Clopotul, 1983 (Anul 39, nr. 4594-4646)

1983-07-03 / nr. 4620

V v P t ® VORBA ! cv teiTo Bir Nicolae Onofrei. Timișoa­­rac: Mulțumindu-vă dumnea­voastră pentru urările ce­ ni le transmiteți de la celălalt capăt de țară cu­ ocazia îm­plinirii de către ziarul tru a 50 anii de apariție, noi­a­­d­resăm aceleași calde și res­pectuoase cuvinte tuturor co­respondenților ce­ ne-au trans­mis în aceste zile asemenea, urări. Dorel Răileanu, Doro­­hoi : Firește, urările le­ adre­săm și corespondenților noș­tri,­ cititorilor care, cu bună­voință, ne informează, siste­matic, și ne sprijină, în­ elabo­rarea unui ziar interesant. Doinița Prisăcaru, Vlăsine­ști. Legea, prevede posibilitatea­­înscrierii­ la pensie de inva­liditate numai a persoanelor încadrate în­ muncă ce și-au pierdut total sau, în­ cea mai mare­­ parte capacitatea de muncă, prin accidente de mun­că, boli profesionale ori alte boli contractate în timpul cât erau încadrate în muncă. (Legea nr. 3/1977). E. Muraru — T.C.H. Stinca : Criticați cu temei o seamă de lipsuri, în activitatea de pază și stinge­re a incendiilor din comuna Ștefănești. Că aveți dreptate ne-o confirmă faptul că Grupul de pompieri al jude­țului Botoșani, care a fost so­licitat să cerceteze căzut, a aplicat amenzi tovarășilor Pe­tru Timiciuc, secretarul bi­roului executiv al­ consiliului popular comunal,, și Mihai Sa­ramet, conducător auto, Du­mitru Drescaiul, Hudești. Pentru repunerea sub tensiu­ne a instalației electrice tre­buie să respectați prescripți­ile în vigoare privind folosi­rea aparatelor de sudură și, bineînțeles, pentru perioada care l-ați­ folosit fără autori­zație­ și ați provocat necazuri locuitorilor din­ zonă în fur­nizarea energiei și funcționa­rea normală a aparaturii legal Înregistrate1', trebuie să supor­tați și contravenția prevăzută de IdCM. 2491/19691. îijan Matei, Dorohoi ! Infiltrările de apă în locuința­ dv., cum ați avut prilejul să vă con­vingeți, sunt cauzate de mon­tarea defectuoasă de către re­nii locatari a antenelor de te­leviziune. Conducerea jude­țului a stabilit de mult ca sarcină U.J.C.M. Botoșanii să treacă la­ execuția de antene colective la blocuri pentru a se elimina astfel de inconve­niente­. Se vede treaba că cei îndrituiți cu îndeplinirea mi­siunii au uitat prin plan de muncă sarcina, vrem­ To­tuși, consiliul popular orășe­nesc, preocupat ca degradarea blocului să nu ia proporții a dispus la E.G.C.L. să­ execute reparația în­ prima jumătate a acestei luni. Am reținut — și-a­ de reținut inițiativa pen­tru generalizare — angaja­mentul locatarilor de la ulti­mul etaj, de a supraveghea, menținerea terasei superioare în­ bună stare. Gheorghe Ofteînu, Stinca — Ștefanești Ne întrebați cum să­ procedați pentru clarificarea situației asigurării, mixte pe viață pe care ați încheiat-re la. 'Vatra Bornei in 1979". Iată o adre­să utilă : ADAS' Suceava,, str.. Ștefan cel Mare 68. Săveta A­­vasiloaie, Cristinești. Aveți dreptul­ la o singură pensie — fie­ pentru munca depusă efe dv., fie la cea de Urmaș., Ion MAXIMItre CLOPOTUL nr. 4620/1933 Lungul șir de bune rezultate obținute de luptătorii de greco-romane, pregătiți de antrenorii­ Petru­ Ghețare și Mih­ai Oreșeanu, a continuat și în finala campionatului republican­­­e juniori din acest an. Florin Ghervas, lucrător la I.U.P.S., component al C. S. s-a situat pe lotul al treilea, lăcătușul­ Viorel Fiui­rică d­eIa EM.A JLA. „(C.L.S. Botoșani), Gh. Țugui, elev la liceul d­e construcții nr. 2 și