Constructorul, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 14-15)

1950-04-02 / nr. 14

MĂREȚELE SARCINI ALE CONSTRUCTORILOR Nicicând n’au răsărit pe în­tinsul țării noastre atâtea șan­tiere de construcție ca în ulti­mii ani! In­ marile centre indu­striale sau în regiunile unde în trecut plugul de lemn deabîn zgâria pământul, pe văile ape­lor și în stepele arse de soare ale D­obrogei, poporul muncitor ridică fabrici noi, uzine noi, orașe noi. Avem mărețele șan­tiere ale Canalului Dunăre-Ma­­rea Neagră și al „Casei Scân­teii". Anul trecut s’a construit cât n’a fost în stare burghezia să construiască în zece ani. A­­nul acesta se va construi și mai mult și din ce în ce mai mult în fiecare an. Muncitorii și tehnicienii con­structori au reușit anul trecut să facă față cu cinste sarcinilor Planului de Stat. Desvoltând întrecerea socialistă pe șantie­re, luptând pentru o mai bună organizare a muncii, introdu­când și folosind înaintatele me­tode sovietice de muncă, ei au isbutit să realizeze programul de construcții, deși în primul semestru al anului 1949 fusese un gol însemnat în îndeplinirea programului. Pe măsura înaintării noastre spre socialism sporesc și sarci­nile constructorilor. In cursul a­­cestui an, ei trebue să realizeze cu­­ 50 la sută mai multe lucrări de construcții decât anul trecut, să ridice cu 25 la sută producti­vitatea muncii, să reducă prețul de cost cu 18 la sută ,să facă lucrări de calitate superioară. Pentru realizarea acestor sar­­cini de mare cinste și răspun­dere trebuesc mobilizate efor­turile tuturor muncitorilor și tehnicienilor constructori, tre­bue desvoltată fără încetare în­trecerea socialistă. Hotărîrea recentă a Consiliu­lui de Miniștri cu privire la executarea lucrărilor de con­strucții prezintă o importanță deosebită în lupta muncitorilor constructori pentru îndeplinirea sarcinilor Planului de Stat. Ea scoate la iveală problemele cele mai arzătoare în construcții și stabilește o serie de măsuri concrete pentru îmbunătățirea muncii în acest important sec­tor al economiei naționale. Hotărîrea subliniază în pri­mul rând sarcina „utilizării cu cea mai severă economie materialelor de construcții, prin a întărirea spiritului gospodăresc pe toate șantierele, prin ținerea unei evidențe stricte a între­buințării materialelor, precum și prin folosirea judicioasă pe scară cât mai largă a materia­lelor locale și a resurselor in­terne"... Utilizarea cât mai rațională a materialelor, odată cu ridica­rea productivității muncii sunt mijloace din cele mai însemnate pentru reducerea prețului de cost, pentru îndeplinirea sarci­nilor Planului de Stat în con­struc­ții, încă din a doua jumătate a finului trecut, pe numeroase șantiere de construcții a înce­put cu avânt lupta muncitorilor constructori pentru realizarea de economii. La Hunedoara, la Jial­a­ți, la Arad, această acțiu­ne a luat forme concrete. Pe firește șantiere s’au organizat o serie de BRIGĂZI SPECIALE PENTRU REALIZAREA DE E­­CONOMII. începutul acestui an fi găsit brigăzile in plină luptă pentru economii, cu o experien­­ță bogată în această direcție. Brigăzi fruntașe, ca cea a lui S­olzinger Martin la Hunedoa­ra, a lui Varga Francisc la A­­rad, a lui Davenco Ionel la Galați, au reușit să economi­sească zeci și sute de mii de lei prin respectarea normelor fie materiale, prin folosirea de mai multe ori a acelorași co­­­frage, prin reducerea rebuturi­lor, utilizarea deșeurilor, etc. Aceste succese se datoresc în mare măsură faptului că orga­nizațiile de partid și sindicale fie pe aceste