Clopotul, 1982 (Anul 38, nr. 4542-4593)

1982-12-30 / nr. 4593

La LtwHAA COMISIA CENTRALA de organizare și funcționare a concursului de limba și literatura română „Mihai Eminescu“ — ediția a XXV-a, Botoșani. 1982 — Președinte : ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, prof. univ. dr. doc., membru corespondent al Academiei R. S. România Vicepreședinte : GAVRIL SCRIDON, prof. univ. dr., Universi­tatea „Babeș Bolyai" Cluj-Napoca, președintele Filialei Cluj-Napoca a Societății de științe filo­logice Membri : — ION HANGIU, prof. dr., secretarul Societății de științe filologice — Georgeta Vasile, prof., inspector de specialitate, București — Ștefan Neagu, prof., inspector de specialitate, Vrancea — Dorina Mărgineanțu, prof., Timișoara — Gheorghe Pițigoi, prof., inspector de specialitate, Vîlcea — Constantin Clemente, prof., Deva — Emil Alexandrescu, prof., Iași — Laurențiu Rotundu, prof., inspector de specialitate, Botoșani — Anton Buta, prof., Bistrița —• Dumitru Stan, prof., inspector de specialitate, Tulcea —­ Doina Moigrădeanu, prof., Cluj-Napoca — Mioara Gafencu, prof., Fălticeni —­­­Ion Ivan, prof., Buhuși — Valeria Ștefan, prof., Cîmpulung — Marica Anghelescu, prof. redactor pr. revista „Limba și literatura română" —­ Constanța Bărboi, prof. dr., inspector general MEI — Dumitru Răducanu, Craiova­­— Elena Vlad, București — Aurora Stavrache —­ Dumitru Săvulescu, inspector general în M.E.I. COMISIA PENTRU ORGANIZAREA CONCURSU­LUI INTERJUDEȚEAN DE LIMBA ȘI LITERATU­RA MAGHIARA Președinte : Kozma Dezső, conf. univ. dr., Univ. „Babeș Bo­lyai" Cluj-Napoca Marvai László, prof. inspector pr. M.E.I. Albert Ernest, prof. Sf. Gheorghe, Papp Béla, prof. Șimleul Silvaniei, Székely Janos, prof. Cluj-Na­poca Koncz Éva, Tg. Mureș Csutak Judit, Miercurea-Ciuc Markos Erica, Brașov COMISIA PENTRU ORGANIZAREA CONCURSU­LUI INTERJUDEȚEAN DE LIMBA SI LITERATU­RA GERMANA Președinte: Michael Markel, conf. univ. dr. Univ. „Babeș Bolyai“ Cluj-Napoca Nikolaus Kleininger, prof. inspector pr. M.E.I. Gudrun Schuster, Brașov Inge Sommer, Sibiu Reichnagl Elisabeta, Arad Ioan Csengeri, prof. București­­ Marina Lupan, inspector școlar Brașov Secretar Membri Secretar Membri EMINESCU ÎN CONȘTIINȚA UIMIT GIUSEPPE UNGARETTI Creator cu sentimentul chinuit și ars pînă la atingerea acelei înalte splendori care face din el unul din cei mai mari poeți ai tim­pului său și ai tuturor timpurilor, prin o­­menie, Eminescu rămîne pentru totdeauna unul din maeștrii cuvîntului profund inspi­rat. G. BERNARD SHAW Eminescu — „Moldoveanul care a scos din mormînt acest al XVIII­—XIX-lea fin de siècle“. ALAIN BOSQUET Eminescu este tinerețea și entuziasmul unui veac; este, totodată, freamătul lui tragic. ROSA DEL CONTE Îmi îngădui să afirm în fața celor mai iluștri reprezentanți ai romantismului stră­in : cîntecul său nu aparține numai Româ­niei, ci umanității, și lumii întregi. MARIA TERESA LEON Poezia lui Mihai Eminescu trezește în fiecare ființă umană, care o cunoaște și cre­de în autenticitatea ei, un sentiment de mă­reție spirituală. HENRY PETER MATTHIS Tot mai mulți prieteni ai literaturii de pe glob l-au cunoscut și l-au îndrăgit pe Emi­nescu. MARIO RUFFINI Un Poet de o asemenea înălțime nu pu­tea rămîne ignorat de restul lumii. Astăzi cunoașterea poeziei sale se revarsă dincolo de fruntariile nobilei sale țări și numele său, depășind cadrul național, se înscrie acum printre cele mai mari genii ale litera­turii mondiale. ANTONIS MISTARIDIS Mihai Eminescu a fost mintea ce mai autoh­tonă și, în același timp, cea mai universa­lă care s-a născut vreodată pe pămîntul românesc. CLAUDE SERNET Ca unul ce am privilegiul de a-l citi pe Eminescu în limba sa