Constructorul, august-septembrie 1952 (Anul 4, nr. 135-139)

1952-08-09 / nr. 135

S CONSTRUCTORUL 1 Bin im oonstmtapilormimwiiiliii Cum se ține evidența economiilor realizate la fiecare operație de producție ! Lupta pentru economii ia devenit în Uni­u­­nea Sovietică o cauză a întregului popor. Când stahanoviștii M. Levcenco și G. Mu­­hanov de la fabrica de încălțăminte „Bure­­vestnic" din Moscova au propus să se des­fășoare întrecerea socialistă pentru reducerea prețului de cost la fiecare operație, inițiati­va lor patriotică a fost călduros sprijinită de muncitorii, inginerii și tehnicienii din toate ramurile industriale ale U.R.S.S. Inițiativa lui M. Levcenco și a lui G. Muhanov a fost larg adoptată și la uzina „L. M. Gagano­­vici". Contabilii, planificatorii și economiștii uzi­nei au trebuit să organizeze în chip nou e­­v­enița întrecerii și să asigure publicitatea acesteia. Pentru aceasta, a fost necesar să se calculeze și să se aducă la cunoștința fiecă­rui muncitor prețul de cost al fabricatului pentru operația executată de el, defalcat pe elementele cheltuielilor, să i se explice fie­căruia ce este prețul de cost și cum se for­mează el. Sarcina era destul de dificilă, cu atât mai mult, cu cât nomenclatura produse­lor uzinei cuprinde peste 1.000 de fabricate pe care, pentru a le prelucra, muncitorii e­­xecută până la 40.000 diferite operațiunii teh­nologice. In cadrul unei consfătuiri, funcționarii de la contabilitate și planificatorii au hotărît să ela­boreze și să introducă în toate sectoa­rele instrucțiuni-tip asupra modalității plani­ficării și ținerii evidenții prețului de cost al fiecărei operații. In afară de aceasta, s'a luat hotărîrea să se organizeze învățământul eco­nomic al massei de muncitori. In acest scop s’au înființat școli speciale, care după exem­plul uzinei de automobile ,,Molotov“ din Gorchi, au fost numite școlii de rentabilitate. Cum au organiza­at ei întocmirea calculelor de planificare și ținerea evidenței rezultatelor întrecerii, fără a spori în acelaș timp nu­mărul personalului de la planificare și con­tabilitate, din ateliere și din administrația uzinei ? A fost necesar să se delimiteze precis în­datoririle diferitelor grupe de funcționari care se ocupă cu planificarea și evidența rezultate­lor reducerii prețului de cost la fiecare ope­rație. Funcționarii secției muncă și salarii prezintă planificatorilor normativele respec­tive, necesare alcătuirii calculelor în vederea planificării pe operații, ținând seama de înde­plinirea în fapt a normelor de producție. Toți aceștia, în colaborare cu planificatorii. com­★ F. * CIACHIN * tiabinî și comitetele sindicale de atelier, țin evidența întrecerii, popularizează experiența înaintată a strahanoviștilor, organizează în a­­telierele lor școli de rentabilitate. Tehnologii și celălalt personal din secțiile tehnice pregătesc pentru birourile de pla­ni­­ficare ale atelierelor normativele privind con­sumul materialelor de bază și auxiliare, al Instrumentelor, abrazivelor, etc. Economiștii Fac calculele de plan ale fiecărei operații de producție, se aduc la cunoștința muncitori­lor, le explică în ce condiții se pot realiza eco­nomă. Tot ei ajută pe participanții la între­cere să întocmească și să-și formuleze an­gajamentele socialiste și complectează con­turile personale ale acestora. Evidența rezul­tatelor întrecerii este ținută de contabili și de­ calculatori, împreună cu personalul sec­ției pentru ținerea evidenței prin mijloace mecanizate. In majoritatea sectoarelor și îndeosebi în atelierele de producție în serii mici, dato­rită specificului producției, muncitorul nu poate fi fixat timp îndelungat la executarea unei anumite operații. In cursul unui schhimb el execută dela trei până la 10 operații di­­ferite. In asemenea condiții nu întotdeauna se poate face calcularea și evidenta prețului de cost al operației pe unitatea de produs. De aceea, în asemenea cazuri, noi am adoptat drept unitate de calcul norma-oră. Muncitoru­­liui i se formează norma de lucru nu pe nu­măr de piese, ci în norme-oră. In afară de aceasta, se ține seama nu numai de timpul calendaristic, ci și de procentul mediu stabi­­lit­ pe secție de depășire a normelor. Să­­d­­m­item, de pildă, că pentru secția de strun­­gărie din atelierul de bile pentru rulmenți s'a stabilit o depășire a normelor de lucru de 50%. Atunci, socotind