șantiere s’au preo­cupat de problema economiilor. Sunt însă numeroase șantiere, unde organizația de partid, or­ganizația sindicală și conducerea administrativă n’au acordat și nu acordă importanța cuvenită ace­­stei probleme. Materialele îm­prăștiate și neadăpostite sunt depozitate departe de locul de muncă, ceea ce îngreunează transportul în dauna prețului la cost; deasemeni, organizarea șantierului lasă de dorit, se face risip­ de materiale, iar timpii morți sunt extrem de ri­dicați. Pe șantierul „Dr. Pasteur“, pe șantierul Grivița Textile și pe alte șantiere din Capitală și din provincie, se puteau și încă se pot vedea asemenea lucruri. Astăzi, când ceea ce se construe­­ște în țara noastră aparține po­porului muncitor, construcțiile trebuie să fie cât mai ieftine. Nu este admisibilă nepăsarea, neglijența și lipsa de răspunde­re și de spirit gospodăresc care mai domnesc încă pe multe șantiere. Conducerea admini­strativă a șantierelor este di­rect răspunzătoare de această situație. Organizațiile de partid au datoria să intensifice munca politică pe șantiere, să îndru­meze sindicatele în vederea or­ganizării întrecerii socialiste care să aibă ca un obiectiv de seamă lupta pentru economii, întărirea spiritului gospodăresc. Pentru îndeplinirea planului de construcții și pentru reduce­rea prețului de cost, trebue ri­­dicată productivitatea muncii. Constructorii se pot mândri cu faptul că de pe șantierele lor a pornit anul trecut o minuna­tă mișcare de folosire a metode­lor înaintate sovietice de mun­că și de organizare a muncii. Zidari fruntași ca Ujvaroși Io­sif și Grecu Andrei lucrând du­pă metode sovietice, au depășit de peste zece ori normele în­vechite, sporindu-și simțitor câștigul. Metodele sovietice de muncă trebuiesc generalizate, introdu­se pe toate șantierele, în toate fazele de muncă din construcții. In această acțiune un rol im­portant le revine conducerilor șantierelor care trebuie să asi­gure condițiile necesare ca tot mai mulți constructori să învețe noile metode de muncă. Orga­nizațiile de partid și sindicate­le au sarcina de a conduce și organiza acțiunea de extindere a metodelor sovietice. Trebuie urmat exemplul lău­dabil al zidarului fruntaș A­­postol Gheorghe din Galați ca­re organizează echipe pe baza experienței constructorilor so­vietici, îi învață pe muncitori noile metode și-i lămurește că lucrând după metode înaintate și norme juste ei își sporesc câștigul și contribuie activ la lupta pentru socialism, pentru o viată mai bună Ia ridicarea productivității muncii un rol însemnat îl joacă micile raționalizări și mecani­zări care se pot face pe multe șantiere. De pildă, in numeria­se locuri se întrebuințează în­că sumarul la căratul materia­lului când aceasta s’ar putea face foarte ușor cu ajutorul Ce­nteinerului. S’ar realiza, ast­fel economie de brațe de mun­că, iar productivitatea ar cre­ște. In lupta pentru reducerea pre­țului de cost, muncitorii și teh­nicienii constructori trebue să se călăuzească după un plan concret, întocmit în comun de către conducerea tehnică și ad­ministrativă și de organizația de partid și sindicală a șantie­rului respectiv. O problemă importantă de care depinde în mare măsură îndeplinirea sarcinilor Planului de Stat este reducerea fluctua­ției forțelor de muncă in con­strucții. Numeroși muncitori Constructori aleargă de la un șantier la altul. Pentru reducerea acestei fluctuații, odată cu intensifica­rea muncii politice pe șantiere, trebuie să se ia o serie de mă­suri practice care să-i atașeze pe muncitori de