Clopotul, 1980 (Anul 36, nr. 4437-4488)
1980-01-19 / nr. 4439
OAMENI ȘI FAPTE : „Mai întîi trebuie să iubești țara, munca, cinstea și r omânia“ Mihai Bîrliga este, de 26 de ani, președintele cooperativei agricole Roma. Născut, la 14 noiembrie 1925 într-o de vrednici crescători de familie animale. Pentru merite deosebite a fost distins cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ și steluța de aur „Secera și Ciocanul". Actualmente este deputat în Marea Adunare Națională. — Pînă să fiți președinte, ce ați fost ? — Brigadier la ferma zootehnică. — Ce i se cere să fie unui președinte de C.A.P. ? — Primul în toate. Bun organizator, să aibă inițiativă, să se consulte cu membrii cooperatori, să aibă puterea de a convinge oamenii pentru mobilizarea în realizarea sarcinilor economice. — Numai economice ? — Politice, sociale, culturale... Toate ! — E greu să fii președinte ? — Munca nu-i ușoară. E grea, dar e frumoasă. — Aveți satisfacții deosebite? — Da. In special cînd în difverse sectoare de activitate ale unității se înregistrează rezultate deosebite. Ca în zootehnie, spre exemplu: — Să vorbim despre zootehnie, atunci. — în 1979 am livrat statului 12.100 hl. lapte, cu 500 hl mai mult ca în 1978. Pe fiecare vacă furajată am realizat o producție de 3283 litri... — Adică, locul I pe județ în întrecerea socialistă organizată între cooperativele agricole pe 1979. — Nu cunosc situația exactă a celorlalte unități. Dacă e așa, mulțumirea mea este cu atît mai mare. Precizez că pentru depășirea producției anterioare cu 158 litri pe vacă încasăm 605.000 lei. Apoi că, litrul de lapte l-am produs cu 0,20 lei mai puțin decît ne-am planificat. De asemenea, sporul nic de creștere în greutate ziula tineretul taurin a fost depășit cu 70 de grame; peste 100 de vițele, de cea mai bună calitate, le-am valorificat prin alte unități. Tot ca măsuri luate pe linia reproducției la taurine — 292 vițele trecute la juninci, 90 ^ la sută natalizate etc. – Cu alte cuvinte, sînteți mulțumit de rezultate. — Este loc de mult prea mult bine, ca să pot fi în prezent mulțumit. Este, de fapt, crezul vieții mele, să acționez astfel ca an de an producțiile să sporească, bineînțeles cu ajutorul oamenilor noștri. — Se spune că aveți oameni deosebiți. — Zăcăminte de noblețe au în suflet. Din zori în noapte, pe Dumitru D. Iacob (șeful fermei de furaje), Gheorghe Ciubotaru (șeful fermei zootehnice), Gheorghe Alexoaie și Mihai Giocaș (șefi la fermele de cîmp) sau Grigore Popovici (șeful brigăzii legumicole) găsești la datorie, fiecare la lovicul lui de muncă. Sau Ilie Boicu, Mircea Șalgău, Gheorghe Olaru, Gheorghe Sofian etc., cu toți în plutonul de frunte al „Mișcării 4 PPD“. — Știu că sînteți bunic... — Sînt mai întîi tată de 3 ori — Lenuța (famacistă), Mardea (profesoară) și Gică (inginer horticol) — și bunic fericit de 5 ori. De o lună și trci bune, în familia inginerului ne-a sosit o nepoțică — Anca-Daniela, de mai mare dragul. Ca și pe părinții lor, pe nepoții îi vor învăța să iușibească țara, munca, cinstea și omenia, oamenii și realizările lor. Ștefan PADURARU . I ‘ f Nu scriem aceste rînduri cu intenția de a impresiona pe cineva. Scriem doar, cu intenția declarată, ca rîndurile de față să găsească rezonanță la acei care, nu o dată, au ignorat intervențiile lăcătușului mecanic Gh. Chiriac din Botoșani, într-o problemă deosebită. Problema problemelor a început, de fapt, în aprilie 1978, cînd Gh. Chiriac a primit de la întreprinderea unde lucrează — Electrocontact — apartamentul nr. 18, la etajul IV al blocului nr. 12 din Aleea Teilor. S-a bucurat că are un spațiu de locuit corespunzător familiei sale numeroase. Bucuria, însă, i-a fost de scurtă durată. Din cauza hidroizolației necorespunzătoare executate de lucrătorii șantierului 1, condus de tovarășul Alexandru Silion, apa provenită din ploi ajungea nestingherită în toate camerele apartamentului. Și în apartamentul 18, "nu numai ci și în celelalte situate la același nivel. De