Clopotul, 1986 (Anul 42, nr. 4751-4802)

1986-07-18 / nr. 4779

(Urmare din pagina I) săm ia o comparație simplă dar plină de înțelesuri și sem­nificații profunde pentru mu­tațiile în viața locuitorilor a­­cestei așezări , în 1986 indus­tria orașului Dorohoi produce mai mult decit realiza întrea­ga industrie a județului Boto­șani în anul 1965 ! Fără îndoială, aceste mari realizări și mai ales obiective­le îndrăznețe ce vor fi înfăp­tuite în anii actualului cinci­nal — și în continuare — im­pun, cu stringență, creșterea rolului de conducător politic al organizației orășenești de partid Dorohoi, a puterii și ca­pacității sale de mobilizare a tuturor cetățenilor orașului la înfăptuirea prevederilor pla­nului de dezvoltare economi­­co-socială în profil teritorial. Și, strîns legat de aceasta, se află, firește continua perfec­ționare a stilului și metodelor de muncă ale comitetului oră­șenesc de partid, ale comitete­lor și birourilor organizațiilor de partid din subordine, ale organizațiilor de masă și ob­ștești. Este dinamic, eficient, stilul de muncă al Comitetului oră­șenesc de partid Dorohoi, al celorlalte organe din subor­dine ? Răspunsul trebuie căutat,— în lumina exigențelor formu­late de către tovarășul Nicolae Ceaușescu — în primul rînd, în rezultatele obținute în con­ducerea întregii activități de înfăptuire neabătută a politi­cii partidului nostru de dez­voltare economico-socială, în realizarea indicatorilor de plan, în ridicarea eficienței e­­conomice la nivelul cerințelor și posibilităților de care dis­pune orașul, în gradul de par­ticipare a tuturor celor ce tră­iesc și muncesc aici la înflo­rirea continuă a localității. Și Dorohoiul are cu ce se mîndri. Să ne referim doar la cîteva aspecte : ani în șir orașul — pentru rezultatele bune — a urcat pe podiumul de onoare al întrecerii socialiste la nivel de țară (în 1984 a ocupat lo­cul VI, în 1985 — locul V­­I pentru activitatea bună a a­­nului 1985, întreprinderea de sticlărie și porțelan a fost dis­tinsă cu Ordinul Muncii cla­sa II pentru ocuparea locului II în întrecerea socialistă, iar cooperativa agricolă din loca­litate Ordinul Meritul Agricol clasa a II-a pentru producțiile bune realizate, rîndurile or­ganizației orășenești de partid au crescut din 1984 cu 607 co­muniști, efectivul acesteia a­­jungînd în prezent la 5 707 membri, deci o puternică for­ță în stare să influențeze și să mobilizeze oamenii muncii la înfăptuirea obiectivelor prevă­zute în planul cincinal. Se regăsesc în rezultatele bune, acțiunile întreprinse de către comitetul orășenesc de partid pentru perfecționarea organizării și planificării mun­cii, promovarea de noi forme și metode de muncă pentru cunoașterea, cuprinderea și so­luționarea sarcinilor majore, prioritare din economie și din celelalte domenii de activitate, în ce măsură însă acest stil de muncă a fost imprimat pr­in jos, la birourile organizați­ilor de partid, în organisme­le de conducere colectivă ale unităților, ale organizațiilor de masă și obștești ? Din păcate, în multe cazuri, hotărîrile și măsurile bune stabilite la nivelul comitetului și biroului orășenesc de partid nu și-au găsit aplicarea prac­tică în munca organelor din subordine. Un recent control a pus în lumină faptul că ac­tivitatea unor organizații de partid — IMAGDP, IJPIPS, Cooperativa­­ „Viitorul“, între­prinderea agricolă de stat, Co­operativă agricolă de produc­ție, Autobaza de transporturi, ș.a. — nu se face destul de simțită în viața colectivelor de muncă respective, analizele