șantierul întreprinderea respectivă. Tre­­i­buie să se îmbunătățească con­dițiile de cazare, de alimentare, să se acorde avantagii muncito­rilor care stau un timp mai în­delungat pe un șantier. Organizațiile de partid si sindicale de pe șantierele de construcții trebue să ridice cât mai multe cadre calificate de muncitori și tehnicieni con­structori atât de necesari uria­șelor lucrări de construcții pe care le va prevedea primul no­stru plan cincinal. In acest scop trebue întărită și desvoltată re­țeaua de școli de calificare și școli speciale, cât mai mulți muncitori să fie îndrumați și încurajați să urmeze aceste școli. Deasemeni trebue organi­zată o acțiune puternică de­ calificare a muncitorilor direct pe șantiere. Pentru realizarea cu succes a acestor sarcini trebue îmbună­tățită munca organizațiilor de partid și sindicale de pe șantie­rele de construcții. Comitetele județene de partid să se preo­cupe îndeaproape de marile șantiere de construcții, să con­stituie organizații de partid a­­colo unde nu există, întărirea vieții de partid pe șantierele de construcții este chezășia înde­plinirii sarcinilor Planului de Stat. Organizațiile sindicale de pe șantiere au importanta sarcină de a organiza din ce în ce mai bine întrecerea socialistă în construcții: întrecerea socialistă trebue să pornească de jos, de­la grupa sindicală și să antre­neze un număr din ce in ce mai mare de muncitori și teh­nicieni, îndeplinirea și depăși­rea programelor zilnice și lu­nare, folosirea pe scară tot mai largă a metodelor sovietice de muncă, realizarea de economii, lupta pentru o calitate superi­oară, ridicarea calificării mun­citorilor — iată câteva obiective de seamă ale întrecerii sociali­ste în construcții. Sub conducerea Partidului, înainte cu forțe sporite, pentru a da Patriei noi fabrici, uzine, locuințe, spitale, terenuri de sport — cetăți de neînvins in lupta pentru pace și socialism! (Articol publicat în ziarul „Scânteia“ Nr. 1.695). EXPOZIJ­Ii „GRAF­CA SOV­ETICĂ“ Sâmbăta trecută s’a inaugu­rat la Casa Prieteniei Româno- Sovietice, expoziția „GRAFICA SOVIETICA", organizată de A.R.L.U.S. Expoziția cuprinde reprodu­ceri și stampe după operele pictorilor : A. M. Gherasim­ov, Cuciîni­si, C. I. Finoghenov, D. A Smarinov, E. A. Chibric, I­. P. Efanov, I. M. Toidze și alții. Aceste opere dovedesc măc­­stria pe care au atins-o pictorii s­ovietici, îmbogățind glorioasa tradiție a artei ruse din secolul trecut prin folosirea metodei realismului socialist. Expoziția a fost vizitată de numeroși oameni ai muncii, care prețuiesc în mod deosebit arta grafică sovietică. Fiecare din lu­crările expuse este o armă pu­ternică în lupta pentru pace. Ele au darul să mobilizeze oa­menii muncii, să le întărească hotărîrea, să-i facă mai dârzi, mai combativi. ____Anul II.­­ No. 14____________4 PAGINI 4 LEI Duminica 2 Aprilie 1950 .,Pentru pace, împotriva ațâțătorilor la război, nicio întreprindere sau instituție în afara întrecerii socialiste“ CHEMARE LA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI TOVARĂȘI, 1 Mai, zi de sărbătoare și de luptă a clasei muncitoare, ziua solidarității internaționale a oamenilor muncii, constitue noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii Schelei pentru Sov­­rompetrol Ochiuri-Dâmbovița, ca și pentru întreaga muncitorime din țara noastră, un puternic imbold în intensificarea luptei pentru obținerea de nouă succese în îndeplinirea și depășirea sar­cinilor din Planul nostru de Stat pe 1950, pentru apărarea păcii. Pentru realizările noastre în producție, în