maternă, sunt de pă­rere că ne aflăm în fața unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii, egal lui Hölderlin, Leopardi sau Gerard de Nerval. EMIL ZEGADLOWIEZ Aș dori ca poezia aceasta, care atinge cu o aripă viața și complicațiile ei, iar cu cea­laltă Universul și unitatea lui, să devină tuturor tot așa de apropiată ca și mine. GINO LUPI Poet universal, Eminescu rămîne expre­sia unui suflet chinuit de veșnice întrebări cu privire la rosturile lumii, dar mai ales interpretul aspirațiilor poporului român. KAREL JONCKHEERE Pe Guido Gezelle cel mai mare poet fla­mand, noi l-am numit „cea mai frumoasă lacrimă a Flandrei". Nu răpesc nimănui nimic dacă-l voi nu­mi astăzi pe Mihai Eminescu „cea mai fru­moasă lacrimă a României". L. GALDI Eminescu stă, precum s-a mai constatat în repetate rînduri, alături de Goethe, Puș­­kin, Șevcenko, Heine, Petőfi și Arany, pen­tru a numi numai cîteva dintre „farurile“ poeziei europene de la preromantism pînă la victoria realismului. Zece ediții Eminescu PREȘEDINȚII COMISIILOR CENTRALE 1973, Iași: prof. univ. dr. doc. D. Păcura­riu, București 1974, Timișoara : prof. univ. dr. doc. D. Pă­curariu, București 1975, Craiova: prof. univ. dr. doc. Al. Piru, București 1976, Tg. Mureș: prof. univ. dr. I. Vlad, Cluj-Napoca 1977, Iași : prof. univ. dr. doc. Const. Cio­praga, Iași 1978, Arad: prof. univ. dr. doc. Eugen To­doran, Timișoara 1979, Târgoviște : acad. Șerban Cioculescu, București 1980, Satu Mare : acad. I. Coteanu, Bucu­rești 1981, Focșani: prof. univ. dr. doc. Zoe Du­mitrescu-Bușulenga, București 1982, Botoșani: prof. univ. dr. doc. Zoe Du­mitrescu-Bușulenga, București Un jubileu încărcat de semnificații (Urmare din pagina I) ii împiedică încă să vadă șansa de care se bucură, dar mai tîrziu se vor întoarce spre acest moment al lor într-adevăr ca spre vieții un moment binecuvîntat, ca spre o întîlnire fertilă în spirit care va declanșa în înzestra­tele lor suflete resorturile creatoare. Aștept deci cu foar­te multă bucurie și încredere rezultatele nobilei competiții desfășurate, ca într-o­ simbo­lică „veșnică întoarcere, la Botoșani. — Ce credeți că ar mai trebui să facă școala pentru cunoașterea marelui nostru poet ? — După părerea mea, școa­la ar trebui să înceapă a face ceea ce se cuvine pentru ine­galabilul gîndi­tor. Adică, în primul rînd­, să inițieze și să întrețină ceea ce eu numesc cultul lui Eminescu, institui­rea unei atitudini morale și intelectuale față de prima va­loare a culturii românești în rindurile tineretului nostru iar în al doilea rînd, să por­nească la studiul real al o­­perei eminesciene cu mijloa­cele de adincire puse la în­­demîna noastră de critica mo­dernă, să facă să circule mai cu seamă operele maturității depline (observam, de pildă, ce rar , și ce imperfect se re­cită magnificele sonete emi­nesciene), repunîndu-le în drepturile lor adevărate oa­recum știrbite de o profund falsă părere după care Emi­nescu ar fi depășit de evolu­ția poeziei moderne. Numai cineva care nu-l știe pe poet,în adîncime poa­te subscrie la această opinie eronată. Căci toate drumurile poeziei moderne pornesc de la el și toate ipostazele în­noitoare sunt măcar în nu­clee ireductibile în opera lui. Am crescut in cultul lui Eminescu — Cum și prin ce elemente se înscrie Eminescu pe orbi­ta universalității ? — Nu putem enumera aci toate rațiunile pentru care E­­minescu se înscrie pe orbita universalității. Ele sunt nu­meroase și de ordini diferite. Ceea ce doresc să spun că suișul lui celest și plasa­­­rea lui p­e orbită constituie un proces obiectiv dincolo de voința noastră. Opera poetu­lui s-a constituit de sine stă­tătoare, în legi interne de per­fectă consonanță. Ca