și măsurile ce se­­ stabilesc aici sunt de suprafață, nefunda­mentate temeinic. Fisurile în organizarea mun­cii biroului și comitetului oră­șenesc de partid au împiedicat aprofundarea unor cauze ge­neratoare de lipsuri și neajun­suri, de abateri de la normele vieții interne de partid, de în­călcare a legilor țării. Nu adu­cem, firește, în discuție cazu­rile petrecute la­­ IMUGDP și I.S.P. de dragul senzației, dar­­ faptul că a fost semnalată o situație alarmantă, care vizea­ză cadre cu munci de răspun­dere de la aceste întreprinderi, iar biroul comitetului orășe­nesc de partid n-a acționat o­­perativ și convingător pentru a se cunoaște exact situația și a se pune capăt neregulilor, spune mult. Nici la IMUGDP, nici la I.S.P., faptele reproba­bile nu au apărut peste noap­te. In primul caz au fost în­registrate mai întîi carențe în realizarea planului la unii in­dicatori. In loc să fie mobili­zate toate forțele pentru ieși­rea din impas, de a se cere părerea comuniștilor, a oame­nilor muncii, conducerea în­treprinderii, eludînd legile ță­rii, a apelat la diverse artifi­cii și subterfugii care s-au do­vedit pînă la urmă încălcări grosolane ale legilor țării. Cum s-au putut face toate acestea fără știrea secretarului comi­tetului de partid din întreprin­dere, Constantin Iftimie? Cum de a putut trata cu atîta ușu­rință însuși directorul unității, Dumitru Adrian Siminiciuc, a­­ceastă situație . Nimeni nu a știut, n-a sesizat că fostul șef contabil Silvestru Racu, săvir­­șea grave abateri de­ la legile țării . Sau cum de s-au putut produce abateri grave la ser­viciul personal de la I.S.P. 7 In perioada supusă controlu­lui au fost excluși ori au fost sancționați mai mulți membri de partid. De ce nu s-a mun­cit cu toată răspunderea pen­tru prevenirea abaterilor . Iată întrebări la care sunt so­licitați să răspundă nu numai comuniștii de la întreprinderi­le enunțate, ci și de la cele­lalte unități, din biroul Comi­tetului orășenesc de partid Do­rohoi, situații de pe urma că­rora să se tragă cele mai se­vere concluzii și învățăminte, între care și aceea că întrea­ga activitate de partid trebuie așezată pe o temeinică cunoaș­tere a realității din fiecare co­lectiv de muncă. Munca de îndrumare și con­trol a biroului comitetului o­­rășenesc de partid trebuie des­fășurată la obiect, profund, permanent și cu eficiență. Că nu întotdeauna lucrurile s-au petrecut așa se poate argu­menta cu multe exemple. Să ne ref­erim doar la cele 3 gru­pe de partid de la cooperativa agricolă de producție și îndeo­sebi la grupa de partid ce ac­tivează în ferma zootehnică unde, deși se manifestă indis­ciplină, nu se respectă progra­mul de întreținere și furajare, nu se urmărește cu consecven­ță procesul de reproducție, nu se realizează sarcinile de plan și nu se onorează contractele la fondul de stat, nu s-a în­treprins nici un fel de acțiune pe linie de partid. Cuprinderea în aria muncii de partid a tuturor sectoarelor de activitate, a tuturor colec­tivelor de muncă, stabilirea de priorități dar evitarea ne­glijării unor domenii care par de mai mică importanță este, și trebuie să fie, mereu în a­­tenția comitetului orășenesc de partid, a biroului său, a tu­turor organelor și birourilor organizațiilor de bază. Scăpa­rea din atenția muncii de par­tid a unor sectoare aduce ade­seori surprize. Se cunoaște bine în orașul Dorohoi, situa­ția cu totul necorespunzătoare a unor unități de ocrotire a sănătății depistată la controlul efectuat de­­ Comitetul jude­țean de partid și organele