Clopotul, 1983 (Anul 39, nr. 4594-4646)

1983-06-17 / nr. 4617

Poetul și patria Patria este țara părinților, a strămoșilor noștri. Care poet român a cunoscut mai bine decit Eminescu patria ? Care poet a căutat cu atîta fervoa­re și credință izvoarele fără de moarte ale patriei și poporului său ? June fiind, romantic, visător și frumos, Eminescu a străbă­tut cu pasul pămîntul româ­nesc. Aceasta a fost prima cu­noaștere, cea directă și atît de vie. Din Moldova In Bucovina, de acolo in Transilvania și a­­poi in Muntenia, și iarăși în Moldova cea slăvită. Sate și orașe au fost aureolate de pre­zența Poetului. Pretutindeni, Poetul descoperea o comoară de viață și eternitate româ­nească. Pretutindeni se desco­perea cu respect și saluta e­­moționat frumusețea pămîntu­­lui și a spiritului românesc, din care sorbea cu o sete fără seamăn. A doua cunoaștere se fun­damentează pe cultură. Emi­­nescu a fost un spirit care a iscodit domenii vaste și varia­te ale științelor. S-a scufundat în adîncimea amețitoare a is­toriei, căutînd origini și te­meiuri. Filosofia l-a atras ca o muzică pură a sferelor. Arta dramatică, lingvistica, mate­­maticile le regăsim în manu­scrisele sale. A fost în Emi­­nescu acea dorință renascen­tistă de a cunoaște tot și încă ceva în plus. Dar mai ales de a cunoaște originile și dreptu­rile istorice ale poporului ro­mân între popoarele lumii. Cronicile vechi și înțelepte, cărțile înaintașilor i-au fost învățături pe care le-a par­curs cu meditație adîncă și dragoste. Fagurele de miere al limbii lor și al graiului popu­lar s-a revărsat în toată poe­zia sa. A treia cunoaștere este cea îzvorînd din iubire pentru nea­mul și patria care îl adăpos­tește de mii de ani. Această iubire o simțim în pietatea și mîndria cu care Poetul dezvă­luie lumii întemeierea dacică și romană a poporului nostru; în evocarea măreției istoriei noastre în vremea lui Mircea și Ștefan, în revolta amară cu care dezaprobă o realitate contemporană care nu este pe măsura calităților poporului român. Dorința de mărire a patriei este­ la Eminescu mai presus de orice. De aceea ver­surile lui vor vibra etern în sufletele noastre de români: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie... Și astfel Poetul a ajuns la cea mai completă cunoaștere a Patriei, pentru binele căreia a lucrat cu fapta și cuvîntul. Dorin HACIU Omagiu lui Eminescu ------------------------Cînd spun Eminescu Cînd spun Eminescu, România gîndesc, poezie curată, ochi albastru de floare, cînd spun Eminescu, spun dor românesc și ninge-n Carpați cu Inmiresmare. Cînd spun Eminescu țarina o simt sub pași respirînd, respirîndu-mi că este, cînd spun Eminescu, închei un colind, cînd spun Eminescu, indiei o poveste. Cînd spun Eminescu, Moldova tresar din somnul curat, din pacea curată, și ninge-n Carpați, cu șopot stelar, cînd spun Eminescu, spun Patria toată Ozolin DUSA Planeta Eminescu—— Undeva, într-un Univers îndepărtat, într-o altă galaxie, se află Planeta Eminescu, planeta poeților. Aici totul e așa ca-n poezia eminesciană. Poeții trec adesea cu Eminescu pe lingă plopii fără soț. Privesc Luceafărul blond alunecînd pe-o rază și iubesc chipurile blonde. Privesc răsăritul de soare, al altui soare, alt asfințit de Lună, dar mereu cu sufletul în poezia pe care noi o citim. Aici luminile călătoresc împreună cu poeții