Clopotul, 1987 (Anul 43, nr. 4803-4854)
1987-07-17 / nr. 4831
Ion MAXIMIUC DEIVORBA:" CU CITITORII Victor Iacob — Vorona : Din amplul răspuns elaborat pentru dv. de către ec. Mihai Boghițoiu de la ICAPPA Botoșani reținem spre atenția și altor cititori normele de timp ce se acordă rutieriștilor pentru executarea întreținerilor și reparațiilor (Ordinul MAIA 109/ 1983); întreținerile zilnice și reviziile tehnice fac parte din activitatea de fiecare zi și sunt cuprinse în timpul normal pentru transport, timp ce se retribuie în acord ; întreținerea periodică 1 (T. P. — 1) este de 3 ori la 650 litri consum motorină și se retribuie în regie ; întreținerea periodică 2 (I. P. — 2) este de 5 ore la un consum de 1300 litri motorină și, de asemenea, se retribuie în regie ; pentru reparații curente se acordă 23 ore la un consum de 5200 litri motorină și se retribuie tot în regie iar pentru reparații curente la remorci se acordă 30 ore la 12 000 ore transport și se retribuie în același fel. Efectuarea acestor lucrări poate interveni mai timpuriu sau mai tîrziu dar acestea sunt normativele care trebuie respectate. Efectuarea lor se justifică pe baza unei foi de lucru în care se specifică fiecare fază în parte și durata ei. In cazul cînd aceste lucrări se fac în unități specializate, rutieristul este obligat să execute alte lucrări în compensație pentru a acoperi timpul respectiv normal de muncă și retribuția cuvenită. Liceul Agroindustrial Botoșani . Reținem că Răpăteanu Ion („Pornind de la o bere", Clopotul din 29 mai) nu este elevul dv. Cealaltă școală n-a reclamat faptul ! Constantin I. Damian — Albești, Vasile C. Abalașei — Răuseni (Rediu), Ion D. Cojocaru — Bucecea, Gheorghe Pavel — Tătărășeni, Teodor Pînzaru — Strahotin (Dîngeni), Ioan Purice — Botoșani ; Victor Dragoman — Guranda, Petru Ionaș — Știubiciu. Răspunsurile la problemele pe care le-ați ridicat în scrisorile adresate redacției v-au parvenit pe alte căi. Gh. Crap — Corni: Hotărîrea UNCAP nr. 6/1976 stabilește că membrii cooperatori nu pot primi moștenire mai mult de 250 m.p., respectiv suprafața ocupată de construcții proprietate personală. Tovarășul Mihai Gheorghiu, șeful Oficiului de cadastru, precizează că N.C.M. 308/1953 nu se mai aplică în perioada actuală. Deținătorii de teren sunt obligați să probeze dreptul de proprietate cu acte. Daniel Topală — Botoșani. Subiectul a mai fost abordat in ziar recent. Silvia Ghereniuc — Cîndești II. Studii de muzică populară puteți urma la Școala de artă populară Botoșani. Aveți posibilitatea să vă afirmați pe scenele „Cîntărîi României“. Marin Isac — Suharău . Cererea dv. a fost soluționată favorabil la fața locului de tovarășul președinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Gheorghe Groza. Oamenii în etate, care la data pensionării (în 1969) dețineau lot, îl dețin în continuare. Dar 15 ani ! Elena I. Aciobăniței și Elena I. Pălimani — Gorbănești, Maria Mariciuc — Buimăceni, Alexandru Ciornei — Mihălășeni, Ana V. Dumitraș — Grivița, Cordăreni, Dumitru Ficiuc — Săveni . Vi s-a răspuns pe altă cale. A. P. Sandu — Vlăsinești: N-am priceput ce vreți. Zicerea cu „mintea de pe urmă" nu-i vorbă în vînt ! Veronica Catană — Stîncești: Ați adresat o cerere în acest sens biroului executiv al consiliului popular comunal? Discutați chestiunea și cu primarul. Valentina Burgheană — Florentin Corneschi — Botoșani. Vi s-a răspuns direct de către tovarășii de la D.P.M.O.L care au discutat cu dv. FOTBAL La finalul campionatului județean S-a încheiat și ediția 1986- 1987 a Campionatului județean de fotbal. Pe primul loc, cu 50 de puncte, golaveraj + 64, cu numai două înfrîngeri, s-a situat echipa ASSAI Botoșani, formație pregătită de medicul