Clopotul, 1987 (Anul 43, nr. 4803-4854)

1987-07-17 / nr. 4831

Ion MAXIMIUC DE­­IVORBA­:" CU CITITORII Victor Iacob — Vorona : Din amplul răspuns elaborat pen­tru dv. de către ec. Mihai Bo­­ghițoiu de la ICAPPA Botoșani reținem spre atenția și altor cititori normele de timp ce se acordă rutieriștilor pentru e­­xecutarea întreținerilor și re­parațiilor (Ordinul MAIA 109/ 1983); întreținerile zilnice și reviziile tehnice fac parte din activitatea de fiecare zi și sunt cuprinse în timpul normal pen­tru transport, timp ce se retri­­buie în acord ; întreținerea pe­riodică 1 (T. P. — 1) este de 3 ori la 650 litri consum moto­­rină și se retribuie în regie ; întreținerea periodică 2 (I. P. — 2) este de 5 ore la un con­sum de 1300 litri motorină și, de asemenea, se retribuie în re­gie ; pentru reparații curente se acordă 23 ore la un consum de 5200 litri motorină și se re­tribuie tot în regie iar pentru reparații curente la remorci se acordă 30 ore la 12 000 ore transport și se retribuie în a­­celași fel. Efectuarea acestor lucrări poate interveni mai timpuriu sau mai tîrziu dar a­­cestea sunt normativele care trebuie respectate. Efectuarea lor se justifică pe baza unei foi de lucru în care se specifi­că fiecare fază în parte și du­rata ei. In cazul cînd aceste lucrări se fac în unități specia­lizate, rutieristul este obligat să execute alte lucrări în com­pensație pentru a acoperi timpul respectiv normal de muncă și retribuția cuvenită. Liceul Agroindustrial Boto­șani . Reținem că Răpăteanu Ion („Pornind de la o bere"­, Clopotul din 29 mai) nu este elevul dv. Cealaltă școală n-a reclamat faptul ! Constantin I. Damian — Albești, Vasile C. Abalașei — Răuseni (Rediu), Ion D. Cojocaru — Bucecea, Gheorghe Pavel — Tătărășeni, Teodor Pînzaru — Strahotin (Dîngeni), Ioan Purice — Bo­toșani ; Victor Dragoman — Guranda, Petru Ionaș — Știu­­biciu­. Răspunsurile la proble­mele pe care le-ați ridicat în scrisorile adresate redacției v-au parvenit pe alte căi. Gh. Crap — Corni: Hotărîrea UNCAP nr. 6/1976 stabilește că membrii cooperatori nu pot primi moștenire mai mult de 250 m.p., respectiv suprafața ocupată de construcții pro­prietate personală. Tovarășul Mihai Gheorghiu, șeful Ofi­ciului de cadastru, precizează că N­.C.M. 308/1953 nu se mai aplică în perioada actuală. De­ținătorii de teren sunt obligați să probeze dreptul de proprie­tate cu acte. Daniel Topală — Botoșani. Subiectul a mai fost abordat in ziar recent. Silvia Gh­ereniuc — Cîndești II.­ Studii de muzică populară pu­teți urma la Școala de artă populară Botoșani. Aveți posi­bilitatea să vă afirmați pe sce­nele „Cîntărîi României“. Ma­rin Isac — Suharău . Cererea dv. a fost soluționată favora­bil la fața locului de tovarășul președinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Gheorghe Groza. Oa­menii în etate, care la data pensionării (în 1969) dețineau lot, îl dețin în continuare. Dar 15 ani ! Elena I. Aciobăniței și Elena I. Pălimani — Gorbă­­nești, Maria Mariciuc — Bui­­măceni, Alexandru Ciornei — Mihălășeni, Ana V. Dumitraș — Grivița, Cordăreni, Dumi­tru Ficiuc — Săveni . Vi s-a răspuns pe altă cale. A. P. Sandu — Vlăsinești: N-am priceput ce vreți. Zicerea cu „mintea de pe urmă" nu-i vor­bă în vînt ! Veronica Catană — Stîncești: Ați adresat o ce­rere în acest sens biroului exe­cutiv al consiliului popular co­munal? Discutați chestiunea și cu primarul. Valentina Bur­­gheană — Florentin Corneschi — Botoșani. Vi s-a răspuns di­rect de către tovarășii de la D.P.M.O.L care au discutat cu dv. FOTBAL La finalul campionatului județean S-a încheiat și ediția 1986- 1987 a Campionatului jude­țean de fotbal. Pe primul loc, cu 50 de puncte, golaveraj + 64, cu numai două înfrîngeri, s-a situat echipa ASSAI Boto­șani, formație pregătită de me­dicul Emil