cadrul pitoresc din vecinătatea pădurii, a fost destul de impor­tantă. Li s-au Consumatorilor specifice oferit produse — mămăli­­guță cu tochitură și brînză de oi, pastramă de gîscă și alte prepara­te din carne, udate cu țuică și vinuri din cele mai vestite podgorii — Cotnari, Vîlcea, Drăgă­­șani- Prezențe botoșănene In cadrul programu­lui special de revelion al postului de radio Iași difuzat în seara zi­lei de 31 decembrie 1973 și, în reluare, pe 1 ianuarie 1974, au fost transmise și texte umo­ristice semnate de cola­boratorul nostru dr. Do­rel Schor din Botoșani. Programul, care a fost interpretat de reputați actori ai Teatrului Na­țional ieșean, s-a bucu­rat de o caldă apreciere a auditorilor. Buletin meteorologic IERI : Cer senin. Mi­nima la sol a fost de minus 9 grade la Avră­­meni- In Botoșani, mi­nus 6 grade. Brumă. MÎINE : Cer variabil, local burniță și ninsoa­re. Minimele între mi­nus un grad și minus 5 grade, iar maximele — pînă la plus 4 grade. ; CLOPOTUL ■ PAGINA 2 VASILE ISTRATE, Secția meteorologică Botoșani Cu totul întîmplător primul dintre interlocutori a fost un meteorolog. — Ce vă doriți pentru 1974? — Prognoze bune... — Ați avut și rele ? — Am avut multe care s-au adeverit, dar altele nu ... — Cine a greșit ? Dumnea­voastră ? Vremea ? —■ Meteorologul nu poate greși, dar cînd intervin curenți de aer.... — E clar­­ în noaptea de A­­nul nou a fost cineva la sta­ție ? — Bineînțeles. — Cînd închinam paharele în clipa de la miezul nopții, cîte grade erau la Botoșani ? — Minus două grade. — Profit de situație și vă cer o prognoză pentru ’74 ! — Dar... nemeteorologică i să fie 1974 un an bun, un an bogat, un an de liniște și pace, un an de sănătate și bucurie ! MARIA PAȚURCA, pre­ședinta cooperativei agricole de producție din Borzești. N-am mai stat de vorbă cu președinta de astă-vară, cînd purta în obraji dogoarea hol­delor : — La mulți ani, tovarășă președintă ! Ce să vă mai u­­rez ? — Grîu. Mult și sănătos! — Iar despre grîu ? — Cum altfel ? Acum pă­­mîntul se odihnește, dar o să ne dea o producție bună de grîu. Și în vară am scos pes­te plan. Președinta e tot așa aprigă tea­mea profesională, politică, obștească și-n viața mea per­sonală, să fie atîta lumină cît intră acum prin fereastră ! — Cum va fi pentru dum­neavoastră 1974 ? — Extraordinar de plin, con­densat de evenimente. Pe plan politic și obștesc ne sînt în­credințate atîtea sarcini pri­vind închegarea familiei, edu­carea tineretului . 1974 va fi anul Congresului al XI-lea și aniversării a 30 de ani de la eliberarea patriei de sub ju­gul fascist, vom avea foarte mult de muncă. — Și pe plan... personal, pot să vă întreb ? — Vă și răspund. E ultimul an de activitate profesională pentru că aproape am ajuns la pensionare. — E o surpriză pentru mi­ne să vă aud vorbind de pen­sie ! N-aș fi crezut. — Acum, să nu credeți că aștept pensionarea pentru o­­dihnă. Nu ! O să am mai mult timp pentru activitatea ob­ștească. N-o să mai fiu eu președintă, dar prin vreun cartier se va găsi și pentru mine vreo treabă, nu se poa­te ! Tovarășa Mihai rîde, vor­bește, se poartă și arată tine­rește. Cum să discuți cu ea despre pensionare ? Pare o glumă sau o farsă. De aceea, o întreb unde a făcut revelio­nul. — La mama. Mama este a­­proape octogenară și la vîrsta ei are o familie foarte nume­roasă : fete, gineri, nepoți, ne­poate, strănepoți chiar. Vă dați seama ce e un revelion cu așa familie, nu ? Iar ma­ma a fost cea mai în formă dintre toți ! Mariana BRÄESCU Gînduri pentru noul an și se ține tot