Clopotul, 1980 (Anul 36, nr. 4437-4488)

1980-01-19 / nr. 4439

OAMENI­­ ȘI FAPTE : „Mai întîi trebuie să iubești țara, munca, cinstea și r omânia“ Mihai Bîrliga este, de 26 de ani, președintele cooperativei agricole Roma. Născut, la 14 noiembrie 1925 într-o de vrednici crescători de familie ani­male. Pentru merite deosebite a fost distins cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ și steluța de aur „Secera și Ciocanul". Actualmente este deputat în Marea Adunare Na­țională. — Pînă să fiți președinte, ce ați fost ? — Brigadier la ferma zooteh­nică. — Ce i se cere să fie unui președinte de C.A.P. ? — Primul în toate. Bun or­ganizator, să aibă inițiativă, să se consulte cu membrii co­operatori, să aibă puterea de a convinge oamenii pentru mo­­­bilizarea în realizarea sarcini­­lor economice. — Numai economice ? — Politice,­ sociale, culturale... Toate ! — E greu să fii președinte ? — Munca nu-i ușoară. E grea, dar e frumoasă. — Aveți­­ satisfacții deosebite? — Da. In special cînd în dif­­verse sectoare de activitate ale unității se înregistrează rezul­tate deosebite. Ca în zootehnie, spre exemplu: — Să vorbim despre zooteh­nie, atunci. — în 1979 am livrat statului 12.100 hl. lapte, cu 500 hl mai mult ca în 1978. Pe fiecare vacă furajată am realizat o producție de 3­283 litri... — Adică, locul I pe județ în întrecerea socialistă organizată între cooperativele agricole pe 1979. — Nu cunosc situația exactă a celorlalte unități. Dacă e așa, mulțumirea mea este cu atît mai mare. Precizez că pentru depășirea producției anterioa­re cu­ 158 litri pe vacă încasăm 605.000 lei. Apoi că, litrul de­­ lapte l-am produs cu 0,20 lei mai puțin decît ne-am planifi­cat. De asemenea, sporul nic de creștere în greutate ziu­la tineretul taurin a fost depășit cu 70 de grame; peste 100 de vițele, de cea mai bună calita­te, le-am valorificat prin alte unități. Tot ca măsuri luate pe linia reproducției la taurine — 292 vițele trecute la juninci, 90 ^ la sută natalizate etc. – Cu alte cuvinte, sînteți mulțumit de rezultate. — Este loc de mult prea mult bine, ca să pot fi în prezent mulțumit. Este, de fapt, crezul vieții mele, să acționez astfel ca an de an producțiile să spo­rească, bineînțeles cu ajutorul oamenilor noștri. — Se spune că aveți oameni deosebiți. — Zăcăminte de noblețe au în suflet. Din zori în noapte, pe Dumitru D. Iacob (șeful fermei de furaje), Gheorghe Ciubotaru (șeful fermei zooteh­nice), Gheorghe Alexoaie și Mihai Giocaș (șefi la fermele de cîmp) sau Grigore Popovici (șeful brigăzii legumicole) găsești la datorie, fiecare la lo­vi­cul lui de muncă. Sau Ilie Boi­­cu, Mircea Șalgău, Gheorghe Olaru, Gheorghe Sofian etc., cu toț­i în plutonul de frunte al „Mișcării 4 PPD“. — Știu că sînteți bunic... — Sînt mai întîi tată de 3 ori — Lenuța (famacistă), Ma­rdea (profesoară) și Gică (in­giner horticol) — și bunic fe­ricit de 5 ori. De o lună și trci bune, în familia ingineru­lui ne-a sosit o nepoțică — An­­ca-Daniela, de mai mare dra­gul. Ca și pe părinții lor, pe nepoții îi vor învăța să iu­și­bească țara, munca, cinstea și omenia, oamenii și realizările lor. Ștefan PADURARU . I ‘ f Nu scriem aceste rînduri cu intenția de a impresiona­­ pe cineva. Scriem doar, cu