luna de 25 zile lu­crătoare, muncitor­ul va primi ca normă de lu­cru 25 (zile lucrătoare) = 8 (ore) x 1,80 (%) = 300 norme-oră. Dacă muncitorul a­ îndepli­nit nu 300, ci 400 norme-oră, atunci în con­tul personal se va înscrie o economie de 100 •horme-oră realizată pe seama cheltuelilor constatate ale secției. Cum calculăm noi economiile din contu­rile personale ale muncitorilor? Se înțelege că o calculare operativă a economiei n­u poate avea o exactitate contabilă. Totuși, noi ne stră­duim să oglindim în conturile personale nu­mai economia reală, în așa fel încât ea să corespundă cât mai mult posibil sumei care va fi indicată în bilanțul secției respective la sfârșitul perioadei. Calcularea operației se face în deplină con­cordanță cu planul general al prețului de cost al producției atelierului. Cheltuielile pen­tru salarii, materiale și semifabricate se determină potrivit normelor în vigoare la v­­­zimă, incluse în planul economic al secției. Ca salariu, în cal­cului de operații se trece nu­mai cel normativ. Nu se ține seama de niciun fel de adausuri la salariu, deoarece aceasta ar complica mult întocmirea calculului de plan și ținerea evidenței cheltuelilor. Cheltuelile a­­telieruluii le trecem în calcul, în proporția prevăzută prin planul economic pe perioada respectivă. Aceste cheltuielii le stabilim împăr­­­­țind întreaga lor sumă pe un trimestru la numa­­­rul de produse sau norme-oră prevăzute de plan pentru aceeași perioadă. Depășind norma de lucru, muncitorul reali­zează economii în contul cheltuelilor perma­nente ale secției respective. In calculele de plan pe operații, noi determinăm cheltuelile permanente ale secției atât în suima lor în­treagă, cât și pe normă-oră sau unitate de­­ produs. Chiar de la primul calcul de bilanț a sporit­­ considerabil interesul muncitorilor față de­­ conturile personale de economii. Aceștia au­­ discutat cu însuflețire rezultatele întrecerii, criticând pe cei în ale căror conturi personale nu figurează nicio economie. In prezent, con­turile personale de economii au pătruns te­meinic în viața de toate zilele a uzinei „L. M. Kaganovici", întrecerea pentru reducerea prețului de cost la fiecare operație ajută colectivului să des­copere rezerve mereu noi, să promoveze noi fruntași. Din Ianuarie până în Aprilie a. c., în con­turile personale ale muncitorilor dela uzina „L. M.­­Gaganovici“ s’a­u înscris economii care se cifrează la 4.215.500 ruble. Colectivul uzinei de rulmenți „L. M. Ciaga­­novici“ din Moscova luptă nep­recupețindu-și forțele pentru a descoperi și folosi toate re­zervele, pentru a da în acest am țării și mai multe acumulări peste prevederile planului. Așezarea muncitorească a uzinei „Petrov“ din Stalingrad Nu de­mult, aici nu erau decât întinse gră­dini de zarzavat. Acum însă se ia ridicat o fru­moasă așezare muncitorească. Dealungul stră­zilor drepte și încadrate cu copaci se înșiră case albe, roze și albastre. La înălțimea bal­coanelor, se ridică frasini, arțari și plopi. La umbra lor, pe terase spațioase, se joacă co­piii. Această așezare a fost construită în anii de Clișeele noastre înfățișează: str. Cras­­nopresnenscaia din așezarea munci­torească „Petrov’’ din Stalingrad (cel din dreapta) și Casa de Cultură a uzinei „Petrov“ din Stalingrad (cel de dedesubt), după război. Aici locuesc muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei de mașini „Petrov“ din Sta­lingrad. De aici, până la centrul Stalingradului faci 15 minute cu taxiul, autobuzul sau trenul. Locuitorii așezării pot vizita parcul uriaș care se așterne pe insulele Volgel, sau să se ducă la teatrul din Stalingrad. Dealtfel colectivele teatrelor vin adeseori în această așezare mun­citorească unde dau spectacole pe scena Ca­sei de Cultură. In timpul zilei, când majorita­tea populației lucrează la uzină, străzile sunt slab populate, în întreaga așezare doM­NICOLAI CIUMACOV -¥ [UNK] Gi­nește liniște. Dar iată că se aude sirena și străzile se umplu de salariații uzinei, care vin de la lucru. Mamele se duc în grădinițe și creșe pentru a-și lua copiii. Seara, locuitorii vizionează tot felul de spec­tacole în teatrul de vară sau se duc la Casa și de Cultură. In teatrul de vară rulează cele mai noi filme, iar în Casa de Cultură se dau concerte sau se prezintă piese de teatru. Pe scena Casei de Cultură se produc adeseori colectivul de