așa semeț cum o știam. Și la suflet, tot cum o știam : suflet de mamă. — Ce alte planuri pentru ’74 ? — Să le facem masă la gră­diniță, copiilor. La toate trei grădinițe să facem masă. Să le fie și femeilor mai ușor, eu cu femeile lucrez, ele sunt la noi baza... — Am aflat că ați avut brad de iarnă în cooperativă. — Cum să nu ? M-ar fi lă­sat inima să nu am grija co­pilăriei ? — Și dumneavoastră ? — Am făcut revelionul la centru, la comună, dans, mîncare, băutură. Muzică. Cum să nu fie frumos ? MIHAI ELISABETA, pre­ședinta Comitetului municipal al femeilor. In a doua­ zi din­ ianuarie, un soare de sărbătoare scaldă plăcut încăperea în care stăm de vorbă. — îmi doresc ca în activita­ Ion Pacea :„Interior 3“ Filmele lunii ianuarie Cinematografic, ianuarie, din noul an 1974, a debutat cu ceva mai mult decit... conștiinciozitate. Festivalul filmului pentru elevi e un atractiv „cap de afiș“ care se menține în atenția bene­ficiarilor de drept pînă la sfîrșitul acestei săptămîni. Programul în curs al ci­nematografului e cunoscut. Cinefilii vor fi desigur mai curioși de ceea ce li se va oferi în continuare. Fiind­că despre asta vrem să și vorbim, trecem la subiect. Cinema „Unirea“ ne pre­zintă săptămînile următoa­re filmele Torino negru Misiunea secretă a maioru­și lui Cook. Vom vedea, apoi, în continuare, la același ci­nematograf un nou musi­cal românesc, Veronica se întoarce cu aceiași actori și cu aceeași... Veronică, un fel de a doua serie la pre­cedentul musical. Din rațiunea că mai sunt mulți amatori care n-au văzut încă „Pe aripile vîn­­tului", filmul reapare la sfîrșitul lunii pe ecranele noastre. Celălalt cinematograf bo­­toșănean „Luceafărul“, are programate pentru aceas­tă lună filme destul de in­teresante : Lupta după vic­torie, producție sovietică în două serii, In munți crește un brad verde (iugoslav), Săgeata căpitanului Ion (vom avea prilejul să dăm dreptate criticii cinemato­grafice care, fără a se lăsa impresionată de amenință­torul titlu, nu l-a menajat deloc), Perechile etc. Două filme rețin de asemenea a­­tenția : Operațiunea unal marcată, producție „Aro­a studiourilor „Lenfilm“ care ne pune pe urmele unei agenturi străine de spionaj, ce intenționa să obțină pla­nul sovietic de apărare ci­vilă în caz de atac armat. Sarghe, unul din spioni, ra­tează o acțiune și se refu­giază la un medic cunoscut. Aici are de-a face cu un alt „pacient" colonelul Dubrovin din securitate... Nu, nu ! Scena nu e din final. Al doilea film, 100 lei, e o producție românească des­pre un adolescent candid, care afișează teribilismul. Tandrețea sa nu găsește răspuns de la cei din jur, care plutind în undele unei existențe goale și artifici­ale (tatăl, fratele mai mare) n-au timp să observe reac­țiile băiatului la nepăsarea și incorectitudinile lor. Din filmele care vor fi prezentate în județ notăm pe cele care vor rula la mai multe cinematografe: A­­mintiri din copilărie. Clasa muncitoare merge în para­dis, Ținuturile legendelor antice, Fluturii sunt liberi, Simon Templer intervine, Noi trei și cîinele, Parașu­­tiștii, Ucideți oaia neagră, filme de desene animate etc. ZIARUL „CLOPOTUL" organizează în curînd un nou concurs de informații și reportaje deschis tuturor corespondenților și cititorilor noștri, cu tema BOTOȘANI XX. Cele mai bune lucrări vor fi publicate în ziarul nostru. Se vor a­­corda numeroase premii. In curînd, vom publica regulamentul concursului. le BOTOȘANI — Unirea, ore­9 . 11 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20.30 : Legenda negrului Charley. Luceafărul, orele 13.30 ; 15,30 ; 17,45 . 