mecanizatorul Kie Alex», de la secția Orășeni. Deal a SM.A. Botoșani, echipieri la C. S. Botoșani au urcat, in urma evoluțiilor la categorii di­ferite, pe aceeași, treaptă — a doua — a podiumului de­ pre­miere. Felicitări și... la mai sus­ f (De la stingă la dreapta). Cinstire unui antrenor, cu A (mare) Cu prilejul aniversării a '0 de ani de la crearea Federați­ei Române de Atletism, an­trenorului botoșănean Inimi­a Adoehiței i-au fost conferite Diploma de onoare pentru me­rite deosebite obținute în dez­voltarea mișcării atletice pre­­cum­ și o plachetă omagială. De activitatea de antrenor a lui Irimia Adoehiței se leagă obținerea a 230 recorduri at­letice județene la fete și a 198 recorduri de aceeași­ categorie la băieți, pregătirea in dome­niul activității sportive a nu­meroși tineri dintre­ care 16 au devenit profesori de educație fizică. Dan Mighiu, vicecam­­pioro balcanic și Vasile Vătă­­măniuc, campion, național lă cros, pentru a aminti­ doar două nume dintre foarte mul­tele posibile au cucerit glo­ria­ sportivă având la bază pre­gătirea antrenorului Adocu­ț­­iei. Exemplul de probitate nurura­lă și profesională’, antrenorul­ Adoehiței, s-a dovedit a fi de­votat culorilor unei­ singure asociații sportive într-o măsu­ră în­ care puțini alți antrenori au știut să fie­ din cei 30­ de ani d­e activitate în atletismul botoșănean,­ în 2­1 de ani­, an­trenorul Adoehiței s-a ocupat de sportivii A. S. Textila Bo­toșani și — spre și mai marea sa cinste — nici ajuns la pen­sie, la o­ vîrstă care numără aproape tot atîț­ia ani cîți a îm­plinit și aniversara Federație­ Română de Atletism",, „nea Dodhi“ nu a plecat dintre spor­tivi, el pregătind echipa de o­­rientare turistică a textiliștilor botoșăneni. Felicitări distinsului antre­nor Irimia­ Adochiței, urări de noi succese in activitatea sa viitoare ! Și multă sănătate, nea ’Bercii i­l -—---------------- FOTBAL. După 34­ de etape, cinci ve­dete,, emoi triste,, după em­» e­­chipa noastră favorită« — GAZ Botoșani — învingea sau era învinsă— iată că­ s-a ajuns la sfrrșitul unui nou campionat. Stins în puține cuvinte­, echipa botoșăneană a răspuns, în ge­neral, așteptărilor formulate, ne-a adus, îndeosebi­ în retur, mai multe satisfacții­ decit ne­ DIVIZIA B---------------------­ mulțumiri. Poate că pentru or­ganizatorii botoșăneni­ ai aces­tui sport, cel mai însemnat cîștig, din­ acest campionat es­te convingerea, că, avînd o con­ducere tehnică serioasă, bine pregătită profesional­­ pot fi obținute rezultate bune chiar și cu o formație ce lasă să se înțeleagă că a obosit, fără șan­să de revenire. Se poate afir­ma acest lucru pentru faptul că așa s-au petrecut lucrurile la­ Botoșani. In tur, echipa pă­rea să „uite“ de la­ meci la meci fotbalul pe care dovedise cind­­va că știe­ să-l joace. C.S., abia in retur, sub conducerea lui Tică Popescu, căruia i s-a adăugat apoi, Gheorghe Nen­ea, a marcat revenirea forma­ției, la o formă sportivă net superioară primei jumătăți a campionatului. S-a mai văzut,­ îndeosebi în a­ doua jumătate a acestui an, competițion­al, că trebuie să ia curajul mizării pe aportul tinerilor, Abalașei, Nenișcă, Danciu­ și Hobjilă, aducând prin evoluțiile lor un plus de vi­goare și­ inventivitate. In aceeași perioadă s-a îm­bunătățit simțitor starea dis­ciplinară din final­ echipei, ra­porturile dintre fotbaliști apro­­piindu­-se, în bună­ măsură, de felul în care ele ar trebui să fie în irealitate : colegiale, de su­mă reciprocă, de recunoaș­tere