balet și orchestra de amatori. Nu­meroși locuitori ai așezării petrec duminicile plecând cu familiile lor în excursii pe Volga. Ei sunt însoțiți de cercul de artiști amatori care organizează reprezentații pe pajiștile in­sulelor Volgăi s­au cântă și dansează ,pe punțile vapoarelor. In așezarea muncitorească a uzinei „Petrov“ ca și din alte așezări muncitorești funcționează diferite instituții de învățământ. In două c­ase mari, luminoase, se află școli pentru copii. In așezare funcționează o școală de meserii cât se poate de bine utilată care pregătește noi cadre de muncitorii paWriați, din rânduirile tineretului. In școala serială își continua stu­­diile fără a fi scoși din producție 200 ti­neri tinere. In curând se va mai deschide o altă instituție de învățământ — Școala Medie Tehnică de Construcții de Mașini. Așezarea muncitorească a uzinei „Petrov“ are o policlinică, o farmacie, un oficiu poștal, o centrală telefonică, Casă de Economii, o li­brărie, magazin alimentar și alte magazine, o cantină, grădiniță de copii, creșe și o spălă­torie. Așezarea muncitorească „Petrov" crește ne­încetat. Aici se ridică mereu noi case de locuit cu terase și balcoane care în zilele călduroase te îmbie la odihnă. 1 Expoziția de la Socolnichi De curând a avut loc o sărbătoare tradi­­țională a constructorilor din Moscova. Mii de constructori și de salariați ai întreprinderi­lor industriei materialelor de construcții din Moscova și regiunea Moscovei au venit în Parcul de cultură și odihnă de la Socolnichi. La ora 12, în piața centrală a parcului, pa­voazată cu pânze roșii și drapele, s-a ținut un scurt meeting. Președintele Consiliului sin­dicatelor din orașul Moscova, Dv. Crestiani­­nov, i-a felicitat pe cei prezenți cu prilejul sărbătorii, rostind un cuvânt de salut în cinstea marelui conducător al popoarelor, stegarul păcii, tovarășul I. V. Stalin. Sărbătoarea a început prin inaugurarea ex­­poziției ,,Tehnica nouă folosită în între­prinderile de construcții din Moscova". Ca și în anii trecuți, într’una din aleile parcului s'a rezervat un teren pentru: expunerea ma­­­­șinilor, mecanismelor și materialelor de cons­­s­trucții. Aici se găsesc produse a peste 120 de întreprinderi.­­ Un loc important in cadrul expoziției ocupă materialele de construcții. Intr’un pa­îi­vilion frumos pavoazat al Ministerului Indus­triei Materialelor de Construcții al U.R.S.S. sunt expuse zeci de produse noi, fabricate in ultimul timp. Atrag atenția generală plăci colorate din asbociment, fabricate de com­binatul „Crasnic strotel". Ele sunt desti­­nate pentru instalații tehnico-sanitare. Aceste plăci lăcuite nu se tem de ume­zeală și pot fi spălate cu apă fierbinte. Vizitatorii manifestă un viu interes pen­tru produsele fabricilor de sticlă. Un stand special este rezervat țevilor de sticlă. Fabri­cile de sticlă au expus țevi de sticlă desti­nate industriei alimentare, chimice și medi­cale. Aceste produse au un mare viitor, ca și noul produs al uzinei din Cerniatinsc — sticla colorată folosită în arhitectură. Printre produsele ceramice se disting cele ale fabricii „Bulganin” din Moscova. Fa­brica a expus numeroase modele din cera­mică, de o frumusețe excepțională, destinate finisării noilor stațiuni ale metropolitanului, hallurilor clădirilor înalte și altor construc­ții. Fabrica de tencuială uscată organică din Moscova expune plăci pentru finisaj fabricate din rumeguș și fibre de hârtie. Aceste plăci fabricate, din deșeuri și acoperite cu lac co­­lorat au un aspect foarte frumos și sunt ief­tine. Institutul central de cercetări științifice în domeniul construcțiilor industriale prezintă un zid-panel al unei clădiri cu carcasă, în mărime naturală. Dimensiunile zidului sunt de 3,3x3,2 metri, iar greutatea este de 3 tone. Zidul este îmbrăcat în plăci de cera­mică. Astfel de ziduri sunt fabricate în serie la fabrica de elemente de construcții Nr. 5 din Moscova. ** Alături se află o lespede uriașă din beton armat pentru pardoseala camerelor. Astfel de lespezi vor produce fabricile de elemente din beton armat care se construesc in prezent la Moscova și Liuberețc. Vizitatorii expoziției au văzut multe lu­cruri noi, interesante și în alte pavilioane. Aici sunt expuse machete de escavatoare pășitoare, de macarale puternice, de noi modele de malaxoare etc. Pe terenuri special amenajate, construc­torii din Mos­cova