care sar din hiperspațiu în hiperspațiu. Păsările ciripesc în graiul poeților iar poeții mai stau să asculte Planeta Eminescu Sara pe deal, este așa cum o visează poeții , ea se află într-un Univers îndepărtat într-o altă galaxie din sufletele noastre. Ea este însăși poezia. Lidia ELCU Lui Eminescu A căzut din cer o stea, Și-a căzut doar numai una, Pe oceanul fără margeni» Mai plîng stelele și-acuma. Steaua nufărului sfînt A căzut și nu mai este. Pe sub teii înfloriți Eminescu azi trăiește... Mi­hai TOMESCU • Sîmbătă, la Suceava, for­mațiile coregrafice cîștigătoare ale etapei interjudețene vor participa la etapa republicană a Festivalului național „Cînta­­rea României“. Urăm succes deplin formațiilor și artiștilor amatori botoșăneni! • La în­treprinderea „Integrala“ sînt pe terminate lucrările la mo­zaicul creat de Constantin Pi­­liuță și Gheorghe Spiridon pe tema „Prin industrializare spre victoria socialismului“. Gînd pentru Eminescu Te simt timp cu ploi de aur peste cuvînt, dimineață născută din moarte mai tare ca ea, mai tare ca vămile vremii. Azi, colindînd cărările-n lumină, număr plopii ce-mi ies acum cu soț, dar prea tîrziu, cit de tîrziu în afară de sufletul nostru. Alexandra SANDULESCU Em­inescu înspre el cuvinte se topesc și Lae , Doar șoapta dorului, Călătorului, Mișcă frunza-n rămurosul veac. Dînsul e limba românească , Crai al cuvintelor, Necuvintelor... Cine-n ochii lui luceferi știe să citească ? Ca o boală dulce se coboară seara . Mii de stele-n cer Se nasc și pier. Iubirea de El ne-ncepe in inimă vara. Gheorghe ENACI­ESCU (Urmare din pagina s­­ ciene: Luceafărul și Ediția Maiorescu“, organizat de So­cietatea de științe filologice, filiala Botoșani, Inspectoratul școlar județean și Casa perso­nalului didactic. Poemul „Luceafărul“, după cum se știe, in luna aprilie a împlinit 100 de ani de la apa­riția, în „Almanahul Societă­ții academice social - literare „România jună“ tipărit la Viena. De asemenea, spre sfîr­­șitul anului 1883 a apărut și prima ediție a poeziilor lui E­­minescu, îngrijită de Titu Ma­­iorescu, în cadrul colocviului dedicat acestor două centena­re au prezentat lucrări de exe­geză eminesciană prof. dr. Pe­tru Creția, cercetător princi­pal la Academia R.S.R., prof. dr. Ioan Hangiu, secretar al Societății de Științe Filologice din R. S. România, Virgil Cu­­țitaru, redactor șef al­­ Editurii „Junimea“ din Iași, profeso­rii Ion Lăpușneanu din Nă­­săud, Dumitru Țiganiuc din Botoșani, Valentin Marțineac din Săveni, Emil Iordache din Sîrbi — Vlăsinești. Tovarășa Elena Graur, se­cretar al Comitetului județean de partid, prezentă la coloc­viu, a adresat salutul comite­tului județean de partid. După amiază, in parcul E­­minescu au fost anunțați câș­tigătorii concursului de crea­ție poetică „Porni Luceafă­rul...“. Anul acesta au partici­pat la concurs 114 poeți din 28 de județe. Juriul format din Sergiu Adam, Andi Andrieș, Al. Dobrescu, Lucian Valea și Dumitru Ignat, a fost prezidat de criticul literar Laurențiu Ulici. S-au acordat șase premii, în următoarea ordine a impor­tanței lor : Premiul Uniunii Scriitorilor — Maria Baciu din Botoșani, Premiul Editurii „Junimea“ — Lucian Strochi din Piatra-Neamț, premiul Co­mitetului județean de cultură și educație socialistă Botoșani — Ion Gaghiu din Giurgiu, premiul revistei „Convorbiri literare“ — Dan Cernescu din Borșa, premiul revistei „Ate­neu“ — Luca­rnul din Bis­trița, premiul publicației „Ca­iete botoșănene“ — Adriana Rodica Barna din Bistrița. Cu ocazia lumînării premiilor­­ s-a desfășurat și o șezătoare cul­­tural-artistică la care și-au dat concursul poeții laureați și co­rala „George Enescu“. La Casa de cultură a știin­ței și tehnicii pentru tineret s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a concursului de inter­pretare a poeziei eminesciene organizat de Comitetul jude­țean U.T.C. Juriul, prezidat de poeta Lucia Olaru Nenati, a desem­nat următorii cîștigători: Pre­miul I — Doina Vamoș din Cluj-Napoca, premiul II — Ca­melia Nistor din Botoșani, re­prezentanta Casei de cultură a științei și tehnicii pentru tineret, Premiul III — Viori­ca Vatamanu de la întreprin­derea de confecții din Boto­șani, mențiune specială — Hol­­ding Roberta de la Școala nr. 6 Botoșani. Premiul special al juriului a fost acordat lui Do­rin Avădanei din județul Vrancea. Un pelerinaj la Ipotești, în ziua de 15 iunie, a încheiat se­ria manifestărilor omagiale din acest an. Alături de scriitorii amintiți, au mai fost oaspeții noștri Traian Iancu, Corneliu Sturzu, Horia Zilieru, Marcel Mureșanu, Ion Roșu, George Damian, Ion Beldeanu, Nicolae Turtureanu, Vasile Constanti­­nescu. Numeroși botoșăneni au luat parte la întâlnirile cu scri­itorii și la manifestările care s-au dorit a fi un pios omagiu închinat geniului nemuritor al Luceafărului poeziei româ­nești. (Urmare din pagina fă­ rii unui comitet național anti­fascist. Facem apel la unirea tuturor forțelor muncitorești și intelectuale să formeze pre­tutindeni, în toate orașele, sa­tele, fabricile, birourile și car­tierele din țară, comitete anti­fasciste, trimițînd adeziunile lor scrise la Comitetul Națio­nal Antifascist, format în Bucu­rești. Strîn­­gind în jurul acțiunii antifasciste pe toți cei ce lucrează cu brațul sau cu mintea, la orașe și sate, vom putea stăvili în România tri­umful unui curent care poartă în el germenul de distrugere a tot ce este izvor de muncă și gîndire“. Dezvoltîndu-se o largă opi­nie antifascistă în rîndurile populației, au fost constituite mai întîi comitetele regionale antifasciste și apoi cele locale în orașe (printre acestea nu­­mărîndu-se și Botoșanii) care aveau menirea să treacă la în­ființarea de comitete antifas­ciste în fabrici, ateliere, școli, universități. Partidul Comunist Român a indicat Comitetului Național Antifascist încă de la înfiin­țare să atragă în mișcarea an­tifascistă de masă tînăra ge­nerație, spre a nu o lăsa pra­dă propagandei diversioniste a extremismului de drepta. Din numeroasele apeluri către ti­neret, cităm pe cel din 23 oc­tombrie 1933 publicat în orga­nul de presă al comitetului, „Buletinul mișcării antifascis­te“: „Comitetul Național Anti­­ ­um­­ împotriva fascist atrage atenția tinerilor muncitori și intelectuali să nu se lase înșelați de minciunile și demagogia fascistă. Ei tre­buie să știe că, intrind în ba­talioanele de asalt în Garda de Fier, L.A.N.C. și alte orga­nizații asemănătoare, devin că­lăi ai fraților și părinților lor din clasa muncitoare“. Mai tîrziu, partidul comu­nist a considerat că era nece­sară constituirea unui Comi­tet național antifascist al ti­neretului , care a luat ființă în iulie 1934 și la conducerea căruia au activat