Clopotul, 1982 (Anul 38, nr. 4542-4593)
1982-12-30 / nr. 4593
La LtwHAA COMISIA CENTRALA de organizare și funcționare a concursului de limba și literatura română „Mihai Eminescu“ — ediția a XXV-a, Botoșani. 1982 — Președinte : ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA, prof. univ. dr. doc., membru corespondent al Academiei R. S. România Vicepreședinte : GAVRIL SCRIDON, prof. univ. dr., Universitatea „Babeș Bolyai" Cluj-Napoca, președintele Filialei Cluj-Napoca a Societății de științe filologice Membri : — ION HANGIU, prof. dr., secretarul Societății de științe filologice — Georgeta Vasile, prof., inspector de specialitate, București — Ștefan Neagu, prof., inspector de specialitate, Vrancea — Dorina Mărgineanțu, prof., Timișoara — Gheorghe Pițigoi, prof., inspector de specialitate, Vîlcea — Constantin Clemente, prof., Deva — Emil Alexandrescu, prof., Iași — Laurențiu Rotundu, prof., inspector de specialitate, Botoșani — Anton Buta, prof., Bistrița —• Dumitru Stan, prof., inspector de specialitate, Tulcea — Doina Moigrădeanu, prof., Cluj-Napoca — Mioara Gafencu, prof., Fălticeni —Ion Ivan, prof., Buhuși — Valeria Ștefan, prof., Cîmpulung — Marica Anghelescu, prof. redactor pr. revista „Limba și literatura română" — Constanța Bărboi, prof. dr., inspector general MEI — Dumitru Răducanu, Craiova— Elena Vlad, București — Aurora Stavrache — Dumitru Săvulescu, inspector general în M.E.I. COMISIA PENTRU ORGANIZAREA CONCURSULUI INTERJUDEȚEAN DE LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARA Președinte : Kozma Dezső, conf. univ. dr., Univ. „Babeș Bolyai" Cluj-Napoca Marvai László, prof. inspector pr. M.E.I. Albert Ernest, prof. Sf. Gheorghe, Papp Béla, prof. Șimleul Silvaniei, Székely Janos, prof. Cluj-Napoca Koncz Éva, Tg. Mureș Csutak Judit, Miercurea-Ciuc Markos Erica, Brașov COMISIA PENTRU ORGANIZAREA CONCURSULUI INTERJUDEȚEAN DE LIMBA SI LITERATURA GERMANA Președinte: Michael Markel, conf. univ. dr. Univ. „Babeș Bolyai“ Cluj-Napoca Nikolaus Kleininger, prof. inspector pr. M.E.I. Gudrun Schuster, Brașov Inge Sommer, Sibiu Reichnagl Elisabeta, Arad Ioan Csengeri, prof. București Marina Lupan, inspector școlar Brașov Secretar Membri Secretar Membri EMINESCU ÎN CONȘTIINȚA UIMIT GIUSEPPE UNGARETTI Creator cu sentimentul chinuit și ars pînă la atingerea acelei înalte splendori care face din el unul din cei mai mari poeți ai timpului său și ai tuturor timpurilor, prin omenie, Eminescu rămîne pentru totdeauna unul din maeștrii cuvîntului profund inspirat. G. BERNARD SHAW Eminescu — „Moldoveanul care a scos din mormînt acest al XVIII—XIX-lea fin de siècle“. ALAIN BOSQUET Eminescu este tinerețea și entuziasmul unui veac; este, totodată, freamătul lui tragic. ROSA DEL CONTE Îmi îngădui să afirm în fața celor mai iluștri reprezentanți ai romantismului străin : cîntecul său nu aparține numai României, ci umanității, și lumii întregi. MARIA TERESA LEON Poezia lui Mihai Eminescu trezește în fiecare ființă umană, care o cunoaște și crede în autenticitatea ei, un sentiment de măreție spirituală. HENRY PETER MATTHIS Tot mai mulți prieteni ai literaturii de pe glob l-au cunoscut și l-au îndrăgit pe Eminescu. MARIO RUFFINI Un Poet de o asemenea înălțime nu putea rămîne ignorat de restul lumii. Astăzi cunoașterea poeziei sale se revarsă dincolo de fruntariile nobilei sale țări și numele său, depășind cadrul național, se înscrie acum printre cele mai mari genii ale literaturii mondiale. ANTONIS MISTARIDIS Mihai Eminescu a fost mintea ce mai autohtonă și, în același timp, cea mai universală care s-a născut vreodată pe pămîntul românesc. CLAUDE SERNET Ca unul ce am privilegiul de a-l citi