Alexa. Această po­ziție de lideră a echipei boto­­șănene este urmarea firească a seriozității și competenței în pregătire, a constanței în e­­voluții. Dintre momentele acestei e­­diții de campionat, se cuvine să zăbovim asupra fermității cu care a acționat conducerea Consiliului Orășenesc de Edu­cație Fizică și Sport Săveni ca­­re a sancționat cu asprimea cuvenită jucătorii echipei Vic­toria din localitate, fotbaliști care nu s-au angajat pe deplin în luptă în partida cu Sănăta­­tea Darabani, în urma respec­tivei înfrîngeri, săvinenii, cam­pioni de toamnă, nemaiputînd aspira, în final, la locul întîi în campionat. Se cuvine evidențiată echi­pa de juniori Sănătatea Dara­bani, formație pregătită de profesorul Chirica Pușcașu, formație care a ocupat locul întîi în întrecerea juniorilor. In campionatul județean s-au evidențiat prin evoluții con­stant bune jucătorii Cristi An­­dronache, Ioan Hrișcanu și Bobi Culiniuc, toți de la Avîn­­tul Mihai Eminescu precum și Cornel Mihăileanu, de la Spe­ranța Dumbrăvița. In seriile categoriei Promoție s-au clasat pe primul loc, cu dreptul de a participa la bara­jul pentru promovarea în cam­pionatul județean echipele A­­gricultorul Pomîrla, Recolta Sulița, Șoimii Oneaga și Spicul Avrămeni. Constantin UNGUREANU președintele Comisiei județene de fotbal Clasamentul Campionatului județean de fotbal 1. A.S.S.A.I. Botoșani 28 24 2 2 79—15 50 2. Sănătatea Darabani 28 22 2­4 70—22 46 3. Ceramica Dorohoi * 28 21­0 7 81—24 41 4. Viitorul Dersca* 28 19 1­8 74—58 38 5. Victoria Săveni 28 18 1 10 88—39 36 6. Voința Sendriceni 28 14 1 13 69—76 "29 7. Avîntul Albești * 28 12 3 13 48—47 26 8. Avîntul M. Eminescu 28 1­3 0 15 68—73 26 9. Spicul Iacobeni * 28 12 2 14 58­—61 25 10. Unirea Stăuceni 28 12 1 15 61—73 25 11. Sportivul Trușești 28 10 1 17 55—68 21 12. Flacăra Flămânzi * 28 10 2 16 43—60 21 13. Speranța Dumbrăvița 28 7­1 20 50—89 15 14. Acumularea Rogojești * 28 5 2 21 31—82 10 15. Zorile Vorniceni * 28 2­0 26 20—108 2 * Echipe penalizate pentru nedisputarea jocurilor de ju­niori. Prezența mai puțin contro­lată a copiilor pe drumurile publice ori în imediata apro­piere, nesupravegherea celor care în această perioadă își petrec vacanța în alte locali­tăți decât cele de domiciliu, ne­atenția manifestată în timpul conducerii de către cei aflați la volanul autovehiculelor și intensificarea simțitoare a tra­ficului rutier au constituit doar cîteva împrejurări care au favorizat producerea în ul­timele zile a mai multor acci­dente de circulație. Astfel, mi­cuța Surugiu Daniela, în vîrs­­tă de 2 ani, a fost accidentată grav în comuna Roma de ve­hiculul cu tracțiune animală condus de Curelaru Constantin ce se găsea în stare avansată de ebrietate . Stîngaciu Came- Atenție la copii­­­ lia, de 11 ani, din municipiu, a pătruns necontrolat pe ca­rosabil unde numai reflexul de ultimă clipă a conducăto­rului auto Chițac Gheorghe a făcut ca accidentul să nu se soldeze cu consecințe deosebi­te. Rotareille Violeta, ani, completează grupul de 15 co­piilor accidentați. Cea în cau­ză angajîndu-se în fugă în traversarea străzii Karl Marx din Botoșani, a fost surprinsă în apropierea unei treceri pie­­tonale de autoutilitara condu­să de Dumitru Avieriței. Șirul exemplelor ar putea continua. Cele prezentate con­stituie un avertisment adre­sat atît părinților cit și con­ducătorilor auto în legătură cu obligațiile legale și morale ce le revin în sensul protecției rutiere a copiilor. (loan Itusu). CLOpOTUL • Vineri 17 iulie 1987 • în finala pe județ a Cu­pei României la fotbal, Avîn­­tul M. Eminescu — Sănătatea Darabani 1—4. • în întîlnirile de dumini­­­că pentru promovare în cam­pionatul județean de fotbal, categoria Onoare s-au înre­gistrat rezultatele : Șoimii O­­neaga — Spicul Iacobeni 4—3 și