a calităților pe care unul sau altul dintre jucătorii le dețin într-o măsură peste me­dia comună. Pentru prima da­tă în ultimii ani, conducerea Clubului sportiv a­ procedat cu fermitate în cazurile­ de­ indis­ciplină, sancționarea, jucătoru­lui, Paul Turbatu fiind edifi­catoare îin acest sens. Cite­va vorbe se cuvin spu­se și despre publicul meciuri­lor de fotbal de pe Munici­palul botoșănean. O parte­ a acestuia a ajutat în numeroa­se rânduri, prin încurajări, e­­chipa favorită. De ce să n­ o spunem însă, o altă parte a publicului s-a dovedit că are puțină răbdare, că, vrea per­formanțe imediate după orice schimbare care s-a produs în formație, în stilul de joc al­­ a­cestuia sau în conducerea teh­nică Au fost și cazuri de in­disciplină, din fericire puține la număr, dar care, oricum, n­u ne-au făcut cinste. Și în cele din urmă, să pri­vim către viitor , dacă jucă­torii au­ intrat într-o scurtă­ vacanță, organizatorii specta­colelor fotbalistice trebuie să întreprindă, ci­ mai grabnic cu putință numeroase, bine gîndite și trainice măsuri care să consolideze formația boto­șăneană și, d­e ce nu T să-i cre­eze condiții pentru* a aspira la« ui* loc spre vârful clasa­mentului­, pentru­ că pe la mij­locul acestuia am­ cam văzut d­e cîțiva ani la. Find ce fotbal se joacă. N-ar fi, credem noi, o ambiție peste posibilități. fran» A­PETREI Un campion și un sportiv c­e excepție Recent, la clu­bul UJECOOP Botoșani s-au încheiat sfertu­rile de finală ale Campiona­tului: republican individual mas­culin de șah, e­­tapă la care au luat parte a­­proape 20 de concurenți. După terminarea turneului, locul I­­ și titlul de campion pe anul­ 1983 au fost atribuite șa­­histului de categoria I, Adrian­ Visileanu, component al aso­ciației sportive „Voința“ Boto­șani. El a realizat 12 puncte din 13 posibile, terminând ne­învins competiția, prin aceas­ta demonstrînd o pregătire, teoretică și practică, deosebi­tă. Membru al asociației spor­tive „Voința“ încă de la vîrsta­ d­e 10 ani, Dinel a devenit, pre­gătit cu­ deosebită pricepere de către antrenorul­ său, un­ ju­cător de bază al e­c­h­­i­p­e­i de șah ce aparține de a­­ceastă asociație. A participat în mai multe rânduri la semi­finalele campionatelor repu­blicane individuale, a­ obținut pînă în prezent cinci titluri d de campion județean, a contribuit hotărâtor la obținerea unor frumoase victorii de către e­­chipa din care face parte. Perseverent in pregătire, su­fletist, ambițios, Adrian Visi­leanu reprezintă un exemplu demn de urmat de toți tinerii­ iubitori ai șahului care doresc, să urce treptele afirmării spor­tive. Și, iată, încă un argu­ment la cele spuse pînă acum, o adevărată profesiune de cre­dință a acestui talent sportiv: „nimic nu poate fi mai frumos și mai plăcut pentru viața mea decît acest minunat sport al minții pe care îl îndrăgesc cu adevărat și pe care il consi­der un prieten al sufletului meu“. Mihai DIACONU președintele comisiei județene de șah Să gîn­dim, totuși, la campionatul viitor... cl­asamen­tat: s 1. Dunărea C.S.U. Galați M 21 6 7 72—30 43- 1 2. Gloria Buzău 34 ÎS 4' 11 «2—38­ «8 3. Oțelul Galați 34 1« ff 12 61—38 »­­ 4. CSM. Suceava M Iff 1f 12 33—3» »­­ 5. Gloria Bistrița 31 » > Iff 55—38 35 i­ff. F.C.M. Prof­. Brăila 34 17 1 Iff 62—54 35 7. Ceahlăul P. Neamț 34 16­­ î 15 49—43 35­­ 8. C, S\ BOTOȘ ANI 34 16 3 15 44—46 35 ; 9>. Prahova Ploiești 34 14 ff M 46—42 34 ! 