cursul anului 1949 noi am primit Drapelul Roșu al Ministerului Mine și Petrol și al Luniunii Sindicatelor Petrol. Mine și Gaz Metan, însuflețiți de această cinste noi am pornit cu mult elan la desvoltarea și extinderea întrecerii socialiste, la aplicarea pe sca­ră și mai largă a metodelor sovietice, care ne-au ajutat să depă­șim sarcinile din trimestrul I al Planului de Stat pe anul 1950 cu 5 la sută la foraj și să realizăm planul de producție. Noi știm că fiecare tonă de țiței în plus, reprezintă o contri­buție importantă la desvoltarea economiei naționale, la întărirea industriei noastre socialiste, la întărirea frontului păcii. De aceea pentru a întâmpina ziua de 1 Mai cu noui succese în producție, am hotărit să ne m­ărim angajamentele noastre in întrecerea socialistă și să ne luăm noi angajamente. I. LA FORAJ: 1. — Față de angajamentul luat în întrecerea socialistă pe semestrul I, de a depăși sarci­nile Planului de Stat la forajul de explorare și exploatare cu 5 la sută, in luna Aprilie vom depăși sarcinile din Plan cu 20.4 la sută. 2. — Față de angajamentul luat de a obține o viteză co­mercială de 900 m. grafic (lu­nar) foraj efectiv pe semestrul I, ne luăm angajamentul de a realiza in cursul lunei Aprilie o viteză de 1.100 m. grafic (lu­nar) foraj efectiv. 3. — Vom reduce cu 60 la sută coloanele de ancoraj, la sondele de exploatare față de cantitatea de burlane întrebuin­­țată la sondele terminate. 4. — Vom face economii la : unsori, garnituri, apă, gaze, cu 10 la sută. —Vom reduce kilometrii ru­lați cu autovehiculele cu 10 la sută față de luna Martie a.c., printr-o mai bună organizare a transporturilor. — Vom recupera și depozita 80 la sută din materialele re­zultate din demontări. 5.­­ Vom califica în luna A­­prilie, 3 la sută din numărul total al muncitorilor. 6. — Vom reduce cu 10 sută orele suplimentare planu­la ficate. II. LA PRODUCȚIE 1. — Vom depăși sarcinile Planului de Stat la țiței pe lu­na Aprilie cu 3 la sută, față de 1 la sută, cât este angajamentul în întrecerea socialistă pe se­mestrul I. îndeplinirea acestui angaja­ment înseamnă cea mai mare producție medie lunară de la în­ceputul Planului de Stat pe a­­nul 1949 până în prezent. 2.­­ Vom mări productivi­tatea muncii cu 5 la sută față de media trimestrului I 1950. de 3. Vom echipa 3 sonde noui exploatare provenite din foraj, precum și sondele de re­parații cu tubing și restul echi­pamentului prin recuperări din resursele interne ale schelei. 4. — Vom repune în produc­ție până la 1 Mai, 2 sonde a­­bandonate, neprevăzute in pla­nul de reparații, prin utilizarea resurselor interne. Acestea se vor numi sondele „1 Mai“ 1950. 5. — Vom stabili indicii teh­­­nico-economici la­ apă, aburi, curent electric și unsori, la 10 instalații. 6. — Vom reduce consumul de ulei și unsori cu 5 la sută față de media de consum exi­stentă, energia electrică cu 2 la sută kw/tonă țiței și 6 la sută kw.varâ întrebuințată la ilumi­nat per tonă țiței față de me­dia de consum existentă, iar consumul de aburi cu 10 la su­tă față de consumul normal pe luna Aprilie. 