20 : Fes­tivalul filmului pentru elevi. DOROHOI — Cultural, orele 15 , 17 . 19 : O afacere pe cinste. Tineretului, orele 15.30 17,30 ; 19,30 : Festivalul filmului pentru elevi. SA­­VENI — Patria, orele 17 ; 19 : Colega mea, vrăjitoarea. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 17 ; 19 : animate. Program de desene ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele 18 : In întîmpi­­narea visului. DARABANI —■ Făclia, orele 16 ; 18 : Repu­blica Skid. BUCECEA — Bu­­cecea, orele 17 ; 19 : Program de desene animate. Două formații de pres­tigiu : „Corul Liceului pedagogic Botoșani și „Brevis“ ARCA LUI NOE lată-ne, așadar, în 1974. Zilele trecerii în noul an au fost tot atâtea sărbători și un inventar al tuturor sarmalelor și paharelor de vin consumate ar fi imposibil. Că din loc în loc s-au petrecut lucruri mai puțin plăcute e cealaltă față a medaliei. Și cu regret se ocupă, de cîteva dintre aces­tea, prima „arcă" postrevelionară. Pocnitori primejdioase In după-amiaza lui 31 de­cembrie, Adrian I. Atodiresei, maistru la Fabrica de zahăr Bucecea, prepara, intr-o ma­gazie a întreprinderii, pocni­tori din nitrat de argint și ace­­tilenă. Pocnitorile au explo­dat și maistrul, grav rănit, a fost dus la spital, unde a tre­buit să i se amputeze laba mâinii stingi și degetele de la mina dreaptă. Cei patru copii ai lui Atodiresei nu s-au putut bucura, nu de pocnitori, ci de prezența tatălui lor la sărbă­toarea Anului nou. Mai tre­buie să dăm vreun sfat în le­gătură cu folosirea materiale­lor explozive ? Familiale Beat — de, după revelion! — tehnicianul veterinar Cor­nelia Rădășanu (Hatman Ar­bore nr. 1) a debutat in noul an bătîndu-și soția. La domi­ciliu. Că a urmărit-o și la lo­cul de muncă al acesteia, la leagănul de copii. Pentru că n-a fost lăsat în instituție Rădășanu s-a răzbunat, făcînd zarvă și deranjînd locuitorii străzii Dobrogeanu Gherea. Acum soția îi este internată in spital și e­ste presupus că și Rădășanu are prilej de re­flectare asupra celui mai rn­dicat comportament familial. Cu și fără ocupație Miron Dura din Botoșani, ȘTIINȚA SĂ ZI strada Izvoarelor nr. 27, fără ocupație (și el și coabitoarea lui cu care are trei copii), a găsit seara lui 31 decembrie, drept ocazie pentru furtul u­­nor gîște aparținînd unui lo­cuitor de pe strada Hasdeu. Poate tocmai lipsa de ocupație l-a dus pe Dura la îndeletni­cirea deloc socială care este furtul, încă o mențiune: M. D. a fost prins repede de către ser­gentul major Nicolae Oboro­­ceanu, ajutat de cetățeanul Marin Ștefan și de soția aces­tuia (strada Transilvaniei nr. 32). Rubrică realizată de ■ Dumitru IGNAT Instantaneu la Fabrica de unt din Botoșani Fotografia : Tudor ARDELEANU JOI 3 IANUARIE PROGRAMUL I 16.00 Teleșcoala 18.05 Teleglob 18.25 Muzică populară 18.45 întrebări și răspun­suri 19.30 Telejurnal 20.00 Cîntecul săptămi­­nii: „De 30 de ori, La mulți ani!“. 20.05 Seară pentru tine­ret 21-30 Țara noastră, min­­dră floare (II) 22.15 24 de ore Aterizare pe pernă de aer Firma vest-germană Mes­­serschmitt - Bölkow - Brohm efectuează în prezent cerce­tări și experiențe menite să ducă la elaborarea unui pro­cedeu de aterizare a avioa­nelor pe pernă de aer. Pri­mele experiențe cu aeromo­­dele au fost efectuate cu suc­ces. In acest caz, avioanele nu vor zbura numai cînd se află în atmosferă, ci vor plu­ti la mică distanță deasupra solului și la aterizare. Terapeutică... muzicală La Institutul Orff de la Mo­­zarteumul din Salzburg s-a deschis