Mi­nisterului­­ Sănătății. Fără în­doială, nu era nevoie ca cine­va din afara orașului să sesi­zeze insuficiența stării de igi­enă, celelalte deficiențe pe li­nie de ocrotire a sănătății și educație sanitară dacă orga­nele orășenești de partid și de stat nu ar fi scăpat din aten­ție acest domeniu de activita­te. Sau să ne referim și la fap­tul că unele organizații de partid din școli și licee negli­jează activitatea cadrelor di­dactice, a organizațiilor de ti­neret și pionieri. Ca urmare, procentajele de promovabili­­tate din ultimii ani, la ambele licee, sînt sub nivelul mediu al județului, la unele clase a­­jungîndu-se ca aproape jumă­tate din totalul elevilor din clasele respective să aibă me­dii mici. Școlarizarea elevilor, frecvența, îndeosebi la învățâ­­mîntul seral, sînt departe de a fi corespunzătoare. De altfel, aprecieri similare se pot face și asupra minimalizării con­tribuției ce o pot aduce orga­nizațiile U.T.C., de sindicat, de femei la înfăptuirea mari­lor obiective pe care le are de înfăptuit orașul Dorohoi. Activitatea de pregătire și ridicare a pregătirii profesio­nale a oamenilor muncii (în­deosebi la IJPIPS, întreprin­derea de confecții, IMUGDP), cultivarea spiritului revoluțio­nar, de fermitate la comuniști — începînd cu cei din comi­tetul și biroul orășenesc de partid, intensificarea muncii de educație politică, ideologi­că, cultural-artistică prin or­ganizarea și tradiționalizarea unor acțiuni de cultură cu un mai pronunțat caracter politic direct legate de realizarea sar­cinilor de plan ale orașului, de conduita civică și morală a cetățenilor, și mai ales impli­carea mai profundă a membri­lor comitetului orășenesc de partid, a tuturor organelor și organizațiilor de partid din subordine, a organizațiilor de masă și obștești, a consiliilor oamenilor muncii, a tuturor colectivelor de muncă în în­făptuirea exemplară a planu­ie autorul, mama lui Colon era dintr-o familie renumită de navigatori din Spania, iar tatăl său a fost un descendent al familiei regale Aragonne, Columb, plecat pentru pri­ma oară pe mare la vîrsta de 14 ani, a devenit mai tîrziu căpitan de corsari. Lui Co­lumb i-a venit pentru prima oară ideea de a naviga spre Est de la un căpitan naufra­giat pe care l-a găzduit în casa sa, pe o insulă portugheză. Căpitanul avea un pergament în care-și descria călătoria peste Atlantic, spre insulele ce le numea Indii. „Aceasta se întîmpla în 1481, și în acel lui de dezvoltare economico­­socială în profil teritorial — iată cîteva direcții spre care se cere concentrată atenția în perioada imediat următoare. Criteriul de apreciere a ac­tivității fiecărei organizații de partid sau colectiv de muncă — așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — nu este numărul de ședințe, vorbele de laudă, ci rezultatele concre­te în activitatea practică de­ înfăptuire a politicii partidului nostru. Or, la Dorohoi, pe lân­gă unele realizări bune la u­­nii indicatori, în primele 6 luni ale anului (producția indus­trială planificată — 102 la sută, producția netă la 5 luni — 104,8 la sută, productivitatea muncii — 105,5 la sută), sînt încă neîmpliniri (producția marfă vîndută și încasată — 91,2 la sută, exportul — 76,5 la sută, un volum mare de contracte economice neonora­te In­­ termen, consumuri mate­riale ridicate la unele produ­se), care atestă că stilul și me­todele de muncă ale biroului și comitetului orășenesc de partid, ale organelor și organi­zațiilor de partid de pe raza orașului sunt susceptibile de în­noire, perfecționare