Clopotul, 1983 (Anul 39, nr. 4594-4646)
1983-06-17 / nr. 4617
Poetul și patria Patria este țara părinților, a strămoșilor noștri. Care poet român a cunoscut mai bine decit Eminescu patria ? Care poet a căutat cu atîta fervoare și credință izvoarele fără de moarte ale patriei și poporului său ? June fiind, romantic, visător și frumos, Eminescu a străbătut cu pasul pămîntul românesc. Aceasta a fost prima cunoaștere, cea directă și atît de vie. Din Moldova In Bucovina, de acolo in Transilvania și apoi in Muntenia, și iarăși în Moldova cea slăvită. Sate și orașe au fost aureolate de prezența Poetului. Pretutindeni, Poetul descoperea o comoară de viață și eternitate românească. Pretutindeni se descoperea cu respect și saluta emoționat frumusețea pămîntului și a spiritului românesc, din care sorbea cu o sete fără seamăn. A doua cunoaștere se fundamentează pe cultură. Eminescu a fost un spirit care a iscodit domenii vaste și variate ale științelor. S-a scufundat în adîncimea amețitoare a istoriei, căutînd origini și temeiuri. Filosofia l-a atras ca o muzică pură a sferelor. Arta dramatică, lingvistica, matematicile le regăsim în manuscrisele sale. A fost în Eminescu acea dorință renascentistă de a cunoaște tot și încă ceva în plus. Dar mai ales de a cunoaște originile și drepturile istorice ale poporului român între popoarele lumii. Cronicile vechi și înțelepte, cărțile înaintașilor i-au fost învățături pe care le-a parcurs cu meditație adîncă și dragoste. Fagurele de miere al limbii lor și al graiului popular s-a revărsat în toată poezia sa. A treia cunoaștere este cea îzvorînd din iubire pentru neamul și patria care îl adăpostește de mii de ani. Această iubire o simțim în pietatea și mîndria cu care Poetul dezvăluie lumii întemeierea dacică și romană a poporului nostru; în evocarea măreției istoriei noastre în vremea lui Mircea și Ștefan, în revolta amară cu care dezaprobă o realitate contemporană care nu este pe măsura calităților poporului român. Dorința de mărire a patriei este la Eminescu mai presus de orice. De aceea versurile lui vor vibra etern în sufletele noastre de români: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie... Și astfel Poetul a ajuns la cea mai completă cunoaștere a Patriei, pentru binele căreia a lucrat cu fapta și cuvîntul. Dorin HACIU Omagiu lui Eminescu ------------------------Cînd spun Eminescu Cînd spun Eminescu, România gîndesc, poezie curată, ochi albastru de floare, cînd spun Eminescu, spun dor românesc și ninge-n Carpați cu Inmiresmare. Cînd spun Eminescu țarina o simt sub pași respirînd, respirîndu-mi că este, cînd spun Eminescu, închei un colind, cînd spun Eminescu, indiei o poveste. Cînd spun Eminescu, Moldova tresar din somnul curat, din pacea curată, și ninge-n Carpați, cu șopot stelar, cînd spun Eminescu, spun Patria toată Ozolin DUSA Planeta Eminescu—— Undeva, într-un Univers îndepărtat, într-o altă galaxie, se află Planeta Eminescu, planeta poeților. Aici totul e așa ca-n poezia eminesciană. Poeții trec adesea cu Eminescu pe lingă plopii fără soț. Privesc Luceafărul blond alunecînd pe-o rază și iubesc chipurile blonde. Privesc răsăritul de soare, al altui soare, alt asfințit de Lună, dar mereu cu sufletul în poezia pe care noi o citim. Aici luminile călătoresc împreună cu poeții care sar din hiperspațiu în hiperspațiu. Păsările ciripesc în graiul poeților iar poeții mai stau să asculte Planeta Eminescu Sara pe deal, este așa cum o visează poeții , ea se află într-un Univers îndepărtat într-o altă galaxie din sufletele noastre. Ea este însăși poezia. Lidia ELCU Lui Eminescu A căzut din cer o stea, Și-a căzut doar numai una, Pe oceanul fără margeni» Mai plîng stelele și-acuma. Steaua nufărului sfînt A căzut și nu mai este. Pe sub teii înfloriți Eminescu azi trăiește... Mihai TOMESCU • Sîmbătă, la Suceava, formațiile coregrafice cîștigătoare ale etapei interjudețene vor participa la etapa republicană a Festivalului național „Cîntarea României“. Urăm succes deplin formațiilor și artiștilor amatori botoșăneni! • La întreprinderea „Integrala“ sînt pe terminate lucrările la mozaicul creat de Constantin Piliuță și Gheorghe Spiridon pe tema „Prin industrializare spre victoria socialismului“. Gînd pentru Eminescu Te simt timp cu ploi de aur peste cuvînt, dimineață născută din moarte mai tare ca ea, mai tare ca vămile vremii. Azi, colindînd cărările-n