in­tenția declarată, ca rîndurile de față să găsească rezonanță la acei care, nu o dată, au i­­gnorat intervențiile lăcătușului mecanic Gh. Chiriac din Bo­toșani, într-o problemă­ deo­sebită. Problema problemelor a în­ceput, de fapt, în aprilie 1978, cînd Gh. Chiriac a primit de la întreprinderea unde lucrea­ză — Electrocontact — aparta­mentul nr. 18, la etajul IV al blocului nr. 12 din Aleea Tei­lor. S-a bucurat că are un spa­țiu de locuit corespunzător fa­miliei sale numeroase. Bucuria, însă, i-a fost de scurtă durată. Din cauza hidroizolației neco­respunzătoare executate de lu­crătorii șantierului 1, condus de tovarășul Alexandru Silion, apa provenită din ploi ajungea ne­stingherită în toate camerele apartamentului. Și în apartamentul 18, "nu numai ci și în­­ celelalte situate la același ni­vel. De aici, necazurile, pere­grinările pe la multe uși, între care și cele de la I.J.C.M., la E.G.C’L­, primăria municipală, „Electrocontact“, șantier nr. 1, etc., etc. Toate argumentele a­­duse de Gh. Chiriac — că apar­tamentul se deteriorează vă­­zînd cu ochii, că mobila și îm­brăcămintea mucegăiesc, că u­­mezeala periclitează sănătatea copiilor — n-au avut practic, multă vreme, nici un ecou. La o intervenție de ultimă oră a consiliului popular municipal, șantierul 1 a făcut unele co­recturi la hidroizolație. în urma acestora apa provenită din ploi a încetat să se mai infiltreze în apartament. In schimb, a apărut condensul, cauzat de apa deja infiltrată in stratul de zgură și BCA. Ca urmare, cad tot timpul din tavan pică­turi mari de apă. Pereții sunt umezi și mucegăiți. Soția lui Gh. Chiriac tamponează tot timpul zilei, cu cîrpe, apa de pe mobilă și parchet, usucă aș­ternutul, în fața unui asemenea spec­tru al neglijenței și superficia­lității constructorului, a indi­ferenței, toți cărora petentul s-a adresat, cu mici excepții, au rămas cu inimile împietrite. Problema în discuție are, după părerea noastră, mai mul­te căi de rezolvare și anume ! a) întreprinderea Electrocon­tact să-i schimbe apartamentul pînă ce acel în discuție va fi pus la punct (doar comisia al­cătuită de întreprindere și compusă din tovarășii M. Maf­­tei, A. Pocriș, Gh. Răutu, I. Chihaia­, M. Andrei și A. An­­ghelache, în procesul verbal de constatare încheiat la fața locului a menționat clar : „lo­cuința este practic nelocuibi­lă“) ; b) Șantierul nr. 1 să intervi­nă operativ și să monteze pipe de aerisire pe hidroizolație­­ chiar dacă blocul a ieșit din garanție. (Doar deficiențele la bloc sînt mai vechi și nu tre­buie să se profite de superfi­cialitatea cu care s-a făcut re­cepția). In rezolvarea problemei la care ne-am referit un cuvînt greu de spus îl au, fără în­doială, conducerile I.J.C.M. și E.G.C.L. Dar și cea a între­prinderii Electrocontact, în nu­mele omeniei se cere interve­nii și încă grabnic ! Nicolae ZAMFIRESCU ___________________| Anchetă la cererea cititorilor Omenie cu picătura­ indiferentă ------------- cu găleata ------------­ • Un mod greșit al unor unități de a înțelege rolul educativ față de cei care au încălcat legea Munca corecționalâ, ca mij­loc de educație a celor care au încălcat legea nu-și atinge scopul de la sine poate fără intervenția colectivului de muncă