Concordia, 1867 (Anul 7, nr. 1-50)
Concordia_1867_07-12 - 1867-11-30 / nr. 91
r Anulu VII. 91. 557. Pestea, Joi, 12. dec. 30. nov. 1867 Ese de doue ori in septemana Joia si Dontincra. *1 Preliulu pentru Austria s pre amii intregu.....................10 ft. v. a. pre jumetate de amii........... îi tt. v. a. pro trei lune.......................... 3 H. v. 4. Pentru Romania si Strainetate. pre anii intregii...................14 fl. v. a. prejumetate......................... 7 fl. v. a. , pre trei lune........................3 fl. 50cr. CONCORDIA. r n ur a l Prenumeratiunea se face la „Editura Concordiei“ ora corespund intrele la Redactiunea diurnalului Straja Brodariei (Stickergasse) Nr. 1, unde sunt a se adresa tote scrisorile ce privesc: administratiunea, spedititinea, etc. Scrisori nefrancate si corespundiutie anonime nu se primesen. Scriptele nepublicate se vorn arde. Pentru insertiunea publicatiunilor s au a se respunde 10 cr. de linia. — Pretium timbrului imp. reg. a 30 cr. pentru una publicare, e a se tramite de odata cu insertiunea, altmintrea nu se primesce. Unu unu singuratecu costa 10 cr. v. a. & C . .. DIURNALU POLITICU SI LITERARIU. ................— —Jk REVIST’A INTERIORA. Pest’a , 12. dec. 30. nov. 1867. Desbaterile dietali pentru primirea detorielorn de stătu inca nus’au tinutu ,• oratorii se silescu se chiarifice tém’a mai lamuritu , ca asia se multiemeasca sitiritele, si se faca cunoscuții , cumca suportarea acestora sarcini grele , e o necesitate politica. Noi in diuariulu nostru amu pledatu odata pentru reducerea cameteloru, care — precum credemu si acuma — va si urma, inse — precum se demustra — in momintele de facta n’ar fi consultu fara ruinarea creditului, de care Ungaria are mare trebuintia. Nevoindu cei ce s’au insinuatii a se abtiene de la vorbire, in siedintia secreta s’a decisu, ca siedintiele se se continue nentreruptu — chiar’ si dominec’a si in serbatori — de la 10 ore pana la 4 ore d. am. Prin aceast’a neobosita si energiosa lucrare va fi cu potintia, ca pana la craciunu se se primesca nu numai acestu projeptu de lege , ci si alu treilea pentru comerciu si vama. Ministrulu de culte in vorbirea sa de eri aretandu necesitatea aliantiei Ungariei si mai alesn a soiului magiam cu Austria, intre altele facil alusiuni la ore si care periclu , ce ar amenintia nu numai imperiulu intregu, ci si Ungari’a — pentru cuventu, că s’ar’ ivi nisce teorie, in cari termenii stateloru nu s’ar’ croi după istoria, ci după filologia, si s’ar’ pregăti pentru venitoriu geografii si mape noue. Periclulu acest’a — precum dise — ne amenintia chiar’ in momentele de facta. Noi in privinti’a acést’a nu i secundamu, caci poporele Ungariei numai atunci ar’ gravita ia afara, daca nner’a lom propria unde s’au nascutu s’ar’ senti înapoiate, nerespeptate si ignorate. Dela guvernu si dela majoretatea dietei aterna, ca prin indestulirea justa a natiunalitatilor, să se delature periclulu eventuale, despre care dnulu ministru face amentire. Deputaţii dietali de natiunalitate nemagiara făcu pregătiri pentru formarea unui clubii politiconationale, deoblegandu-se a pasi solidarmente in tote cestiunile politice. Precum cunoscemu noi părerile unora, încercarea nu va succede, caci pana acura’a numai 12 s’au augagiatu. ti’a intieleptului patriei, sustienendu-se decisiunea de mai ’nainte. Represent. Kuba asterne casei o noua petitiune, cerendu in ace’a a se desdauna d’in accedintiele contibutionali toti cei ce suferira daune cu ocasiunea resbelului prusso-austriacu. Urméza pertraptarea objeptului ala treilea pusu la ordenea dilei, adeca projeptulu de lege privitoriu la primirea unei parti d’in rentele anuali ale detorieloru de statu care se cetesce de ’npreuna cu raportulu comisiunii centrali referitoriu la acestu projeptu. Josifu M a d a r a se intrerumpe cetirea raportului, poftindu cetirea propunerii sale făcute iu objeptulu ce este pre tapetu, seu punerea acelei propuneri la ordenea dilei pentru altadata. Fr. D e á k dice câ referindu-se propunerea dlui Madarász la cestiunea