lumină, număr plopii ce-mi ies acum cu soț, dar prea tîrziu, cit de tîrziu în afară de sufletul nostru. Alexandra SANDULESCU Eminescu înspre el cuvinte se topesc și Lae , Doar șoapta dorului, Călătorului, Mișcă frunza-n rămurosul veac. Dînsul e limba românească , Crai al cuvintelor, Necuvintelor... Cine-n ochii lui luceferi știe să citească ? Ca o boală dulce se coboară seara . Mii de stele-n cer Se nasc și pier. Iubirea de El ne-ncepe in inimă vara. Gheorghe ENACIESCU (Urmare din pagina s ciene: Luceafărul și Ediția Maiorescu“, organizat de Societatea de științe filologice, filiala Botoșani, Inspectoratul școlar județean și Casa personalului didactic. Poemul „Luceafărul“, după cum se știe, in luna aprilie a împlinit 100 de ani de la apariția, în „Almanahul Societății academice social - literare „România jună“ tipărit la Viena. De asemenea, spre sfîrșitul anului 1883 a apărut și prima ediție a poeziilor lui Eminescu, îngrijită de Titu Maiorescu, în cadrul colocviului dedicat acestor două centenare au prezentat lucrări de exegeză eminesciană prof. dr. Petru Creția, cercetător principal la Academia R.S.R., prof. dr. Ioan Hangiu, secretar al Societății de Științe Filologice din R. S. România, Virgil Cuțitaru, redactor șef al Editurii „Junimea“ din Iași, profesorii Ion Lăpușneanu din Năsăud, Dumitru Țiganiuc din Botoșani, Valentin Marțineac din Săveni, Emil Iordache din Sîrbi — Vlăsinești. Tovarășa Elena Graur, secretar al Comitetului județean de partid, prezentă la colocviu, a adresat salutul comitetului județean de partid. După amiază, in parcul Eminescu au fost anunțați câștigătorii concursului de creație poetică „Porni Luceafărul...“. Anul acesta au participat la concurs 114 poeți din 28 de județe. Juriul format din Sergiu Adam, Andi Andrieș, Al. Dobrescu, Lucian Valea și Dumitru Ignat, a fost prezidat de criticul literar Laurențiu Ulici. S-au acordat șase premii, în următoarea ordine a importanței lor : Premiul Uniunii Scriitorilor — Maria Baciu din Botoșani, Premiul Editurii „Junimea“ — Lucian Strochi din Piatra-Neamț, premiul Comitetului județean de cultură și educație socialistă Botoșani — Ion Gaghiu din Giurgiu, premiul revistei „Convorbiri literare“ — Dan Cernescu din Borșa, premiul revistei „Ateneu“ — Lucarnul din Bistrița, premiul publicației „Caiete botoșănene“ — Adriana Rodica Barna din Bistrița. Cu ocazia lumînării premiilor s-a desfășurat și o șezătoare cultural-artistică la care și-au dat concursul poeții laureați și corala „George Enescu“. La Casa de cultură a științei și tehnicii pentru tineret s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a concursului de interpretare a poeziei eminesciene organizat de Comitetul județean U.T.C. Juriul, prezidat de poeta Lucia Olaru Nenati, a desemnat următorii cîștigători: Premiul I — Doina Vamoș din Cluj-Napoca, premiul II — Camelia Nistor din Botoșani, reprezentanta Casei de cultură a științei și tehnicii pentru tineret, Premiul III — Viorica Vatamanu de la întreprinderea de confecții din Botoșani, mențiune specială — Holding Roberta de la Școala nr. 6 Botoșani. Premiul special al juriului a fost acordat lui Dorin Avădanei din județul Vrancea. Un pelerinaj la Ipotești, în ziua de 15 iunie, a încheiat seria manifestărilor omagiale din acest an. Alături de scriitorii amintiți, au mai fost oaspeții noștri Traian Iancu, Corneliu Sturzu, Horia Zilieru, Marcel Mureșanu, Ion Roșu, George Damian, Ion Beldeanu, Nicolae Turtureanu, Vasile Constantinescu. Numeroși botoșăneni au luat parte la întâlnirile cu scriitorii și la manifestările care s-au dorit a fi un pios omagiu închinat geniului nemuritor al Luceafărului poeziei românești. (Urmare din pagina fă rii unui comitet național antifascist. Facem apel la unirea tuturor forțelor muncitorești și intelectuale să formeze pretutindeni, în toate orașele, satele, fabricile, birourile și cartierele din țară, comitete antifasciste, trimițînd adeziunile lor scrise la Comitetul Național Antifascist, format în București. Strîngind în jurul acțiunii antifasciste pe toți cei ce lucrează cu brațul sau cu mintea, la orașe și sate, vom putea stăvili în România triumful unui curent care poartă în el germenul de distrugere a tot ce este izvor de muncă și gîndire“. Dezvoltîndu-se o largă opinie antifascistă în rîndurile populației, au fost constituite mai întîi comitetele regionale antifasciste și apoi