și a conducerii unității căreia i-a fost încredințată per­soana respectivă. Verificările făcute in cursul anului 1979 au evidențiat preocuparea unor unități ca întreprinderea tex­tilă „Moldova“, întreprinderea mecanică, „Electrocontact“, XIL, I.U.P.S. și altele pentru educa­rea și reintegrarea în societate a unor astfel de persoane. Cu regret trebuie să men­ționăm că există încă suficien­te unități (C.A.P. Flămînzi, Curtești, D.J.D.P., șantierele de construcții 1, 2, 5 și 6 ș.a. unde nu s-au respectat cerințele le­gale referitoare la asigurarea condițiilor pentru executarea muncii ed­recționale, s-au cal­culat greșit remunerațiile și a­­jutoarele pentru incapacitate de muncă. Mai gravă apare ig­norarea de unele unități, a îndatoririlor privind educarea prin muncă a celor încredin­țați. Deși prevederile legii sunt clare, la S.M.A. Botoșani, C.A.P. Vlădeni, Cristești, Curtești și Flămînzi, I.A.S. Că­­tămărăști, D.J.C.P. ș.a. unde Condamnați la... vacanță ? execută pedeapsa muncii co­­recționale un număr impor­tant de condamnați, conduce­rile de unități nu au desemnat colective care să se ocupe de cei repartizați, nu au suprave­gheat modul în care aceștia își execută pedeapsa. Conse­cința : la cooperativa „Pro­gresul“ condamnatele Garofi­­na Roman, Rodica Chirilă și Maria Feraru nu se prezentau la lucru sau absentau cînd voiau. La I.P.L., deși Gheor­ghe Dicu fusese absent în pe­rioada 8—31 ianuarie și 12— 28 februarie 1979 (fiind în con­cediu­­ medical), în evidențe a­­părea ca fiind prezent. La C.A.P. Botoșani, la data con­troalelor, condamnații erau în... vacanță, lăsați în voia lor. Din această cauză Mihai Vasilică, în timpul executării pedepsei a săvîrșit un furt prin efracție la magazinul „Perla". Alți con­damnați (Benone Bercoi și Ro­­mică Preda) în loc să munceas­că au continuat să vagabonde­ze fiind sancționați de organele de justiție, pentru parazitism. Așa­­ după cum se sublinia de către Plenara C.C. al P.C.R din 28—29 iunie 1977, cea mai bună educație pentru cei care au săvîrșit abateri poate fi făcută prin muncă, în cadrul colecti­velor de muncă. Este și moti­vul pentru care am enumerat aceste situații în speranța că unitățile vizate își vor înțelege menirea. Dragoș ADOCHIȚEI procuror la Procuratura locală Botoșani f sănătatea Pe teme de educație ---------------------------------— Tari la teorie, corigenți la practică| Curburile de san minim alimentar sunt frec­ventate, în fiecare an, de lucrători din uni­tățile industriei alimentare, ale alimentației publice, cooperației de consum și, in gene­ral, de către acei oameni care se ocupă cu prepararea, depozitarea și desfacerea pro­duselor alimentare. Numai în 1979 au fost organizate în județ 182 de cursuri de san­minim alimentar la care au participat peste 4 600 de cursanți. In programa acestor cursuri au figurat activități teoretice și practice le­gate de însușirea și respectarea regulilor igienico-sanitare și normelor de protecție a muncii în întreg circuitul produselor alimen­tare. Rezultatele unor asemenea acțiuni de e­­ducație sanitară nu sunt însă peste tot pe măsura așteptărilor. Mai sunt cazuri, cînd una se învață la cursuri și alta se întîmplă la locul de muncă. Se încalcă prevederile legislației