Recolta Sulița — Agricul­torul Pomîrla 3—0. • Duminică la orele 17:30, pe terenul A.S. Victoria din municipiu va avea loc meciul retur din cadrul barajului pentru promovare în divizia C la fotbal, între echipele ASSAI Botoșani și Celuloza Piatra Neamț. In prima întîlnire, nemțenii au cîștigat cu 2—0. Botoșănenii au prima șansă. Succes ! • Ultimul termen pentru e­­fectuarea transferărilor la fot­bal este 25 iulie. .Trofeul Fair­ play — Clopotul. Odată cu încheierea campio­natului județean de fotbal a fost posibilă și ierarhizarea e­­chipelor care activează în acest eșalon din punctul de vedere al sportivității manifestate de componenții formațiilor de-a lungul celor 28 de etape ale campionatului. Această între­cere închinată corectitudinii, respectului față de adversari, conducători de joc și suporteri, închinată nobilelor idealuri ale sportului în genneral, a ajuns, de astă dată, la cea de-a treia ediție. Reamintim din regula­mentul trofeului că, la startul campionatului tuturor echipe­lor li s-au atribuit clte 200 de puncte. Ulterior, echipele ale căror jucători au primit carto­nașe galbene sau roșii sau au comis alte abateri de la regu­lamentul de joc au fost pena­lizate pe măsura gravității a­­baterilor săvârșite. Organizatorii acestei între­ceri — Gazeta „Clopotul" și Comisia județeană de fotbal — Vremea caniculară a lunii lui cuptor ține morțiș să ne bage la... apă. Și, în această privință spațiul cel mai civi­lizat și la îndemînă rămîne ștrandul. Care ștrand... „are apa veș­nic murdară, nisipul plajei ce­va între balast de rîu și ară­tură de toamnă“ (Gheorghe Bă­­nărescu — Electrocontact); „nu există măcar o oglindă, în în schimb abundă bălăriile“ (Cristina Ami­roaie — elevă) ; „prețurile percepute sunt maxi­me, condițiile oferite... mini­me“ (Liviu Huțanu—I.T. Mol­dova). Alături de ștrand, un părculeț de joacă pentru copii, de unde aceștia ies cu hainele murdare din cauza zgurei ce a fost împrăștiată și nebătăto­rită. La opiniile de mai sus pu­tem adăuga constatările făcute la fața... lacului (artificial), felicită formațiile fruntașe în această întrecere și atrage tot­odată atenția echipelor din a doua jumătate a acestui clasa­ment pentru numărul mare de abateri comise. La următoarea reuniune a Comisiei județene de fotbal, formației Sportivul Trușești îi va fi înmînată Diploma de o­­noare pentru cîștigarea aces­tui trofeu. Dar iată, în întregul său, clasamentul acestei între­ceri : 1. Sportivul Trușești 120 pun­cte, din 200 atribuite 2. Avîntul M. Eminescu 100 Ștrandul arată bine... văzut din avion. Că din apropiere remarcabil este aspectul de paragină organizată. Apa ba­zinelor trebuie schimbată mai des fiindcă e murdară, cu gu­noaie. Se cer reparate dușuri­lor. La una din baterii din 9 dușuri funcționează­­ deasu­pra unui canal de scurgere în­fundat. La grupurile sanitare nu curge apa. Lipsește din incintă o tonetă cu băuturi răcoritoare. Cofetă­ria din preajmă se vede că nu-și cunoaște încă vecinii dar nici interesele?­ în stiigă, la intrare, în condiții de igienă precară, un cetățean prepară și vinde vată de zahăr pentru copii. Ar fi necesar pentru ca­zuri urgente și­ instalarea unui telefon public. Subscriem toate aceste pre­tenții pe deplin justificate la pretențiile financiare ale celor care patronează ștrandul (C. S. Botoșani) și, vrînd , nevrînd, și o parte din timpul nostru liber. Vai GURALIUC La ștrand sau la... baltă ? 