cele locale în orașe (printre acestea numărîndu-se și Botoșanii) care aveau menirea să treacă la înființarea de comitete antifasciste în fabrici, ateliere, școli, universități. Partidul Comunist Român a indicat Comitetului Național Antifascist încă de la înființare să atragă în mișcarea antifascistă de masă tînăra generație, spre a nu o lăsa pradă propagandei diversioniste a extremismului de drepta. Din numeroasele apeluri către tineret, cităm pe cel din 23 octombrie 1933 publicat în organul de presă al comitetului, „Buletinul mișcării antifasciste“: „Comitetul Național Anti um împotriva fascist atrage atenția tinerilor muncitori și intelectuali să nu se lase înșelați de minciunile și demagogia fascistă. Ei trebuie să știe că, intrind în batalioanele de asalt în Garda de Fier, L.A.N.C. și alte organizații asemănătoare, devin călăi ai fraților și părinților lor din clasa muncitoare“. Mai tîrziu, partidul comunist a considerat că era necesară constituirea unui Comitet național antifascist al tineretului , care a luat ființă în iulie 1934 și la conducerea căruia au activat militanți revoluționari: Nicolae Ceaușescu, Grigore Preoteasa, Nicolae Pascu, Costică Albescu ș.a. Sprijinit de P.C.R., Comitetul tineretului antifascist a trecut la înființarea a numeroase comitete locale în rîndul tinerilor muncitori din orașele țării, printre studenți și chiar la sate. Totodată, atit realitatea social-politică internă, cit și învățămintele rezultate din cele petrecute în Germania — unde lipsa de unitate între comuniști și social-democrați facilitase lui Hitler să instaureze dictatura nazistă — reclamau necesitatea făuririi frontului unic de luptă al clasei muncitoare, în jurul căruia să facă front comun toate forțele democratice, potrivnice fascismului revanșard și revizionist. P.C.R. a indicat Comitetului Național Antifascist să se preocupe de colaborarea cu partidele și grupările politice burgheze, să organizeze în comun acțiuni sub lozinca frontului popular antifascist. Relevăm în această ordine de idei adunarea convocată în septembrie 1934 la Botoșani de către Partidul radical-țărănesc cu care prilej s-a manifestat vehement împotriva condamnării de către guvernanți a publicistului Scarlat Callimachi, pentru activitate antifascistă, întregul O realitate culturală botoșăneană (Urmare din pagina I) Uniunii Scriitorilor. Vom veghea ca realitatea culturală botoșăneană să devină și mai puternică. Amintesc aici cuvintele spuse de Sadoveanu cînd s-a înființat Școala de literatură din București: această școală o vor termina cei care au intrat în ea cu talent. Eminescu a citit primele părți ale Luceafărului in prezența doar a 12 membri ai societății Junimea. Nu numărul mai mare de participanți asigură o cantitate mai mare de talent celui care propune creația sa. Totuși o formulă organizatorică mai bună, cum este cea a cenaclului Uniunii Scriitorilor, poate valorifica mai bine creația literară dintr-o parte sau alta a țării. Felicit pe membrii noului cenaclu, dorindu-le succes și-i asigur de sprijinul nostru (din cuvîntul rostit la constituirea cenaclului). • Dintr-o scrisoare a colaboratorului nostru, prof. Iosif Naghiu, aflăm că la Iași a fost inaugurată, anul acesta, biblioteca Filialei Iași a Academiei R.S.R. Printre donatorii de seamă, care au pus bazele acestei instituții culturale importante, este și regretatul profesor N.N. Răutu din Botoșani. Cinste memoriei sale ! Totuși ne întrebăm : de ce forurile locale n-au izbutit să rețină marea și prețioasa bibliotecă a lui N.N. Răutu la Botoșani ? • La Ipotești este în curs de restaurare bisericuța familiei Eminovici . De curînd, a apărut o nouă tipăritură locală : Educatorul. Editor este Liceul pedagogic din Botoșani. Tipăritura cuprinde articole din activitatea cercurilor liceului, semnate de profesori și elevi, creații literare, diverse . La întreprinderea textilă „Moldova“ poate fi văzută o gazetă a creației tehnice : „Inventica“. Sunt expuse creațiile tehnice ale oamenilor muncii. CLOPOTUL nr. 4617/1983 CONCURSUL NOSTRU Iată răspunsul corect la întrebarea a IV-a : Primul român membru al unei academii străine a fost Dimitrie Cantemir (1673 — 1723) domn al Moldovei și mare cărturar enciclopedist. A fost ales membru al Academiei regale din Berlin in 1714, întrebarea a VI-a : Cînd, în ce împrejurare și cu ea efecte s-a proclamat Republica, la Ploiești ?