aici, necazurile, peregrinările pe la multe uși, între care și cele de la I.J.C.M., la E.G.C’L, primăria municipală, „Electrocontact“, șantier nr. 1, etc., etc. Toate argumentele aduse de Gh. Chiriac — că apartamentul se deteriorează văzînd cu ochii, că mobila și îmbrăcămintea mucegăiesc, că umezeala periclitează sănătatea copiilor — n-au avut practic, multă vreme, nici un ecou. La o intervenție de ultimă oră a consiliului popular municipal, șantierul 1 a făcut unele corecturi la hidroizolație. în urma acestora apa provenită din ploi a încetat să se mai infiltreze în apartament. In schimb, a apărut condensul, cauzat de apa deja infiltrată in stratul de zgură și BCA. Ca urmare, cad tot timpul din tavan picături mari de apă. Pereții sunt umezi și mucegăiți. Soția lui Gh. Chiriac tamponează tot timpul zilei, cu cîrpe, apa de pe mobilă și parchet, usucă așternutul, în fața unui asemenea spectru al neglijenței și superficialității constructorului, a indiferenței, toți cărora petentul s-a adresat, cu mici excepții, au rămas cu inimile împietrite. Problema în discuție are, după părerea noastră, mai multe căi de rezolvare și anume ! a) întreprinderea Electrocontact să-i schimbe apartamentul pînă ce acel în discuție va fi pus la punct (doar comisia alcătuită de întreprindere și compusă din tovarășii M. Maftei, A. Pocriș, Gh. Răutu, I. Chihaia, M. Andrei și A. Anghelache, în procesul verbal de constatare încheiat la fața locului a menționat clar : „locuința este practic nelocuibilă“) ; b) Șantierul nr. 1 să intervină operativ și să monteze pipe de aerisire pe hidroizolație chiar dacă blocul a ieșit din garanție. (Doar deficiențele la bloc sînt mai vechi și nu trebuie să se profite de superficialitatea cu care s-a făcut recepția). In rezolvarea problemei la care ne-am referit un cuvînt greu de spus îl au, fără îndoială, conducerile I.J.C.M. și E.G.C.L. Dar și cea a întreprinderii Electrocontact, în numele omeniei se cere intervenii și încă grabnic ! Nicolae ZAMFIRESCU ___________________| Anchetă la cererea cititorilor Omenie cu picătura indiferentă ------------- cu găleata ------------ • Un mod greșit al unor unități de a înțelege rolul educativ față de cei care au încălcat legea Munca corecționalâ, ca mijloc de educație a celor care au încălcat legea nu-și atinge scopul de la sine poate fără intervenția colectivului de muncă și a conducerii unității căreia i-a fost încredințată persoana respectivă. Verificările făcute in cursul anului 1979 au evidențiat preocuparea unor unități ca întreprinderea textilă „Moldova“, întreprinderea mecanică, „Electrocontact“, XIL, I.U.P.S. și altele pentru educarea și reintegrarea în societate a unor astfel de persoane. Cu regret trebuie să menționăm că există încă suficiente unități (C.A.P. Flămînzi, Curtești, D.J.D.P., șantierele de construcții 1, 2, 5 și 6 ș.a. unde nu s-au respectat cerințele legale referitoare la asigurarea condițiilor pentru executarea muncii edrecționale, s-au calculat greșit remunerațiile și ajutoarele pentru incapacitate de muncă. Mai gravă apare ignorarea de unele unități, a îndatoririlor privind educarea prin muncă a celor încredințați. Deși prevederile legii sunt clare, la S.M.A. Botoșani, C.A.P. Vlădeni, Cristești, Curtești și Flămînzi, I.A.S. Cătămărăști, D.J.C.P. ș.a. unde Condamnați la... vacanță ? execută pedeapsa muncii corecționale un număr important de condamnați, conducerile de unități nu au desemnat colective care să se ocupe de cei repartizați, nu au supravegheat modul în care aceștia își execută pedeapsa. Consecința : la cooperativa „Progresul“ condamnatele Garofina Roman, Rodica Chirilă și Maria Feraru nu se prezentau la lucru sau absentau cînd voiau. La I.P.L., deși Gheorghe Dicu fusese absent în perioada 8—31 ianuarie și 12— 28 februarie 1979 (fiind în concediu medical), în evidențe apărea ca fiind prezent. La C.A.P. Botoșani, la data controalelor, condamnații erau în... vacanță, lăsați în voia lor. Din această cauză