pe Eminescu în limba sa maternă, sunt de părere că ne aflăm în fața unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii, egal lui Hölderlin, Leopardi sau Gerard de Nerval. EMIL ZEGADLOWIEZ Aș dori ca poezia aceasta, care atinge cu o aripă viața și complicațiile ei, iar cu cealaltă Universul și unitatea lui, să devină tuturor tot așa de apropiată ca și mine. GINO LUPI Poet universal, Eminescu rămîne expresia unui suflet chinuit de veșnice întrebări cu privire la rosturile lumii, dar mai ales interpretul aspirațiilor poporului român. KAREL JONCKHEERE Pe Guido Gezelle cel mai mare poet flamand, noi l-am numit „cea mai frumoasă lacrimă a Flandrei". Nu răpesc nimănui nimic dacă-l voi numi astăzi pe Mihai Eminescu „cea mai frumoasă lacrimă a României". L. GALDI Eminescu stă, precum s-a mai constatat în repetate rînduri, alături de Goethe, Pușkin, Șevcenko, Heine, Petőfi și Arany, pentru a numi numai cîteva dintre „farurile“ poeziei europene de la preromantism pînă la victoria realismului. Zece ediții Eminescu PREȘEDINȚII COMISIILOR CENTRALE 1973, Iași: prof. univ. dr. doc. D. Păcurariu, București 1974, Timișoara : prof. univ. dr. doc. D. Păcurariu, București 1975, Craiova: prof. univ. dr. doc. Al. Piru, București 1976, Tg. Mureș: prof. univ. dr. I. Vlad, Cluj-Napoca 1977, Iași : prof. univ. dr. doc. Const. Ciopraga, Iași 1978, Arad: prof. univ. dr. doc. Eugen Todoran, Timișoara 1979, Târgoviște : acad. Șerban Cioculescu, București 1980, Satu Mare : acad. I. Coteanu, București 1981, Focșani: prof. univ. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București 1982, Botoșani: prof. univ. dr. doc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București Un jubileu încărcat de semnificații (Urmare din pagina I) ii împiedică încă să vadă șansa de care se bucură, dar mai tîrziu se vor întoarce spre acest moment al lor într-adevăr ca spre vieții un moment binecuvîntat, ca spre o întîlnire fertilă în spirit care va declanșa în înzestratele lor suflete resorturile creatoare. Aștept deci cu foarte multă bucurie și încredere rezultatele nobilei competiții desfășurate, ca într-o simbolică „veșnică întoarcere, la Botoșani. — Ce credeți că ar mai trebui să facă școala pentru cunoașterea marelui nostru poet ? — După părerea mea, școala ar trebui să înceapă a face ceea ce se cuvine pentru inegalabilul gînditor. Adică, în primul rînd, să inițieze și să întrețină ceea ce eu numesc cultul lui Eminescu, instituirea unei atitudini morale și intelectuale față de prima valoare a culturii românești în rindurile tineretului nostru iar în al doilea rînd, să pornească la studiul real al operei eminesciene cu mijloacele de adincire puse la îndemîna noastră de critica modernă, să facă să circule mai cu seamă operele maturității depline (observam, de pildă, ce rar , și ce imperfect se recită magnificele sonete eminesciene), repunîndu-le în drepturile lor adevărate oarecum știrbite de o profund falsă părere după care Eminescu ar fi depășit de evoluția poeziei moderne. Numai cineva care nu-l știe pe poet,în adîncime poate subscrie la această opinie eronată. Căci toate drumurile poeziei moderne pornesc de la el și toate ipostazele înnoitoare sunt măcar în nuclee ireductibile în opera lui. Am crescut in cultul lui Eminescu — Cum și prin ce elemente se înscrie Eminescu pe orbita universalității ? — Nu putem enumera aci toate rațiunile pentru care Eminescu se înscrie pe orbita universalității. Ele sunt numeroase și de ordini diferite. Ceea ce doresc să spun că suișul lui celest și plasarea lui pe orbită constituie un proces obiectiv dincolo de voința noastră. Opera poetului s-a constituit de sine stătătoare, în