în orice operă majoră, toate motivele mari ale literaturii și culturii sunt în ea, de la cosmogonie la apocalipsă, de la Eros la Thanatos, toate stilurile poe­ziei europene sunt în ea, de la tumultuosul Sturm und Drang la romantismul cel mai com­plex, la un neo-clasicism vi­zibil mai cu seamă în operele tîrzii (Oda în metru antic ori Glossa), la un incipient sim­bolism. Legînd lumile mitu­rilor indice de cele ale mitu­rilor germanice și grecești și corelîndu-le pe toate cu sub­stratul mitic al culturii mane, Eminescu a izbutit­­ o­sinteză rară în istoria cultu­­­rii, ridicîndu-se astfel de la sine în lumea cea dintîi a eonilor, a lui Hyperion, cu­­vîntul dintîi. Sînt aici doar cîteva spi­cuiri dintr-o carte care creș­te pe măsură ce ne închipuim că am sfîrșit-o. — Ce doriți să adresați participanților la concurs, a­­dică celor care v-au dovedit atita caldă admirație ? — Tinerilor acestora entu­ziaști și învățați care se află aci alături de noi, încercîn­­du-și armele gîndirii și scrisu­lui sub zodia uriașului sim­bol eminescian, le spun iu­birea mea caldă, le doresc sucesul cel mai îndestulător pentru aspirațiile lor și, mai cu seamă, se doresc să se a­­dîncească în studiu, în acel studiu care dă sens vieții și structurează armonios perso­nalitatea. Vă mulțumește pentru aceste gînduri Ion ANIȚEI 4 Minunat prilej de confrun­tare a elevilor de liceu, a­­flați la vîrsta maximei recep­tivități, Concursul de limba și literatura română „Mihai Eminescu“, în organizarea Ministerului Educației și In­­vățămîntului, Societății de științe filologice și Comitetu­lui Central al Uniunii Tine­retului Comunist, reprezintă un moment important în e­­valuarea eforturilor pe care dascălii de limba și literatu­ra română le fac pentru cul­tivarea la elevi a dragostei și răspunderii pentru păstra­rea și dezvoltarea patrimoniu­lui literar și lingvistic româ­nesc. Și nu întîmplător a fost proiectată aici, la Botoșani, cea de a 25-a ediție a con­cursului ! Era firesc să-i dăm cins­tirea cuvenită Luceafărului, cinstire care se potrivește cel mai bine în locurile ce l-au dat pe „Marele poet Emines­cu, de neegalat pînă astăzi“ — cum îl numește președin­tele nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu. încrederea tonică pe care au dat-o aceste locuri pline de încărcătură patriotică tineri­lor noștri elevi ne va asigura bucuria unor succese calita­tiv superioare și care să răs­pundă pe deplin muncii și dăruirii lor. Emoțiile celor peste 500 de elevi finaliști, selecționați din circa 20.000 de participanți la celelalte faze, aflați în să­lile concursurilor la limba și literatura română, maghia­ră, germană au fost susținute în aceste zile de emoțiile das­călilor ce i-au pregătit pe băncile liceelor, ale părinți­lor, și nu în ultimul rînd, de cele ale organizatorilor ac­tualei ediții. Avînd ca laitmotiv al con­cursului nostru gîndirea și simțirea marelui poet Mihai Eminescu, „întruparea lite­rară a conștiinței românești“ — cum definește Nicolae Ior­­ga — sperăm să lăsăm de la această ediție, pe lingă lucră­rile bune, de referință ale e­­levilor, și noi deschideri ti­prof. dr. Constanța BĂRBOI, inspector general în Ministe­rul Educației și Invățămîntului Continuare în pag. a V-a Au coordonat : Ion Aniței, Liceul pedagogic — Botoșani Ion Bișoc, Liceul economic — Botoșani Din colectivul redacțional: prof. dr. Constanța Bărboi, inspector general în M.E.I. prof. Mihail Burlacu, inspector general adjunct Boto­șani prof. dr. Ion Hangiu, secretarul Societății de științe filologice prof. Laurențiu Rotundu, inspector școlar — Botoșani Prezentarea grafică : Alexandru IANOVICI Apare ca supliment al revistei „Limba și literatura română"

Next