7. — Vom mări coeficientul de exploatare a sondelor cu 0,5 la sută față de trimestrul I. III In luna Aprilie, vom ini­ția și organiza extinderea pe scară largă a inovațiilor și me­todelor tehnice sovietice, în ca­re scop ne luăm următoarele angajamente : LA FORAJ a) Vom introduce ui­­nda so­vietică de a fora cu 2 pompe în paralel la toate sondele, folosind amortizoarele introdu­se in tehnica sovietică. b) Vom introduce la toate sondele metoda sovietică a au­tomatului tijei pătrate. LA PRODUCȚIE: a) Vom extinde folosirea ino­vației „Baioneta de desagățare D­onțov", la un număr de 10 sonde în pompă canadiană. b) Vom introduce metoda so­vietică a mufelor perforate, la 3 sonde. c) Vom extinde brigada de e­­conomii inițiată de tov. Sasu Vasile, r­esp. de grupă de la Sec­ția cazane, înființând 8 bri­găzi. TOVARĂȘI, TV. Administrația își ia an­gajamentul ca până la 1 Mai, să pună la dispoziția muncito­rilor 5 aparate de radio în dor­mitoare și 20 ceasuri deșteptă­toare și să amenajeze 5 băi ne­cesare muncitorilor. V. Vom mări vigilența pentru prevenirea accidentelor, defec­țiunilor și sabotajelor în pro­ducție, la parcurile de rezer­voare, separatoare, stațiile de compresoare, baterii de cazane, sondele în producție, stațiile de pompare, prin : a) Extinderea tălăngilor sondele în producție pentru la evita oprirea lor și în deosebi la a­cele cu ramificații mari. b) înființarea unor echipe de control, care în timp de noapte să întărească supravegherea la instalațiile și sondele în pro­ducție. c) Vom organiza instructaj cu muncitorii la locul de muncă în vederea securității muncii, pro­tecției instalațiilor și asigură­rii continuității muncii. Convinși fiind că toți oamenii muncii din țara noastră sunt animați de aceeași dragoste de Patrie, de aceeași dorință de a construi socialismul, de aceeași hotărîre de a apăra pacea, noi, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de la Schela Sov­­rompetrol Ochiuri-Dâmbovița, chemăm pe toți muncitorii, tehni­cienii, inginerii și funcționarii din toate întreprinderile și insti­tuțiile din Republica noastră Populara să-și însușească inițiativa noastră de a întâmpina ziua de 1 Mai, prin mărirea angajamen­telor luate în întrecerea socialistă. Să pornim cu avânt sporit, sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, in întâmpinarea zilei mărețe de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume, 1 Mai. Prin extinderea întrecerii socialiste, prin succesele importante în producție, prin extinderea pe scară largă a metodelor tehnice sovietice, să arătăm înflăcăratul patriotism al clasei muncitoare din U.P.R., în lupta pentru întărirea și desvoltarea Republicii noastre Populare, pentru construirea socialismului în țara noastră, pentru apărarea păcii, pentru democrație și socialism. Sub lozinca: PENTRU PACE ÎMPOTRIVA ATACATORILOR LA RĂZBOI, NICIO ÎNTREPRINDERE SAU­ INSTITUȚIE IN AFARA ÎNTRECERII SOCIALISTE! înainte pentru noul și mă­rețe succese în lupta pentru îndeplnirea și depășirea Planului de Stat pe 1950 ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarității Internaționale a celor ce muncesc, în lupta împotriva ară­țătorilor la război, pentru pace, democrație și socialism! Trăiască Confederația Generală a Muncii! Trăiască Federația Sindicală Mondială­­ Trăiască Partidul Muncitoresc Român, conducătorul și organi­zatorul victoriilor noastre pe drumul construirii socialismului în R.P.R.! Trăiască Frontul Păcii, în frunte cu Marea Uniune Sovietică, condusă de genialul dascăl al oamenilor muncii din întreaga lume, Iosif Vissarionovici Stalin ! »I CLĂDIND „CASA SCÂNTEII“, CLĂDIM PENTRU VIAȚA, PENTRU FERICIRE!