continuă. Organizația orășenească de partid Dorohoi este în stare, nu încape nici o îndoială in acest sens, a dovedit-o și cu alte prilejuri — să determine ridicarea întregii munci de partid la nivelul cerințelor și posibilităților actuale, să-și mobilizeze toate resursele pen­tru ca orașul Dorohoi să se prezinte la bilanțul primului an din actualul cincinal — și în continuare — cu rezultate dintre cele mai bune, care să-l situeze pe un loc de frunte, în marea întrecere socialistă a țării. .Resurse« există ; ele se cer puse în valoare 1 și Plenara Comitetului orășe­nesc de partid Dorohoi a ho­­tărît și unele măsuri organi­zatorice : eliberarea tovarășu­lui Gheorghe Bostan din func­ția de secretar adjunct cu pro­bleme organizatorice, de mem­bru al biroului și comitetului orășenesc de partid : trecerea din rîndul membrilor supleanți ai biroului în rîndul membri­lor biroului comitetului orășe­nesc de partid a tovarășului Alexandru Luchian și alegerea sa ca secretar adjunct cu pro­bleme organizatorice , coopta­rea în comitetul orășenesc, a­­legerea în birou și în funcția de secretar adjunct cu proble­me economice a tovarășului Valerian Asofronie; elibera­rea tovarășului Nicolae Ama­­rinei din biroul și comitetul orășenesc de partid ; coopta­rea­ în comitetul orășenesc de partid și alegerea în birou a tovarășului Vasile Gherasim, care a fost delegat să îndepli­nească funcția de vicepreșe­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al ora­șului , eliberarea tovarășului Constantin Iftimie din Comi­tetul orășenesc de partid și cooptarea în comitet a tova­rășului Ilie Găină și alegerea sa ca membru supleant al bi­roului, moment Colon s-a hotărît să plece spre India“—o serie Pohl. Lui Columb nu i se poate atribui descoperirea Americii, deoarece el a plecat în călă­torie pentru a căuta India și a ajuns pe un țărm „ce fusese văzut de numeroși alți oameni înaintea lui. El poate fi con­siderat drept cel mai bun na­vigator din acele timpuri — un mare amiral“. „America a fost descoperită de un italian. El a spus lumii că a găsit un continent pînă atunci necu­noscut. Acesta este omul du­pă care a fost numit continen­tul. Numele lui este Amerigo Vespucci“, conchide Pohl. Stil de muncă revoluționar, dinamic, eficient! îDDCa. AMERICA NU A FOST DESCOPERITA DE COLUMB Se pare că adevăratul Cris­­tofor Columb a avut puțină tangență cu legendele despre marinarul născut în Italia ca­re a descoperit America — a­­firmă Frederick J. Pohl, care la vîrsta de 95 de ani a scris o biografie a acestui naviga­tor, intitulată „Noul Columb“. J. Pohl a făcut cunoscut că noua monografie despre Co­lumb folosește material biblio­grafic inedit, descoperit de el cînd a scris prima sa carte despre Vespucci, publicată în 1944. Pohl afirmă că pe Co­lumb îl chema, de fapt, Juan, nu Cristofor, și că s-a născut în insula spaniolă Majorca, și nu în Italia. După cum susți­ MEMENTO TEATRUL „ VASIL­ACHE" : Povestea iezilor din cetini (20 VII, ora 11). FILMELE SAPTAMÎNII. BOTOȘANI Uni­rea: Noi cei din linia întîi — două serii (21—27 VII) ; Lu­ceafărul : Pirații din Pacific (21—27 VII) ; Grădina de vară : Urgent... secret (21—27 VII) ; Casa tineretului : Piedone în Egipt (25—27 VII). DOROHOI — Melodia : Despărțire tem­porară — două serii (21—27 VII) . Cultural . Nu te voi uita niciodată (21—27 VII). _____ ECRANUL DE IARBA de Dumitru Țiganiuc Pentru cei care urmăresc cu atenție poezia lui Dumitru Țiganiuc (și asemenea cititori sunt mulți și nu numai în Bo­toșani), sunt evidente