3. ASSAI Botoșani 95 4. Spicul Iacobeni 90 5. Voința Șendriceni 80 6. Sănătatea Darabani 75 7. Avîntul Albești 75 8. Speranța Dumbrăvița 55 9. Acumularea Rogojești 55 10. Victoria Săveni 50 11. Ceramica Dorohoi 40 12. Flacăra Flămînzi 35 13. Unirea Stăuceni 15 14. Viitorul Dersca 0 EMINESCIANA • EMINESCIANA • EMINESCIANA • EMINESCIANA Eminescu Si longa 1. S-a scris mult despre poe­tul Mihai Eminescu și istori­cul Nicolae Iorga, și acesta despre poet, dar nu s-a scos în relief ideologia lor culturală, care duce la un paralelism de idei revelator, privind po­porul român și patrimoniul lui popular, Mihai Eminescu a cunoscut de tînăr poporul­ și pămîntul românesc: „Intîmplarea m-a făcut — a mărturisit el — din copilărie încă, să cunosc po­porul românesc (...) în cruciș și-n curmeziș...“. In drumețiile sale, N. Iorga a străbătut și el întreg pămîn­­tul românesc, însemnîndu-și tot ce i se părea valoros din punctul de vedere al locuito­rilor, al frumuseții peisajului, al istoriei și etnografiei : „Am descoperit, vale de vale, povîr­­niș de povîrniș, tot cuprinsul țării mele..“ — nota el. Eminescu a scris despre fi­ința noastră etnică, despre cul­tura materială și spirituală, despre particularitățile, înde­letnicirile și specificul național românesc. Descriind înfățișarea fizică și psihică a poporului român, poetul l-a caracterizat cu o si­guranță rar întîlnită, trăsăturile fundamentale dintre ale poporului nostru, el subliniază bunătatea, una: „Iubesc blîndețea și om e­acest popor — scrie el — bun, blind, ome­nos...“. Etica lui e un reflex al felului de trai. Poetul mai menționează și explică și alte trăsături speci­fice ale poporului nostru: „Ro­mânii au fost popor de cio­bani... de acolo multele tipuri frumoase... de-acolo cumințe­nia românului, care ca cioban a avut multă vreme ca să se ocupe cu sine însuși, de acolo limba spornică și plină de fi­guri, de acolo simțămîntul a­­dînc pentru frumusețile natu­rii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bo­gate, de acolo povești, cîntece, legende­­, cu-n cuvînt de a­­colo un popor plin de origina­litate și de-o feciorească pute­re, formată printr-o muncă plăcută, fără trudă“. M. Eminescu a reținut trăsă­turile definitorii autentice ale poporului nostru. Toate la un loc au făcut ființa noastră na­țională cu originalitatea și spe­cificul ei propriu, cu cultura și civilizația ei. Grațian JUCAN LEGENDARĂ „Uneori, dinspre pădure, spre lac, vine un cerb. Stă ce stă, și pleacă“. (Spuse de un băiet din Ipo­­tești) Dintre stele dintre nori, ca un Zeu ori un Sihastru vine­ un cerb adeseori, către lacul cel albastru. Rămuriș de codru poartă, pasu-i plin de sin­ciune. Pare că deschide­ o poartă dinspre și-nspre o minune. Din înalt o stea pe apă ca un strop de galben nufăr. Ceasu-i sfînt cînd se împacă este în tăcere sufăr. Cerb și stea vin să se-adape, se-ntîlnesc adine și-n altul. Ceasu-i sfînt, să nu ne scape Poate-i EL și trece-n ALTUI.. Un băiet, l-a dus norocul, îmi arat-o-nfiorare. Cerb și stea își cară locul pentr-o nouă înălțare. Cer și lut iar se-mpreună pavăză le este­­ Apollo cel ce veșnicu-n cunună. De­s plecat, mai sunt acolo. Iloria VASILONI La semnalele___ noastre critice CLEMENȚA. Gestionarul Victor Filip din satul Vlă­­deni, comuna Frumușica — nu se semnalează într-o scrisoare — și-a cam făcut de cap în relațiile cu cumpărătorii." Con­ducerea UJECOOP ne infor­mează că la un inventar efec­tuat în ianuarie 1987 i s-a sta­bilit o lipsă în gestiune de 11.865 lei iar la alt inventar din 10 februarie a.c. i se gă­sește un plus în gestiune de 6.781 lei. (Uite popa, nu e popa !). Conducerea cooperati­vei i-a ridicat gestiunea și i-a schimbat locul de muncă. Om in­ vîrstă, în prag de pensio­nare, Victor Filip s-a tras cu... păhărelul, în loc să ajungă la pensie cu obrazul curat... O CEAINĂRIE, așa se in­titula o notă critică publica­tă în ziarul nostru. Întreprin­derea Plafar ne informează că este prevăzut a se realiza o a­­semenea subunitate comercia­lă la parterul blocului 12 A-1-B din ansamblul de locuințe Calea Națională II din mu­nicipiu, cu termen de punere în funcțiune în cursul anului 1988.

Next