Mihai Vasilică, în timpul executării pedepsei a săvîrșit un furt prin efracție la magazinul „Perla". Alți condamnați (Benone Bercoi și Romică Preda) în loc să muncească au continuat să vagabondeze fiind sancționați de organele de justiție, pentru parazitism. Așa după cum se sublinia de către Plenara C.C. al P.C.R din 28—29 iunie 1977, cea mai bună educație pentru cei care au săvîrșit abateri poate fi făcută prin muncă, în cadrul colectivelor de muncă. Este și motivul pentru care am enumerat aceste situații în speranța că unitățile vizate își vor înțelege menirea. Dragoș ADOCHIȚEI procuror la Procuratura locală Botoșani f sănătatea Pe teme de educație ---------------------------------— Tari la teorie, corigenți la practică| Curburile de san minim alimentar sunt frecventate, în fiecare an, de lucrători din unitățile industriei alimentare, ale alimentației publice, cooperației de consum și, in general, de către acei oameni care se ocupă cu prepararea, depozitarea și desfacerea produselor alimentare. Numai în 1979 au fost organizate în județ 182 de cursuri de sanminim alimentar la care au participat peste 4 600 de cursanți. In programa acestor cursuri au figurat activități teoretice și practice legate de însușirea și respectarea regulilor igienico-sanitare și normelor de protecție a muncii în întreg circuitul produselor alimentare. Rezultatele unor asemenea acțiuni de educație sanitară nu sunt însă peste tot pe măsura așteptărilor. Mai sunt cazuri, cînd una se învață la cursuri și alta se întîmplă la locul de muncă. Se încalcă prevederile legislației sanitare în vigoare. Astfel, la controalele întreprinse anul trecut de organele sanitare, de specialitate au fost găsiți 591 de contravenienți, majoritatea fiind absolvenți ai cursurilor de san minim alimentar ! Cei mai mulți contravenienți sunt de la ICSAPH (circa 30 la sută), ICSMA (25 la sută), UJCC (20 la sută), si restul de la AGROCOOP si I.J.L.F. Curios că cei mai mulți dintre aceștia au dat răspunsuri bune și chiar foarte bune la absolvirea cursurilor de educație sanitară, dar au rămas corigenți, cum se spune, la practică, acolo unde de fapt se verifică nu numai cunoștințele teoretice, ci și conștiința de lucrător al unei unități chemate să nu pericliteze, sub nici o formă, sănătatea publică. Asist. med. Mihai CHIRIAC Laboratorul de educație sanitară Botoșani • O nouă clădire, cu dispensar uman la parter și 4 apartamente la etajele I și II, a fost dată în folosință în centrul civic al comunei află în Stăuceni. Același tip de clădire se construcție în localitățile Nicșeni, Copălău și Curtești, ele urmînd a fi terminate în cursul acestui an, 1980. Desen de Constantin PAVEL ■ BAII PE UNDE HOINĂREȘTI OMULE ? Cînd a venit acasă după cinci săptămîni de spitalizare, Ana D. Balan din Dracșani — Sulița nu și-a mai găsit soțul, pe Dumitru Gh. Balan șofer la Autobaza 2 Botoșani. Acasă, patru copii iși așteaptă cu dor tatăl. Pe unde hoinărești omule ? „FURIOȘII“. De cite ori ajungeau acasă, pe Gheorghe Bozdorog din Botoșani și Dumitru Gherase din Păltiniș îi apucau furiile pornind scandal și bătaie cu soțiile și copiii. Li s-a oferit pentru un timp o nouă „casă” unde să le treacă pofta de asemenea apucături. NOROC DE ACCIDENT. Pe cînd lucra la deszăpezirea drumului prin satul Aurel Vlaicu — Avrămeni, autofreza 31-BT- 139 a secției de drumuri naționale s-a oprit brusc. „Obstacolul” care ii împiedicase mersul nu era altceva decît Mareel Cîrdei, din Săveni, căruțaș la C.A.P., pe care-l răzbise băutura și căzuse în drum fiind acoperit de zăpada viscolită. Deși accidentat la ambele picioare, oamenii spun că a avut totuși noroc de accident căci altfel ar fi înghețat de-a binelea. PRIETENII. Liviu Dumitraș și Neculai Patriu, șoferi din Rădăuți-Prut, erau prieteni nedespărțiți. Tot împreună s-au dus să bea la bufet. La un schimb de cuvinte prietenia a fost însă uitată iar N.P. a scos cuțitul. A urmat despărțirea celor doi prieteni, L. D. luînd calea spitalului