liniile tensionate care leagă primele sale două cărți de cea mai re­centă a sa apariție editorială (Ecranul de iarbă, Ed. Juni­mea, 1986), forța de gravitație a memoriei și melancolia gra­vă fiind și aici două din prin­cipalele stări poetice care structurează lirica sa spre un panteism sui generis in care locul divinității este luat de cultul strămoșilor. Și aici pîn­­za vremii este un fel de o­­glindă magică în care gesturi­le cotidiene își dezvăluie ha­­lourile arhaice ce le conferă atribute de ritual, pentru că generațiile se prelungesc în alte generații și părinții se prelungesc în copii, pentru că satele se revarsă în orașe și „asfaltul sublim“ nu reușește decât pe alocuri să stingă pre­simțirea secerișului. Dumitru Țiganiuc este poetul stărilor de tranziție, al nedecantării prezentului de trecut, peste acestea suprapunîndu-se o a­­nume singurătate abia percep­tibilă, ce se traduce printr-un dialog mai degrabă cu „depar­­tele“ decit cu „aproapele“. Titlul cărții este diferit in­­terpretabil în funcție de to­nurile care se reliefează și se succed pe parcursul lecturii, două interpretări fiind — du­­pă­­ părerea noastră — mai tranșant semnificative. Iarba ca trecere, ca „vamă“ intre cei de aici și cei de dincolo, ca hotar între existențe comuni­cante este un prim­ sens al ti­tlului, cel care și trimite la volumul al doilea al poetului (Aceeași lumină, Ed. Junimea, 1980) și se constituie drept argument al continuității de substanță poetică intre cele două cărți. A doua posibilă interpretare a titlului divulgă tocmai starea de tranziție, de întretăiere oarecum grotescă a ancestralului cu modernitatea asumată doar superficial, cînd într-un bloc învecinat cu ogo­rul filmele color devin mai familiare decît „știrbele sa­le“. Aceasta nu este o tonali­tate întru totul nouă în lirica poetului, ea fiind prevestită de cîteva poeme din aceeași lumină, însă în Ecranul de iarbă asupra ei pare că se ac­centuează mai mult, cu con­secințele de rigoare asupra limbajului poetic, care capătă ecouri persistente de roman­ță ironică și se încarcă de „șpraiuri“, „boabe de cafea“, „blugi“, „adidași“, „oglinzi re­trovizoare“ și alte asemenea accesorii inimaginabile pentru țăranii care populează poeme­le mai vechi ale lui Dumitru Țiganiuc. Totuși, aceste tendințe nu se exclud și, precum iarba prin asfalt, printre cele mai accentuat parodice versuri răzbat ecouri cunoscute : „Ță­ranii trec cu-aceleași știrba sape, / cu dinții scoși de cleș­tii­­ atîtor ani, / să respirăm adine ca de sub ape / e oxi­gen destul printre țărani“. Astfel, la confluența registru­­­­lui grav cu cel subliniat ludic, Dumitru Țiganiuc se situea­ză în realitatea stării de fapt a unei generații și a unor lo­curi, a unui oraș pe care atît de frumos îl numește „orașul meu, libertatea mea". Emil IORDACHE VREMEA. Vremea va con­tinua să se încălzească. Cerul va fi variabil cu înnorări mai accentuate spre sfîrșitul inter­valului. Pe alocuri vor cădea ploi ce vor avea caracter de averse însoțite de descărcări electrice. Vint slab la mode­rat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10—20 ° iar cele maxime între 24—34 °. Dimineața, pe alocuri, se va produce ceață. (Transmite­ Ana Darie). COLEGIUL DE REDACȚIE: redactor șef - I MAXIMIUC; secretar responsabil de redacție - V. MAFIEI, S. AILENEI, D. BACIU, E. HRUȘCA, D. IVAN, N. ZAMFIRESCU Redacția și administrația : Botoșani, Bulevardul Mihai Eminescu 91, telefoane: 11106, 11328, telex : 24243. Tiparul - Tipografia Botoșani, telefon 16322

Next