militanți re­voluționari: Nicolae Ceaușescu, Grigore Preoteasa, Nicolae Pascu, Costică Albescu ș.a. Sprijinit de P.C.R., Comite­tul tineretului antifascist a tre­cut la înființarea a numeroase comitete locale în rîndul tine­rilor muncitori din orașele ță­rii, printre studenți și chiar la sate. Totodată, atit realitatea so­­cial-politică internă, cit și în­vățămintele rezultate din cele petrecute în Germania — unde lipsa de unitate între comu­niști și social-democrați facili­tase lui Hitler să instaureze dictatura nazis­tă — reclamau necesitatea făuririi frontului unic de luptă al clasei mun­citoare, în jurul căruia să facă front comun toate forțele de­mocratice, potrivnice fascis­mului revanșard și revizionist. P.C.R. a indicat Comitetului Național Antifascist să se pre­ocupe de colaborarea cu par­tidele și grupările politice bur­gheze, să organizeze în comun acțiuni sub lozinca frontului popular antifascist. Relevăm în această ordine de idei adu­narea convocată în septembrie 1934 la Botoșani de către Par­tidul radical-țărănesc cu care prilej s-a manifestat vehement împotriva condamnării de că­tre guvernanți a publicistului Scarlat Callimachi, pentru ac­tivitate antifascistă, întregul O realitate culturală botoșăneană (Urmare din pagina I) Uniunii Scriitorilor. Vom veghea ca realitatea culturală bo­toșăneană să devină și mai puternică. Amintesc aici cuvintele spuse de Sadoveanu cînd s-a înființat Școala de literatură din București: această școală o vor termina cei care au intrat în ea cu talent. Eminescu a citit primele părți ale Luceafărului in pre­zența doar a 12 membri ai societății Junimea. Nu numărul mai mare de participanți asigură o cantitate mai mare de talent celui care propune creația sa. Totuși o formulă orga­nizatorică mai bună, cum este cea a cenaclului Uniunii Scri­itorilor, poate valorifica mai bine creația literară dintr-o parte sau alta a țării. Felicit pe membrii noului cenaclu, dorindu-le succes și-i asigur de sprijinul nostru (din cuvîntul rostit la constituirea cenaclului). • Dintr-o scrisoare a cola­boratorului nostru, prof. Iosif Naghiu, aflăm că la Iași a fost inaugurată, anul acesta, bi­blioteca Filialei Iași a Acade­miei R.S.R. Printre donatorii de seamă, care au pus bazele acestei instituții culturale im­portante, este și regretatul pro­fesor N.N. Răutu din Botoșani. Cinste memoriei sale ! Totuși ne întrebăm : de ce forurile locale n-au izbutit să rețină marea și prețioasa bibliotecă a lui N.N. Răutu la Botoșani ? • La Ipotești este în curs de restaurare bisericuța familiei Eminovici . De curînd, a apă­rut o nouă tipăritură locală : Educatorul. Editor este Liceul pedagogic din Botoșani. Tipă­ritura cuprinde articole din ac­tivitatea cercurilor liceului, semnate de profesori și elevi, creații literare, diverse . La întreprinderea textilă „Moldo­va“ poate fi văzută o gazetă a creației tehnice : „Inventica“. Sunt expuse creațiile tehnice ale oamenilor muncii. CLOPOTUL nr. 4617/1983 CONCURSUL NOSTRU Iată răspunsul corect la întrebarea a IV-a : Primul ro­mân membru al unei academii străine a fost Dimitrie Can­­temir (1673 — 1723) domn al Moldovei și mare cărturar en­ciclopedist. A fost ales membru al Academiei regale din Ber­lin in 1714, întrebarea a VI-a : Cînd, în ce împrejurare și cu ea e­­fecte s-a proclamat Republica, la Ploiești ?

Next