sanitare în vigoare. Astfel, la con­troalele întreprinse anul trecut de organele sanitare, de specialitate au fost găsiți 591 de contravenienți, majoritatea fiind absolvenți ai cursurilor de san minim alimentar ! Cei mai mulți contravenienți sunt de la ICSAPH (circa 30 la sută), ICSMA (25 la sută), UJCC (20 la sută), si restul de la AGROCOOP si I.J.L.F. Curios că cei mai mulți dintre aceștia au dat răspunsuri bune și chiar foarte bune la absolvirea cursurilor de educație sanitară, dar au rămas corigenți, cum se spune, la practică, acolo unde de fapt se verifică nu numai cunoștințele teoretice, ci și conștiința de lucrător al unei unități chemate să nu pericliteze, sub nici o formă, sănătatea pu­blică. Asist. med. Mihai CHIRIAC Laboratorul de educație sanitară Botoșani • O nouă clădire, cu dispensar uman la parter și 4 apartamente la etajele I și II, a fost dată în folosință în centrul civic al co­munei află în Stăuceni. Același tip de clădire se construcție în localitățile Nicșeni, Copălău și Curtești, ele urmînd a fi termi­nate în cursul acestui an, 1980. Desen de Constantin PAVEL ■ BAII PE UNDE HOINĂREȘTI O­MULE ? Cînd a venit acasă după cinci săptămîni de spita­lizare, Ana D. Balan din Drac­­șani — Sulița nu și-a mai gă­sit soțul, pe Dumitru Gh. Ba­lan șofer la Autobaza 2 Boto­șani. Acasă, patru copii iși aș­teaptă cu dor tatăl. Pe unde hoinărești omule ? „FURIOȘII“. De cite ori a­­jungeau acasă, pe Gheorghe Bozdorog din Botoșani și Dumi­tru Gherase din Păltiniș îi a­­pucau furiile pornind scandal și bătaie cu soțiile și copiii. Li s-a oferit pentru un timp o nouă „casă” unde să le treacă pofta de asemenea apucături. NOROC DE ACCIDENT. Pe cînd lucra la deszăpezirea dru­mului prin satul Aurel Vlaicu — Avrămeni, autofreza 31-BT- 139 a secției de drumuri națio­nale s-a oprit brusc. „Obstaco­lul” care ii împiedicase mersul nu era altceva decît Mareel Cîrdei, din Săveni, căruțaș la C.A.P., pe care-l răzbise băutu­ra și căzuse în drum fiind aco­perit de zăpada viscolită. Deși accidentat la ambele picioare, oamenii spun că a avut totuși noroc de accident căci altfel a­r fi înghețat de-a binelea. PRIETENII. Liviu Dumitraș și Neculai Patriu, șoferi din Ră­­dăuți-Prut, erau prieteni nedes­părțiți. Tot împreună s-au dus să bea la bufet. La un schimb de cuvinte prietenia a fost însă uitată iar N.P. a scos cuțitul. A urmat despărțirea celor doi prieteni, L. D. luînd calea spi­talului iar N. P. aflîndu-se în cercetarea organelor de miliție. S-A „ÎNVÎRTIT“. Lucrind în pădure, Constantin Achelăriței din Vorona, obținuse mai multe aprobări pentru lemne. „Aici e rost de învîrteală“, și-a zis C.A. și a început să vindă amatori­lor, lemne cu suprapreț. La ul­tima vînzare a fost de față și miliția, așa că „prețul” îl va stabili de astădată instanța.