“ Prima zi de muncă voluntară pe șantierul „Casa Scânteii“ Bucureștiul a cunoscut Duminică dimineață o săr­bătoare deosebită. Prima Duminică, de m­unca volun­tară la construcția „Casa Scânteii“. Cu toată vremea rece și ploioasă, șoseaua Kiselef răsună de cântecele pline de veselie și entuziasm ale muncitorilor care se în­dreaptă spre șantier. Tot mai multe camioanne soseau la intrarea șantie­rului. Muncitorii le-au or­namentat pe toate cu ste­­gulețe și lozinci: „Prin con­struirea ..casei Scânteii“ la luminarea poporului mun­citor“. „Prin muncă volun­tară să construim: „Casa Scânteii’’, focar de cultură’’ Fiecare lozincă exprimă dragostea și hotărîrea cu care ei pornesc la ridicarea mărețului edificiu de cul­tură prin care Partidul va răspândi lumină in fiecare uzină, laborator, școală, sat, până in cele mai înde­­părtate colțuri ale țării, pe șantier aceeași atmo­sferă sărbătorească ti în­tâmpină­ panourile cu chemări și lozinci mobilizatoare, mul­­țim­ea steagurilor fâlfâind deasupra escavatoarelor, a barăcilor in construcție, toate te fac să simți din plin că te afli pe un șan­tier de muncă socialistă, pe care oamenii făuresc ceva minunat pentru ei înșiși, pentru viață, pentru pace, năra Ștefan Valeria. Odată de­clanșată, întrecerea cuprindea întregul șantier. „Am vrut să fiu printre primii“ Tov. Mihai Andrei urmeaza, o școală de calificare. „Am vrut să fiu printre primii care vor săpa la temelia „Casei Scân­teii" pentru ca cei care vor urma în viitor școala de calificare pe care o fac eu acum să poată a­­vea cursuri tipărite. Noi 'nvă­­țăm numai după notițele pe care le luăm în orele de curs și câteodată merge greu". Grupul de profesori și stu­denți care lucrează pe șantier se gândește la acelaș lucru. Nenumărate manuale tehnice vor putea căpăta din rotativele „Casei Scânteii". Printre ei se găsesc și studenți cari mai eri erau muncitori. Peste doi ani vor fi ingineri. In fiecare lopată de pământ pe care o svârlă din șanț văd posibilitatea de a și însuși încă o parte din minuna­tul domeniu al științei. In altă parte tov. Maria Do­­bre secretara Comitetului Sin­dica­ de la .,Bumbăcăria Jilava" și deputată în Marea Adunare Națională, a strigat: „Cine în­carcă mai repede un vagonet? Patru minute vagonetul“. Lo­zinca a cuprins întreg șantierul. Descărcând un vagonet, tov. Ion Rădulescu, ne spune: „Am venit cu dragoste să lucrez la construirea „Casei Scânteii". Se muncește cu multă însuflețire imediat cum au ajuns pe șan­tier, muncitorii din toate colțu­rile Capitalei, de.’.a C.F.R., Î.C.A.S., Flamura Roșie, Univer­sul, Timpuri Noui, Tăbăcăria Națională, Comerțul de Stat, etc., pornesc la lucru. Munca este organizată dinainte în cele mai mici amănunte. Sute de lo­­peți, târnăcoape, sape, stau rân­duite și-i așteaptă. Fiecare își preia partea sa de muncă. Unii la săpat șanțuri, alții la descăr­cat vagonete, alții la nivelatul terenului. Colectivul de redacție al „Scânteii" este și el prezent. Muncește cu multă însuflețire la descărcatul unui vagon de nisip. Un alt colț al șantierului lucrează tovarăși din sectorul organizației P.M.R.-București. Munca ia un ritm tot mai viu. Plouă într’una și lopețile se în­fundă in pământul cleios. Dar cu cât mai greu cedează lopata cu atât mai dârz se o­­pintește tov. Roman Gheorghe de la „Grivița Locomotive". El știe că cei doi copii ai săi, care vor deveni ingineri, vor putea avea mai repede cărțile nece­sare. Obișnuit cu metoda de mun­că a întrecerii, fiecare gândește că și în munca voluntară în­trecerea va da rezultate bune. Și iată că echipa tov. Voicu­­lescu Mihail, de la C.F.R.