legi interne de perfectă consonanță. Ca în orice operă majoră, toate motivele mari ale literaturii și culturii sunt în ea, de la cosmogonie la apocalipsă, de la Eros la Thanatos, toate stilurile poeziei europene sunt în ea, de la tumultuosul Sturm und Drang la romantismul cel mai complex, la un neo-clasicism vizibil mai cu seamă în operele tîrzii (Oda în metru antic ori Glossa), la un incipient simbolism. Legînd lumile miturilor indice de cele ale miturilor germanice și grecești și corelîndu-le pe toate cu substratul mitic al culturii mane, Eminescu a izbutit osinteză rară în istoria culturii, ridicîndu-se astfel de la sine în lumea cea dintîi a eonilor, a lui Hyperion, cuvîntul dintîi. Sînt aici doar cîteva spicuiri dintr-o carte care crește pe măsură ce ne închipuim că am sfîrșit-o. — Ce doriți să adresați participanților la concurs, adică celor care v-au dovedit atita caldă admirație ? — Tinerilor acestora entuziaști și învățați care se află aci alături de noi, încercîndu-și armele gîndirii și scrisului sub zodia uriașului simbol eminescian, le spun iubirea mea caldă, le doresc sucesul cel mai îndestulător pentru aspirațiile lor și, mai cu seamă, se doresc să se adîncească în studiu, în acel studiu care dă sens vieții și structurează armonios personalitatea. Vă mulțumește pentru aceste gînduri Ion ANIȚEI 4 Minunat prilej de confruntare a elevilor de liceu, aflați la vîrsta maximei receptivități, Concursul de limba și literatura română „Mihai Eminescu“, în organizarea Ministerului Educației și Invățămîntului, Societății de științe filologice și Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, reprezintă un moment important în evaluarea eforturilor pe care dascălii de limba și literatura română le fac pentru cultivarea la elevi a dragostei și răspunderii pentru păstrarea și dezvoltarea patrimoniului literar și lingvistic românesc. Și nu întîmplător a fost proiectată aici, la Botoșani, cea de a 25-a ediție a concursului ! Era firesc să-i dăm cinstirea cuvenită Luceafărului, cinstire care se potrivește cel mai bine în locurile ce l-au dat pe „Marele poet Eminescu, de neegalat pînă astăzi“ — cum îl numește președintele nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu. încrederea tonică pe care au dat-o aceste locuri pline de încărcătură patriotică tinerilor noștri elevi ne va asigura bucuria unor succese calitativ superioare și care să răspundă pe deplin muncii și dăruirii lor. Emoțiile celor peste 500 de elevi finaliști, selecționați din circa 20.000 de participanți la celelalte faze, aflați în sălile concursurilor la limba și literatura română, maghiară, germană au fost susținute în aceste zile de emoțiile dascălilor ce i-au pregătit pe băncile liceelor, ale părinților, și nu în ultimul rînd, de cele ale organizatorilor actualei ediții. Avînd ca laitmotiv al concursului nostru gîndirea și simțirea marelui poet Mihai Eminescu, „întruparea literară a conștiinței românești“ — cum definește Nicolae Iorga — sperăm să lăsăm de la această ediție, pe lingă lucrările bune, de referință ale elevilor, și noi deschideri tiprof. dr. Constanța BĂRBOI, inspector general în Ministerul Educației și Invățămîntului Continuare în pag. a V-a Au coordonat : Ion Aniței, Liceul pedagogic — Botoșani Ion Bișoc, Liceul economic — Botoșani Din colectivul redacțional: prof. dr. Constanța Bărboi, inspector general în M.E.I. prof. Mihail Burlacu, inspector general adjunct Botoșani prof. dr. Ion Hangiu, secretarul Societății de științe filologice prof. Laurențiu Rotundu, inspector școlar — Botoșani Prezentarea grafică : Alexandru IANOVICI Apare ca supliment al revistei „Limba și literatura română"