de pre tapetu, se se iee asta-di la desbatere. Cas’a primesce propunerea dlui D e á k. Ministrulu de finantia recumenda casei primirea raportului comisiunii centr., sustienendu dreptulu ministeriului de a si face observatiunile la puntulu ultimu alu raportului. Col. T i s z a doresce se nu se iee la pertraptare projeptulu de sub intrebare, si in privinti’a acést’a pune pre iné s’a casei o motiune, in care se cere aretarea venituriloru si a speseloru statului ungurescu; câci numai asia se pote determină suma , cu care Ungaria are se contribuiésca la rentele anuali ale detorieloru imperiului. B. Gavr. Kémény folosindu-se de positiuni matematece pledéza pre langa pertrapterea projeptului d’in cestiune. Finindu-si vorbitoriulu cuventarea, presiedintele dice, cu pertraptarea moțiunii lui Madarász numai neluandu-se la pertraptare projeptulu pusu la repetu — s’ar pote intempla asta di. Er’ Simonyie de parerea, ca moțiunea dlui Madarász trebue se se desbata de-odata cu projeptulu. După acest’a vorbesce Gavr. Várady in contra pertraptarii projeptului, partinindu motiunea lui Col. Tisza. Ministrului. Jos. Eötvös pledéza pre langa projeptu, afirmandu, ca ruinarea finantiaria a tiereloru d’incolo de Lati’a ar fi o calamitate pentru Ungari’a care prin restituirea constitutiunii si-a castigatu libertate, (strigări: se traiasca!) si libertatea e acelu remediu , prin care unu statu se pote inaltia la infiorire. Siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. am. Disputele se vom continua luni. tiunea ace’a nu contiene ceva periculosu pentru nedependinti’a si autonomi’a tierii. Paulii H u n favu incepe fîrulu cuventariloru, demonstrandu d’in sanctiunea pragmateca necesitatea aliantiei intre Ungari’a si cea lalta parte a imperiului, care aliantia numai priminduse projeptulu d’in cestiune — pote asecura sustarea imperiului, a cărui ruinare neci oposetiunea moderata nu o doresce. Vorbitoriulu afirma, ca nu esiste (?) cetatianu in tiera, care cumpenindu relatiunile fara preocupare, ar fi in contra principieloru majoretatii dietei. Deci elu primesce projeptului de base a discutiunii speciali. Ales. Nikolits se incerca a combate aserțiunile dnnloru,b. Eötvös si b. Gav. Kemény, si a sustiene argumentatiunile opusetianistiloru. Jos, Bánó afirma, câ articlulu 12 delege d’in 1867 e precursorele unui venitoriu mai ferice, si câ înflorirea Austriei e unu mare avantagiu pentru tier’a ungureasca; deci trebue a sprijini desvoltarea Austriei, caci nefacendu acést’a, ungurii ar’ comite unu mare pecatu. Primesce projeptulu ministeriale de base pentru desbaterile speciali. Borcsânyi afla bas’a sustarii unui statu mai alesu in relatiunile fînaciarie ale aceluia; apoi desfasiurandu starea presinte a tierii, aprobéza procedur’a majoretatii si primesce projeptulu d’in cestiune de basea pertraptarii speciali. Discutiunea generale asupra objeptului de pre tapetumane se va continuă. DIET’A UNGARIEI. Siedinti’a casei repr. de la 7. dec. 1867. Presied: Car. Szentiványi. Notariu: jud. Horváth. Ministri: cont. Jul Andrássy, b. Jos. Eötvös, M. Lónyay, b. Adalb. Wenkheim, Balt. Horváth si Stef. Gorove. La ordenea zilei este: 1) votarea definitiva asupra proieptului de lege referitoriu la cuot’a speseloru comuni de statu; 2) desbaterea propunerii făcute prin ministrulu finantieloru in privintia alegerii unei comisiuni permaninte pentru trebele finantiarie; 3) incepera pertraptarii proieptului de lege privitoriu la primirea unei parti din rentele anuali ale detoriei de statu. Se cetesce si autentica protocolulu siedintiei de eri, si intemplandu-se acest’a, presiedintele presinta casei credentionalulu noului ablegatu Andreiu Molnar si mai multe petitiuni, cari se transpunu la comisiunile respective. Apoi notarialii cetesce d’in nou projeptulude lege referitoriu la cuot’a speseloru comuni ale statului, si la întrebarea presiedintelui majoritatea membriloru casei se dechiara pre langa primirea projeptului. Intemplandu-se acestea, se cetesce propunerea ministrului de f i na n ti a pentru esmiterea