-Fi­laret, cheamă la întrecere echipa spi­talului 2 C.F.R. condusă de iâ-Pentru prima oară în țara noastră se cunoaște o asemenea fortăreață de cultură. Am venit aci pen­­tru ca prin zidurile acestei fortărețe să dau răspunsul meu imperialiștilor ațâță­tori la războaie! Noi con­struim o viață nouă, con­struim fortărețe de cultură și lurhină, nu fortărețe mi­litare, nu tancuri, nu tu­nuri. Noi vom învinge, pen­­tru că ei construesc pentru distrugere, pentru moarte, iar noi pentru viață, pen­­tru fericire“. Prima zi de muncă vo­luntară la „Casa Scânteii“ a luat sfârșit, o zi de mun­că dârză și entuziastă. Constructorii „Casei Scânteii­’ au încins o horă largă în piața din fața șan­tierului. Hora lor exprima bucuria de a fi muncit cu spor, de a-și fi putut da și el contribuția la ridicarea „Casei Scânteii“, casa lor, a fiecăruia dintre ei. I. Gheormha „fim venit aci să dau răspunsul meu imperialiștilor ațâțători la războaie" Muncitorii constructori luptă pentru pace „De când a fost ales Comitetul de luptă pentru pace pe șantierul nostru, muncesc și mai dârz“ TOVARĂȘE REDACTOR. Am 57 de ani. In viața mea am trecut prin multe, ca orice muncitor obidit sub trecutele, regimuri. Meseria de zidar am învățat-o la Bolintinul din Deal (Ilfov) de unde sunt ori­ginar și am colindat toată țara ca să câștig pâinea mea și alor mei. După ce țara noastră a fost eliberată de Armata Sovietică ni s’a luminat gândul și m’am­ înscris în Partid. Acum lucrez împreună cu băiatul meu pe șantierul Orașul Nou Năvodari. Ridic ziduri pentru casele vii­torului oraș în care vor sta oa­menii muncii, eliberați de jugul exploatării. Muncesc cu drag pentru că știu că toate bunurile sunt astăzi pentru muncitori, pentru că știu că toate câte le clădiri noi, sunt construcții ale păcii, pentru că știu că sunt cuie înfipte în inima ațâțători­lor la război. De aceea de când a fost ales Comitetul de luptă pentru pace pe șantierul nostru, muncesc mai mult, mai cu spor. Iată că nu­mai în cinci zile am înălțat îm­preună cu echipa mea, zidărie de 14 cm, pentru două aparta­mente, precum și două coșuri mari. Așa înțeleg eu să lupt pentru pace, la fel cu toți ceilalți mun­citori din țara noastră. GHEORGHE POPIȘTEANU șeful unei echipe de zidari Orașul Nou-Năvodari lin aparat de tencuit și transportat mortarul const­uit după un model sovietic Participanții la consfătuirea fruntașilor în producție, din întreprinderile de construcții, au asistat la o demonstrație, organizată de Uniunea Sindica­telor Constructori, pe șantierul Șipotul Fântânilor, î­n cadrul căreia s-a experimentat un nou aparat de tencuit și transportat mortar. Acest aparat construit după un model sovietic, mult munca celor ce ușurează trebuiau să transporte cu colon­­ițele sau tărgile mortarul sus pe schelă. Acest aparat este deservit de un zidar categoria IV și un a­­jutor categ. II, iar la preparatul mortarului lucrează un zidar ca­­teg. III și 2 ajutoare categ. II, plus mecanicul care deservește betoniera. S’a reușit să se ten­cuiască, cu ajutorul acestui a­­parat 250 m.p. pe zi. Instalația necesară este com­pusă din betoniera care pre­­­pară mortarul, două cazane care se încarcă alternativ și un mo­tocompresor care împinge mor­tarul pe o conductă la înălți­mea dorită. De această conduc­tă este legat un furtun cu aju­torul căruia mortarul este a­­runcat pe pereți. La această demonstrație s-a constatat că rezultatele ar pu­tea fi mai bune dacă aparatul ar fi acționat de un motocom­presor mai puternic (de 10 at­mosfere) și dacă furtunul care aruncă mortarul pe pereți ar avea o elasticitate mai mare. Mortarul din cele două cazane este împins pe conductă cu ajutorul aerului comprimat. Pe schelă, șeful echipei și un ajutor manevrează furtunul care face legătura între aparat și cazane. Iată cum arată și cum funcționează dispozitivul care împrăștia mortarul pe zi.

Next