1®. Unire» Foesaui 34 15 4 15 39—47 34 ' I t, CÂH. Borzesti 34 14r 5 15 38—42 33 12 CSM. Sí. Gheorghc 34 13 6 15 38—41 32 13. Dunărea Călărași 34 14 4 Iff 43—53 32 14. Delta Tulcea 34 14 3 17 .35—58 • 31 15. Mânerul G. Humorului 34 15 2 17 45—63 30*­ 16. I.M.U. Medgidia 34 11 5 18 42—57 2.7 17. Viitorul Gh­eorgheni 34 10 6 18 32—53 26 18. Viitorul­ Vaslui 34 16 5 19 .33—60 25 *1 Echipă penali­zată­ cu d­ouă puncte. e. A promovat în prima di­vizie Dunărea C.S.U. Galați, iar în divizia C au căzut for­mațiile Viitorul Gheorgheni, Viitorul Vaslui, I.MHÎ. Med­gidia și Minerul Gura Humo­rului. Sperăm ca în divizia a tre­ia, Unirea Săveni să aducă județului, nostru, prin­ baraj, un nou joc în diviziile națio­nale­. Succes: Unirea.! CLASAMENTUL FINAL al n­i­pion­atu­lui județean de fotbal, categoria Onoare 1 ll­ mrea Săveni 26 21 3­2. 881—25 44 x1 3. Avântul Albești 26 1ff 2­5 81—35 4­1 3 E.Aceafărul Botoșani 26 16 3 7 60*—28 35­ 4 Electro? - Avinfel Biș. 26 14 3 9 68—44 3 ® x1 5 Sănătatea Darabant 26 13 4­9 54—47 29 x1 ff Sportivul Trușeșt­i 26 12 4 10 55—53 28 xi 7 Flacăra FKminzi 26 12 1 13 55—53 25 8 Ceramica M. t­. E*are hoi 26 » 4­ îl 39—44 25 x­ 9 Avuntul Abater lî Sch­iț­ăO 11 3 12. 51—4 ® 24 xi 10. Confecția Săveni 211 11 1 14 51—8 ® 23 11 Rapid Ungureni 26 8 1 17 30—49 16 xf 12. Spicul. Am sămeB* 26 7 2. 17 31—77 15 xi 13. Voința Șendriceni 26 ff 3; 17 4 ®—73 14 x­( 14 înainte Copălău 26 4: 2 20 20—W Iff x) Echipe penalizate. ­traduce­re din limba franceză) In 1896, Massenet își dădea demisia și Fauré o înlocuia în­ clasa de compoziție. De-acu­­ma în clasa aceasta, eram și­­eu elev cu toate drepturile. Despre Fatere t­ate să spun de el, care să nu fi fost spus ? Gă pe est, eram Massenet de expan­siv, pe atîta era Fauré de vi­sător și de tăcut ? Că întîrzia lă clasă, cu ghiotura, și că își lua bucuros tălpășița înainte de a suna ? De psihologie îi era lehamite și nu-i­ plăcea­ de­lbe să pătrundă în cutele su­fletului cuiva. Cursurile sale, în plan tehnic, erau cit se poa­te de scurte. Nu era un dascăl după tot tipicul, dar purta, ca un nimb, o putere de inspira­ție care-i molipsea« pe toți. Și noi îl adoram. Am petrecut trei ani în clasa lui, din 1896 pînă în­ 1899­, adică; trees» o a­­m­­in­tire de neșters ! în clasa lui Massenet mi-au fost colegi : Florent Schmidt, Charles Koechlin, Fernand Malphen, Eduard Malherbe, Pierre Maurice, Raoul Tapar­ra și D-ra Boulay, în clasa lui Fauré, I-am regăsit pe Aubert și Laparra și i-am cunoscut pe Roier Ducasse, pe Maurice Ra­­ vel, Edouard Trcmísot si Paul Ladmirault. Lui Fauré­ i s-a reproșat fa­voritismul arătat față de unii elevi. Pe vreo doi sau trei­ pe care-i avea de „oaie neagră“ îi știu și eu dar nu-i cazul să le spun pe nume. Am­ să mă mărginesc să zic că avea­ o a­­fecțiune aparte pentru Ducas­se și Ravel. Dar ta gândiți-vă! Ravel era încă elev în clasa lui Fauré fiind a compus Ha­banera, care apoi a fost in­trodusă in Rapsodia spaniola. Cum să­ nu-l aibă Fauré de bun pe un astfel de elev ? în­tr-o zi; totuși, Ravel i-a­ pro­vocat o oarecar­e t­ihnire. Era în 1902, după ce­ eu plecasem. Ravel sosește la conservator, purtând la subțioară un pachet învelit cu grijă, pe care, cînd se întîlnește cu Fauré, dă să-l­­ ascundă. Profesorul, stîrnit ast­­­­fel, îi cere să deschidă pagde­­s­tul. Nu ! în el era partitura,­­ proaspăt editată, a lui „Pe L • béas“ de Debussy. Fauré n-a­­ tresărit — nu se supăra nici­­­­odată — dar a zis în Șoaptă : „Ravel, m-ar rotonît... Franța celei de a doua Renașteri WW Din Memoriile lui George Enescu

Next