iar N. P. aflîndu-se în cercetarea organelor de miliție. S-A „ÎNVÎRTIT“. Lucrind în pădure, Constantin Achelăriței din Vorona, obținuse mai multe aprobări pentru lemne. „Aici e rost de învîrteală“, și-a zis C.A. și a început să vindă amatorilor, lemne cu suprapreț. La ultima vînzare a fost de față și miliția, așa că „prețul” îl va stabili de astădată instanța. OE CLOPOTUL nr. 4439/1980 Azi, vă informăm despre Activități turistice ’80 Interlocutor : GHEORGHE CHIRILĂ, șeful Oficiului județean de turism Botoșani. — Ne-am propus că în acest an să organizăm acțiuni turistice într-o gamă mult mai diversificată decît în 1979, iar serviciile ce le vom oferi să răspundă într-o mai mare măsură cerințelor și exigențelor formulate de turiști. Vom organiza excursii pe mai multe itinerare in județul nostru pentru cunoașterea monumentelor istorice, muzeelor, caselor memoriale și obiectivelor socialeconomice. Astfel, turiștii vor avea posibilitatea să participe, în grupuri, la excursii de o jumătate de zi sau de o zi pe itinerare ca : Botoșani — Bucecea — Vf. Cîmpului — Dorohoi — Leorda — Botoșani — Botoșani — Dorohoi — Liveni — Miorcani — Săveni — Botoșani — Botoșani — Săveni — Ripiceni — Ștefănești — Trușești — Botoșani (cri popas la iazul Dracșani) , Botoșani — Flămînzi — Tudora — Vorona — Botoșani. Alte excursii de o zi și jumătate două le vom organiza în zone de o rară frumusețe și mult solicitate ca cele din nordul Moldovei : Valea Bistriței, în zonele Neamțului, Iașului și Maramureșului. In colaborare cu BTT și consiliul județean pentru cultură și educație socialistă, O.J.T. va organiza excursii, cu participări la diverse acțiuni cultural-educative întreprinse pe plan județean și interjudețean (Serbările Voronei, Holda de aur ș.a.). Avem în vedere să organizăm mai multe excursii, de 2 — 7 zile, în Delta Dunării, pe Dunăre, Turul R.S.R. Pentru amatorii de drumeții — excursii în munții Rarău, Bucegi, Ceahlău, Făgăraș și în Apuseni. — Dar excursiile peste hotare ? — Vom organiza excursii în Uniunea Sovietică, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Germania, Franța, Spania, Italia, Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, Turcia, China și Coreea. Vom organiza, de asemenea, croaziere cu vaporul pe Marea Neagră cu care ocazie se vor vizita orașe ca Odesa, Soci, Ialta, Sevastopol, Baku și Istambul , croaziere pe Marea Mediterană, cu vizitarea unor localități din Turcia,Grecia, Egipt, Italia, Spania, Algeria, Tunis și Maroc. Pentru cei care doresc să viziteze, în grupuri mici, anumite țări, O.J.T., le asigură, după caz, servicii de cazare, masă, transport, bani de buzunar (valută). — Alte activități ale O.J.T. ? — Da. Am încheiat contracte cu toate stațiunile balneo-climaterice din țară — de interes republican și local, pentru odihnă și cură balneară pentru toate anotimpurile. Așadar, stăm la dispoziție cu bilete în acest sens, pentru cei interesați. Nicolae TEODORESCU Cronică locală • Faza județeană a „Olimpiadei mecanizatorului“, care a avut loc marți, 15 ianuarie, la Botoșani, s-a caracterizat prin buna pregătire a concurenților și participare de sută la sută. Iată cîștigătorii : sub 30 de ani — 1. Dorel Andrici — Bucecea; 2. Eugen Iacob — Vorona ; 3. Stelian Baltaru — Ungureni. Peste 30 de ani : 1. Mircea Dantea — Ripiceni ; 2. Alexandru Molse — Albești ; 3. Vasile Dumitru — Bucecea . O preselecție pentru participarea la tradiționalul festival - concurs de muzică ușoară „Mărțișor ’80" (Dorohoi) va avea loc, marți 22 ianuarie, orele 16, la școala populară de artă Botoșani. Alte informații la tel. 12085 • Calculele cîștigurilor pe obligațiuni CEC și librete de economii cu dobîndă și cîștiguri pentru tragerea la sorți anterioară — terminate săptămîna aceasta la filiala județeană CEC indică un total de 120.000 lei, repartizat pe 159 de cîștigători cu sume variind între 15.000 și 400 lei . Ieri s-a desfășurat faza județeană a concursului tru cel mai bun îngrijitor pentre păsări. 7