Emil Alexa. Această poziție de lideră a echipei botoșănene este urmarea firească a seriozității și competenței în pregătire, a constanței în evoluții. Dintre momentele acestei ediții de campionat, se cuvine să zăbovim asupra fermității cu care a acționat conducerea Consiliului Orășenesc de Educație Fizică și Sport Săveni care a sancționat cu asprimea cuvenită jucătorii echipei Victoria din localitate, fotbaliști care nu s-au angajat pe deplin în luptă în partida cu Sănătatea Darabani, în urma respectivei înfrîngeri, săvinenii, campioni de toamnă, nemaiputînd aspira, în final, la locul întîi în campionat. Se cuvine evidențiată echipa de juniori Sănătatea Darabani, formație pregătită de profesorul Chirica Pușcașu, formație care a ocupat locul întîi în întrecerea juniorilor. In campionatul județean s-au evidențiat prin evoluții constant bune jucătorii Cristi Andronache, Ioan Hrișcanu și Bobi Culiniuc, toți de la Avîntul Mihai Eminescu precum și Cornel Mihăileanu, de la Speranța Dumbrăvița. In seriile categoriei Promoție s-au clasat pe primul loc, cu dreptul de a participa la barajul pentru promovarea în campionatul județean echipele Agricultorul Pomîrla, Recolta Sulița, Șoimii Oneaga și Spicul Avrămeni. Constantin UNGUREANU președintele Comisiei județene de fotbal Clasamentul Campionatului județean de fotbal 1. A.S.S.A.I. Botoșani 28 24 2 2 79—15 50 2. Sănătatea Darabani 28 22 24 70—22 46 3. Ceramica Dorohoi * 28 210 7 81—24 41 4. Viitorul Dersca* 28 19 18 74—58 38 5. Victoria Săveni 28 18 1 10 88—39 36 6. Voința Sendriceni 28 14 1 13 69—76 "29 7. Avîntul Albești * 28 12 3 13 48—47 26 8. Avîntul M. Eminescu 28 13 0 15 68—73 26 9. Spicul Iacobeni * 28 12 2 14 58—61 25 10. Unirea Stăuceni 28 12 1 15 61—73 25 11. Sportivul Trușești 28 10 1 17 55—68 21 12. Flacăra Flămânzi * 28 10 2 16 43—60 21 13. Speranța Dumbrăvița 28 71 20 50—89 15 14. Acumularea Rogojești * 28 5 2 21 31—82 10 15. Zorile Vorniceni * 28 20 26 20—108 2 * Echipe penalizate pentru nedisputarea jocurilor de juniori. Prezența mai puțin controlată a copiilor pe drumurile publice ori în imediata apropiere, nesupravegherea celor care în această perioadă își petrec vacanța în alte localități decât cele de domiciliu, neatenția manifestată în timpul conducerii de către cei aflați la volanul autovehiculelor și intensificarea simțitoare a traficului rutier au constituit doar cîteva împrejurări care au favorizat producerea în ultimele zile a mai multor accidente de circulație. Astfel, micuța Surugiu Daniela, în vîrstă de 2 ani, a fost accidentată grav în comuna Roma de vehiculul cu tracțiune animală condus de Curelaru Constantin ce se găsea în stare avansată de ebrietate . Stîngaciu Came- Atenție la copii lia, de 11 ani, din municipiu, a pătruns necontrolat pe carosabil unde numai reflexul de ultimă clipă a conducătorului auto Chițac Gheorghe a făcut ca accidentul să nu se soldeze cu consecințe deosebite. Rotareille Violeta, ani, completează grupul de 15 copiilor accidentați. Cea în cauză angajîndu-se în fugă în traversarea străzii Karl Marx din Botoșani, a fost surprinsă în apropierea unei treceri pietonale de autoutilitara condusă de Dumitru Avieriței. Șirul exemplelor ar putea continua. Cele prezentate constituie un avertisment adresat atît părinților cit și conducătorilor auto în legătură cu obligațiile legale și morale ce le revin în sensul protecției rutiere a copiilor. (loan Itusu). CLOpOTUL • Vineri 17 iulie 1987 • în finala pe județ a Cupei României la fotbal, Avîntul M. Eminescu — Sănătatea Darabani 1—4. • în întîlnirile de duminică pentru promovare în campionatul județean de fotbal, categoria Onoare s-au înregistrat rezultatele : Șoimii Oneaga — Spicul Iacobeni 4—3 și