un institut de pedago­gie terapeutică muzicală. El va avea ca scop tratarea te­rapeutică pe cale muzicală a copiilor cu leziuni cerebrale, încercări în acest sens se fac deja de un deceniu. RADIO IAȘI VINERI 4 IANUARIE 6.00 Radiomatineu : Buletin de știri Muzică populară 6.15 Actualitatea in a­­gricult­ură Muzică populară Muzică ușoară 6.30 Un răspuns pe a­­dresa dv.: pe teme cetățenești - utilita­re Muzică 7.00 Radiojurnal I Muzică 7.30 Cronica de librărie Muzică 7.50 Cîntare socialiste României Muzică 8-00 închiderea emi­siunil­­or 17.00 Cotidian sonor 18-30 Codul anilor noș­tri — etica și echi­tatea socialistă 19.00 Cîntecul care mi-e drag 19.15 An jubiliar — pe teme economice 19.30 Pe portativul un­delor, melodia pre­f­er­ată 21-45 „Auzite din bă­­trîni“ — vechi me­lodii populare 22.00 Radiojurnal 22.30 Super top radio Iași — top revista „Cronica“ (Gala lo­curilor I) 23­ 00 închiderea emi­siunii Cuvinte din public : CU­­ AJUTORUL acestei rubrici a ziarului (vezi „Clo­potul“ nr. 3977 și 2019) am so­luționat o problemă dificilă pentru sănătatea soției mele. Acum toate fiind bune și soția sănătoasă, urez mulți ani to­varășilor Crețu Aurelia care a sesizat și Ginculescu Vladi­mir din Săveni care a rezolvat problema cu proteza dentară greșit montată și doresc me­dicului Viorel G., care s-a făcut vinovat de această si­tuație, să-i rămi­e faptul sin­gura amintire mai puțin bună din carieră ! (Mihai GALAN — Zahoreni, Manoleasa). • IN PIAȚA din fața Stației C.F.R. Botoșani sînt parcate permanent autobuze ale I.J.G.C.L. Vreau să întreb pe această cale conducerea cît și șoferii autobuzelor , de ce nu execută salubrizarea auto­buzelor în locurile special a­­menajate? Faptul că o execută în fața stației C.F.R. dă un as­pect neplăcut și lasă o impre­sie proastă asupra celor ce vin și pleacă din municipiul nos­tru (Petru GAFTONEANU, a­­sistent medical de igienă la dispensarul medical de linie C.F.R., Botoșani). • AM CERCETAT cazul re­clamat la rubrica „Cuvinte din public“ din „Clopotul“ nr. 3997 și am atras atenția gestionaru­lui Fl. Talpă asupra modului de deservire a clienților, in sensul că dacă se vor mai ivi reclamații se vor lua măsuri de îndepărtare din muncă. (Din răspunsul cooperativei de consum Bucecea). _______ Un minut, o opinie _______ Un concurs de poezie „Mihai Eminescu“ Un sentiment de aleasă mîndrie ne încearcă pe noi, botoșănenii, cînd, împre­jurările ne cer să spunem unde anume ne-am­ născut. Fără să vrem, ne gindim la Luceafărul poeziei românești care și-a luat strălucirea din aceste locuri, gindim la Eminescu și parcă simțim ne că fiecare din noi poartă în suflet cite ceva din inegalabilele frumuseți ale acestui nord de țară, pe care poetul le-a iubit și cîntat în atîtea din poeziile sale. „Zilele Eminescu", manifestare de prestigiu, a strins în jurul ei reprezentative figuri ale literaturii și culturii noastre care, în­­tr-o varietate de acțiuni (comunicări ști­ințifice, șezători, festivaluri de poezie, spectacole muzicale) au adus cinstire și un binemeritat omagiu poetului, au dus la o cunoaștere și înțelegere mai profun­dă a operei lui. Ce a lipsit în efervescen­ța de idei și sentimente exprimate cu prilejul „Zilelor Eminescu" a fost un con­curs de poezie. Creatorilor de poezie, ti­nerelor talente, nu li s-a oferit prilejul unor întreceri, unor mai bune cunoașteri sub steaua celui mai mare dintre poeții neamului nostru. Există un concurs de poezie „Nicolae Labiș“. N-ar putea exista un asemenea concurs „Mihai Eminescu" ? Presa a a­­nunțat