comisiunei permaninte pentru trebele fin., constatoria d’in 15 membri. Comisiunea acest’a după propunerea ministrului va ave a da opiniune prealabile la tote cestiunile finantiarie înainte de a veni acelea la desbatere incas’arepr. Cas’a primesce cu unanimitate propunerea acest’a. Franciscu Deák nuse crede a fi mai cu scopu a compune comisiunea acést’a numai d’in 9 membrie specialitate. Ci de astadata nu i se impleni dorin Siedinti’a casei repr. de la 9. d.c. 1807. Presiedinte: Car. Szentiványi. Notariu: jud. Horváth. Ministri: conte Jul. Andrássy, b. Josef Eötvös, M. Lónyay, b. Adalb. Wenkheim si Stefanii Gorove. La ordenea zilei este: 1) presintarea sieduleloru de votisare asupra membriloru comisiunii esmitende pentru trebele financiarie; 2) continuarea disensiunii proiectului de lege privitoriu la primirea unei parti d’in rentele detorieloru de statu. Cetindu-se si autendicandu- se protocolulu siedintiei ultime, presiedintele presinta casei raportulu lui Franc. Pulszky referitoriu la colectiunea numismatica a lui E d e s b a c h e r, care se transpune — d’in preuna cu cate va petitiuni — la comisiunea petitionaria. Apoi se presinta siedulele de votisare pentru membrii comisiunii financiarie. Itesultatulu se va enunciâ mane. Inainte de a se continua disensiunea întrerupta ori, Alesandru Csiky interpeleza pre ministrulu pentru aperarea tierii, câ eu a cui imputerire ordena ministru recrutare pre anulu 1868? Ministr. presiedintele Andrássy respunde dechiarandu, cumca neavendu la mana ordenatiunea cestioata, nu pote dă interpelantelui de slusirile trebuintiose pana mane , ci si pana atunci asecuréza pe interpelatoriu , ca ordena Mișcări electorali in Croati’a. D’in alegerile template pana acuma in Croati’a, daca e se credemu scriiloru ce ni le aducu jurnalele magiare si germane — se pote combina cu probabilitate la o majoretate aplecata la uniunea cu Ungari’a; — sau mai bine la o majoretate compuse d’in unionist! Ca cetitorii nostri se pota precepe , cum de unionist au prospecte de a fi in majoretate vomu reproduce unele schitte d’in programele ale acestora doue partite , cari in pacine diferescu una de alta. In program’a „partitei nationale liberale“ se dice, cu opusetiunea contra centralisatiunii a nascutu ideea , de a intra in confederatiune cu Ungaria , care idea si afla espresiune in „Uniune.“ Partit’a natiunale pretinde, ca regatulu triunitu se fia represintatu in delegatiunea coronei unguresci prin unu numeru corespondietoriu de delegati, cari se vom alege de a dreptulu d’in sinulu dietei croate. Esistinti’a nationale a croatiloru si-afla espresiunea in urmatoriele : 1. in modulu de divisiune a obligaminteloru, in cari Croati’a impreuna cu Ungari’a pre calea delegatiuniloru ar’ despune collective in privinti’a întregului teritoriu alu coronei unguresci; 2. in modulu de administratiune a causeloru recunoscute de comuni (comerciu si comunicatiune); 3. in nedependinti’a perfepta a regatului triunitu in ce’a ce privesce administratiunea publica si justiti’a; 4. in intregitatea teritoriului. Intregitatea teritoriale consta in conessiunea si in indivisibilitatea teritoriului regatului triunitu in tote acele parti, cari compunu regatulu triunitu in intielesulu articlului 42 d’in 1861. Si in urma in reincorporarea Dalmatiei si in perfept’a disolutiune a confiniului militariu. „Partit’a unionista,“ care se ingrupeaza in giurulu lui Zsivkovics in program’a sa pretinde : 1. nedependinti’a politica si nationale a regatului triunitu, carea s’ar’ garanta in dreptulu Croatiei de a-isi aduce legi si a se administra cu totulu separatu si nedependinte de la Ungaria, „in tote afacerile cultului, instructiunei , administratiunii interne si a justitiei“ in intielesulu §. 3. d’in articlulu 42, de la 1861, a caruia (dreptu) corollariu necesariu este stavenirea budgetului recerutu de autonomia; 2. Croati’a recunosce ulteriorii dualismulu de statu austriacu magiami, prin urmare doresce a intra in uniune cu Ungaria in privinti’a toturor afaceriloru cari trecu marginile auto-