Recolta Sulița — Agricultorul Pomîrla 3—0. • Duminică la orele 17:30, pe terenul A.S. Victoria din municipiu va avea loc meciul retur din cadrul barajului pentru promovare în divizia C la fotbal, între echipele ASSAI Botoșani și Celuloza Piatra Neamț. In prima întîlnire, nemțenii au cîștigat cu 2—0. Botoșănenii au prima șansă. Succes ! • Ultimul termen pentru efectuarea transferărilor la fotbal este 25 iulie. .Trofeul Fair play — Clopotul. Odată cu încheierea campionatului județean de fotbal a fost posibilă și ierarhizarea echipelor care activează în acest eșalon din punctul de vedere al sportivității manifestate de componenții formațiilor de-a lungul celor 28 de etape ale campionatului. Această întrecere închinată corectitudinii, respectului față de adversari, conducători de joc și suporteri, închinată nobilelor idealuri ale sportului în genneral, a ajuns, de astă dată, la cea de-a treia ediție. Reamintim din regulamentul trofeului că, la startul campionatului tuturor echipelor li s-au atribuit clte 200 de puncte. Ulterior, echipele ale căror jucători au primit cartonașe galbene sau roșii sau au comis alte abateri de la regulamentul de joc au fost penalizate pe măsura gravității abaterilor săvârșite. Organizatorii acestei întreceri — Gazeta „Clopotul" și Comisia județeană de fotbal — Vremea caniculară a lunii lui cuptor ține morțiș să ne bage la... apă. Și, în această privință spațiul cel mai civilizat și la îndemînă rămîne ștrandul. Care ștrand... „are apa veșnic murdară, nisipul plajei ceva între balast de rîu și arătură de toamnă“ (Gheorghe Bănărescu — Electrocontact); „nu există măcar o oglindă, în în schimb abundă bălăriile“ (Cristina Amiroaie — elevă) ; „prețurile percepute sunt maxime, condițiile oferite... minime“ (Liviu Huțanu—I.T. Moldova). Alături de ștrand, un părculeț de joacă pentru copii, de unde aceștia ies cu hainele murdare din cauza zgurei ce a fost împrăștiată și nebătătorită. La opiniile de mai sus putem adăuga constatările făcute la fața... lacului (artificial), felicită formațiile fruntașe în această întrecere și atrage totodată atenția echipelor din a doua jumătate a acestui clasament pentru numărul mare de abateri comise. La următoarea reuniune a Comisiei județene de fotbal, formației Sportivul Trușești îi va fi înmînată Diploma de onoare pentru cîștigarea acestui trofeu. Dar iată, în întregul său, clasamentul acestei întreceri : 1. Sportivul Trușești 120 puncte, din 200 atribuite 2. Avîntul M. Eminescu 100 Ștrandul arată bine... văzut din avion. Că din apropiere remarcabil este aspectul de paragină organizată. Apa bazinelor trebuie schimbată mai des fiindcă e murdară, cu gunoaie. Se cer reparate dușurilor. La una din baterii din 9 dușuri funcționează deasupra unui canal de scurgere înfundat. La grupurile sanitare nu curge apa. Lipsește din incintă o tonetă cu băuturi răcoritoare. Cofetăria din preajmă se vede că nu-și cunoaște încă vecinii dar nici interesele? în stiigă, la intrare, în condiții de igienă precară, un cetățean prepară și vinde vată de zahăr pentru copii. Ar fi necesar pentru cazuri urgente și instalarea unui telefon public. Subscriem toate aceste pretenții pe deplin justificate la pretențiile financiare ale celor care patronează ștrandul (C. S. Botoșani) și, vrînd , nevrînd, și o parte din timpul nostru liber. Vai GURALIUC La ștrand sau la... baltă ? 