­ ­OE CLOPOTUL nr. 4439/1980 Azi, vă informăm despre Activități turistice ’80 Interlocutor : GHEORGHE CHIRILĂ, șeful Oficiului jude­țean de turism Botoșani. — Ne-am propus că în acest an să organizăm acțiuni turis­tice într-o gamă mult mai di­versificată decît în 1979, iar serviciile ce le vom oferi să răspundă într-o mai mare mă­sură cerințelor și exigențelor formulate de turiști. Vom or­ganiza excursii pe mai multe itinerare in județul nostru pen­tru cunoașterea monumentelor istorice, muzeelor, caselor me­moriale și obiectivelor social­­economice. Astfel, turiștii vor avea posibilitatea să participe, în grupuri, la excursii de o ju­mătate de zi sau de o zi pe iti­nerare ca : Botoșani — Bucecea — Vf. Cîmpului — Dorohoi — Leorda — Botoșani — Botoșani — Dorohoi — Liveni — Mior­­cani — Săveni — Botoșani — Bo­toșani — Săveni — Ripiceni — Ștefănești — Trușești — Boto­șani (cri popas la iazul Drac­­șani) , Botoșani — Flămînzi — Tudora — Vorona — Botoșani. Alte excursii de o zi și ju­mătate­­ două le vom organi­za în zone de o rară frumusețe și mult solicitate ca cele din nordul Moldovei : Valea Bis­triței, în zonele Neamțului, Ia­șului și Maramureșului. In co­laborare cu BTT și consiliul județean pentru cultură și e­­ducație socialistă, O.J.T. va or­ganiza excursii, cu participări la diverse acțiuni cultural-edu­cative întreprinse pe plan ju­dețean și interjudețean (Serbă­rile Voronei, Holda de aur ș.a.). Avem în vedere să organizăm mai multe excursii, de 2 — 7 zile, în Delta Dunării, pe Du­năre, Turul R.S.R. Pentru a­­matorii de drumeții — excursii în munții Rarău, Bucegi, Cea­hlău, Făgăraș și în Apuseni. — Dar excursiile peste ho­tare ? — Vom organiza excursii în Uniunea Sovietică, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Germa­nia, Franța, Spania, Italia, Iu­goslavia, Grecia, Bulgaria, Tur­cia, China și Coreea. Vom or­ganiza, de asemenea, croaziere cu vaporul pe Marea Neagră cu care ocazie se vor vizita o­­rașe ca Odesa, Soci, Ialta, Se­vastopol, Baku și Istambul , croaziere pe Marea Mediterană, cu vizitarea unor localități din Turcia,­­Grecia, Egipt, Italia, Spania, Algeria, Tunis și Ma­roc. Pentru cei care doresc să viziteze, în grupuri mici, anu­mite țări, O.J.T., le asigură, după caz, servicii de cazare, masă, transport, bani de buzu­nar (valută). —­ Alte activități ale O.J.T. ? — Da. Am încheiat contracte cu toate stațiunile balneo-cli­­materice din țară — de interes republican și local, pentru o­­dihnă și cură balneară pentru toate anotimpurile. Așadar, stăm la dispoziție cu bilete în acest sens, pentru cei intere­sați. Nicolae TEODORESCU Cronică locală • Faza județeană a „Olim­piadei mecanizatorului“, care a avut loc marți, 15 ianuarie, la Botoșani, s-a caracterizat prin buna pregătire a concurenților și participare de sută la sută. Iată cîștigătorii : sub 30 de ani — 1. Dorel Andrici — Bucecea; 2. Eugen Iacob — Vorona ; 3. Stelian Baltaru — Ungureni. Peste 30 de ani : 1. Mircea Dantea — Ripiceni ; 2. Alexan­dru Molse — Albești ; 3. Vasile Dumitru — Bucecea . O pre­­selecție pentru participarea la tradiționalul festival - concurs de muzică ușoară „Mărțișor ’80" (Dorohoi) va avea loc, marți 22 ianuarie, orele 16, la școala populară de artă Botoșani. Alte informații la tel. 12085 • Calcu­lele cîștigurilor pe obligațiuni CEC și librete de economii cu dobîndă și cîștiguri pentru tra­gerea la sorți anterioară — ter­minate săptămîna aceasta la filiala județeană CEC indică un total de 120.000 lei, reparti­zat pe 159 de cîștigători cu sume variind între 15.000 și 400 lei . Ieri s-a desfășurat faza județeană a concursului tru cel mai bun îngrijitor pen­tre păsări. 7

Next