începerea lucrărilor de restaurare a casei memoriale, deci manifestările pri­lejuite de „Zilele Eminescu“ se vor desfă­șura în „casă nouă“. Un concurs de poe­zie „Mihai Eminescu“ ar întregi suita de activități închinate frumoasei noastre mîndrii care a fost, este și va fi Eminescu. Comitetul județean de cultură și educație socialistă. Casa județeană creației populare, redacția ziarului „Clo­a­potul" ar putea include, pe agenda „Zile­lor Eminescu", această propunere spre a-i da viață. Valeriu IMBIR Darabani Premiile „Clopotului“ La sfîrșitul anului trecut am văzut că multe ziare și reviste acordă premiile lor anuale unor oameni care s-au distins în diverse domenii de activitate. Am proaspătă în memorie manifestarea orga­nizată de revista „Flacăra", de exemplu. Am citit la sfîrșitul anului, serialul de „laureați ai anului 1973" din județul Bo­toșani. Mi s-a părut o întreprindere inte­resantă dar, bine era, ca acești oameni, să fi fost sărbătoriți, să fi fost premiați. Să credem că în 1974 se va face acest lu­cru ? Propun ziarului nostru, care în atitea rînduri s-a dovedit receptiv, ca la sfirși­­tul anului 1974, să acorde un număr de premii: pentru cel mai semnificativ debut de poezie, în „Clopotul" ; pentru cel mai bun reportaj publicat în ziar ; pentru cel mai bun sportiv al județului; pen­tru cel mai activ corespondent voluntar etc. Ar fi un lucru frumos, de mare laudă. Teodor UNGUREANU Botoșani Retrospectivă asupra „Pomului de iarnă" Ca urmare a alocării unui supliment de... 600.000 lei, numai pentru județul Boto­șani, peste fondurile destinate aceluiași scop de către orga­nizațiile sindicale, sacul lui Moș Gerilă a fost anul acesta mai plin ca oricînd. De aceea, darurile acordate copiilor la serbările pomului de iarnă au fost evident mai substan­țiale decât în anii precedenți. „La multe, la foarte multe unități economice din județ s-au organizat tradiționalele serbări ale pomului de iarnă pentru copiii salariaților“, ne prezenta un scurt tur de ori­zont asupra acestor manifes­tări, tovarășa Eleonora Moș­­neagu, secretara Consiliului județean al sindicatelor. „Ele au constituit evenimente de neuitat, atît pentru copii cît și pentru părinții acestora , de aceea atmosfera a de­gajat o profundă recunoș­tință față de conducerea par­tidului, pentru asemenea mo­mente care jalonează viața fericită a copiilor noștri“. In rîndurile de față nu ne rămîne să facem decit o scur­tă retrospectivă. • Salariații din Botoșani ai Direcției ju­dețene de poștă și telecomu­nicații, au avut prilejul să asiste la o serbare foarte bine organizată de către copiii lor, spre mulțumirea lui Moș Ge­rilă, prezent la întîlnire . Pro­gramul artistic pregătit pen­tru serbarea pomului de iar­nă desfășurat la Filiala jude­țeană C­ E.C. a fost regizat de către părinți. Fiecare copil a prezentat câte un număr ar­tistic învățat la școală sau la grădiniță • Moș Gerilă a avut un succes deosebit la întreprinderea textilă „Mol­dova“ Botoșani, la festivita­te fiind adunați sute și sute de copii. Micii artiști de la căminul de copii al întreprin­derii au apărut pe scenă in­tr-un deosebit de atractiv program artistic. Așa stînd lucrurile, Moș Gerilă a fost dispus să se reîntoarcă și în zilele următoare pentru a înmîna daruri copiilor care n-au putut fi prezenți la pri­ma întîlnire. F. N. C. Leorda cu sediul în comuna Leorda, județul Botoșani ANGAJEAZĂ ELECTRICIENI cu calificarea pentru lucrări instalații de joasă tensiune, program de lucru 12 ore, cu 24 libere. Adresați la telefon 11353.

Next