3. ASSAI Botoșani 95 4. Spicul Iacobeni 90 5. Voința Șendriceni 80 6. Sănătatea Darabani 75 7. Avîntul Albești 75 8. Speranța Dumbrăvița 55 9. Acumularea Rogojești 55 10. Victoria Săveni 50 11. Ceramica Dorohoi 40 12. Flacăra Flămînzi 35 13. Unirea Stăuceni 15 14. Viitorul Dersca 0 EMINESCIANA • EMINESCIANA • EMINESCIANA • EMINESCIANA Eminescu Si longa 1. S-a scris mult despre poetul Mihai Eminescu și istoricul Nicolae Iorga, și acesta despre poet, dar nu s-a scos în relief ideologia lor culturală, care duce la un paralelism de idei revelator, privind poporul român și patrimoniul lui popular, Mihai Eminescu a cunoscut de tînăr poporul și pămîntul românesc: „Intîmplarea m-a făcut — a mărturisit el — din copilărie încă, să cunosc poporul românesc (...) în cruciș și-n curmeziș...“. In drumețiile sale, N. Iorga a străbătut și el întreg pămîntul românesc, însemnîndu-și tot ce i se părea valoros din punctul de vedere al locuitorilor, al frumuseții peisajului, al istoriei și etnografiei : „Am descoperit, vale de vale, povîrniș de povîrniș, tot cuprinsul țării mele..“ — nota el. Eminescu a scris despre ființa noastră etnică, despre cultura materială și spirituală, despre particularitățile, îndeletnicirile și specificul național românesc. Descriind înfățișarea fizică și psihică a poporului român, poetul l-a caracterizat cu o siguranță rar întîlnită, trăsăturile fundamentale dintre ale poporului nostru, el subliniază bunătatea, una: „Iubesc blîndețea și om eacest popor — scrie el — bun, blind, omenos...“. Etica lui e un reflex al felului de trai. Poetul mai menționează și explică și alte trăsături specifice ale poporului nostru: „Românii au fost popor de ciobani... de acolo multele tipuri frumoase... de-acolo cumințenia românului, care ca cioban a avut multă vreme ca să se ocupe cu sine însuși, de acolo limba spornică și plină de figuri, de acolo simțămîntul adînc pentru frumusețile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo povești, cîntece, legende, cu-n cuvînt de acolo un popor plin de originalitate și de-o feciorească putere, formată printr-o muncă plăcută, fără trudă“. M. Eminescu a reținut trăsăturile definitorii autentice ale poporului nostru. Toate la un loc au făcut ființa noastră națională cu originalitatea și specificul ei propriu, cu cultura și civilizația ei. Grațian JUCAN LEGENDARĂ „Uneori, dinspre pădure, spre lac, vine un cerb. Stă ce stă, și pleacă“. (Spuse de un băiet din Ipotești) Dintre stele dintre nori, ca un Zeu ori un Sihastru vine un cerb adeseori, către lacul cel albastru. Rămuriș de codru poartă, pasu-i plin de sinciune. Pare că deschide o poartă dinspre și-nspre o minune. Din înalt o stea pe apă ca un strop de galben nufăr. Ceasu-i sfînt cînd se împacă este în tăcere sufăr. Cerb și stea vin să se-adape, se-ntîlnesc adine și-n altul. Ceasu-i sfînt, să nu ne scape Poate-i EL și trece-n ALTUI.. Un băiet, l-a dus norocul, îmi arat-o-nfiorare. Cerb și stea își cară locul pentr-o nouă înălțare. Cer și lut iar se-mpreună pavăză le este Apollo cel ce veșnicu-n cunună. Des plecat, mai sunt acolo. Iloria VASILONI La semnalele___ noastre critice CLEMENȚA. Gestionarul Victor Filip din satul Vlădeni, comuna Frumușica — nu se semnalează într-o scrisoare — și-a cam făcut de cap în relațiile cu cumpărătorii." Conducerea UJECOOP ne informează că la un inventar efectuat în ianuarie 1987 i s-a stabilit o lipsă în gestiune de 11.865 lei iar la alt inventar din 10 februarie a.c. i se găsește un plus în gestiune de 6.781 lei. (Uite popa, nu e popa !). Conducerea cooperativei i-a ridicat gestiunea și i-a schimbat locul de muncă. Om in vîrstă, în prag de pensionare, Victor Filip s-a tras cu... păhărelul, în loc să ajungă la pensie cu obrazul curat... O CEAINĂRIE, așa se intitula o notă critică publicată în ziarul nostru. Întreprinderea Plafar ne informează că este prevăzut a se realiza o asemenea subunitate comercială la parterul blocului 12 A-1-B din ansamblul de locuințe Calea Națională II din municipiu, cu termen de punere în funcțiune în cursul anului 1988.