au demonstrat metode îna­intate de muncă, au fost ținute conferințe despre realizările tehnice în domeniul cons­trucțiilor și al industriei materialelor de construcții. Pe scene deschise s-au produs colectivele de artiști amatori ale organizațiilor și între­prinderilor industriei materialelor de cons­trucții. Pe terenuri sportive, au avut loc întâlniri amicale între echipe de basket, volei, fotbal, concursuri de atletism, etc. Seara, au rulat filme tehnice care tra­tau despre metodele rapide de construcții fo­losite pe șantierele din Moscova și despre noile metode aplicate în industria materia­lelor de construcții. B. SUCHIANOV (După „Promîșlennost stroitelnih materialov“) ȚĂRILE DE DEMOCRAȚIE POPULARĂ PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIALISMULUI Un stadion popular cu o capacitate de 100.000 spectatori — cea mai mare construcție pentru sporturi din Europa Centrală In capitala Ungariei sunt în curs lucră­rile pentru două construcții uriașe între Gara de Est și șoseaua Hungária. Este vorba de o construcție subterană și de una de suprafață. Ele au destinații cu totul deosebite și totuși se înrudesc îndeaproape: ambele sunt creații ale planului cincinal. Este vorba de o linie a Metropolitanului și de cel mai mare stadion din Europa Cen­trală — Stadionul Popular din Budapesta. Construirea marelui stadion a devenit ne­cesară datorită colosalei evoluții prin care a trecut și mai trece încă viața sportivă un­gară de la eliberare încoace, precum și faptului că numeroase ramuri sportive au devenit sporturi de masfă și că, în gene­ral, a crescut într-o măsură excepțională Interesul pentru sport. Metropolitanul va asigura comunicația rapidă și ușoară a masselor care vor frecventa stadionul. Stadionul Popular va avea o capacitate de peste 100.000 spectatori pe tribune. De­mocrația populară realizează ceea ce s’a promis mereu pe timpul regimului horthyst, dar fără a se înfăptui vreodată: un stadion uriaș, modern, destul de încăpător chiar și pentru organizarea de olimpiade. O șosea da defilare cu o lățime de 500 metri Intrarea exterioară, lată de 200 metri, a stadionului va fi în apropierea capului de linie a metropolitanului. Aci nu va fi aglomerație. Șoseaua specială de defilare, care duce spre stadionul popular, începe cu o lățime de 200 metri și se lărgește apoi în formă de rază până la 500 metri, fiind mărginită pe ambele părți, pe o lungime de 150 metri, de bazine cu fântâni arte­ziene, late de câte 10 metri, cu câte 11 grupe de statui minunate din viața spor­tului. Un hotel de sport cu 11 etaje Din două părți ale fațadei principale din­spre Est se deschid două intrări: "Tot în această direcție se înalță hotelul pentru sportivi, înalt de 42 metri, cu 11 etaje, dând impresia unui turn al măreței con­strucții a stadionului. Hotelul de sport, îm­preună cu clădirea care adăpostește vestia­rele, ocupă un spațiu aerian de 36.000 me­tri cubi. Hotelul va avea o minunată sală de re­cepții pentru 200 de persoane, pentru pri­mirea oaspeților de peste hotare cât și pen­tru reprezentații de popularizare a culturii. In interior vor fi plasate megafoane. Vestiarul construit în așa fel ca să aibă legătură directă cu hotelul de sport poate cuprinde un număr de 520 sportivi. El are un număr corespunzător de dușuri cu apă caldă și rece. Vor fi și săli de masaj și o­­dihnă. Instalații speciale de aerisire, desa­­burire și evaporare, precum și o instalație de încălzire centrală asigură o temperatură uniformă, corespunzătoare. In subsol se vor instala uzina de încăl­zire cu toate amenajamentele de aer con­diționat și centrala, care va dirija apara­tele de luminare la co­mpetițiile sportive ce vor avea loc seara. Un stadion de 550x250 metri Stadionul uriaș oferă o priveliște impre­sionantă : capătul tribunei estice este la­­ o distanță de 260 metri de la intrare, iar dia­metrul mai mare, care taie deacurmezișul stadionul, este de 361 metri Exteriorul stadionului seamănă aproape cu o cetate: pilonii clădirii monumentale dau impresia unui turn — respectiv a u­­nui bastion. Pe toată întinderea împrejmu­irii de formă eliptică, se ridică 38 de ase­menea piloni de susținere, fiecare având scări ce duc la tribună. Balustradele ace­stor scări sunt din piatră artificială, dăl­tuită cu modele gotice. Fiecare spectator se poate apropia de locul său, mergând cu fața spre teren. In fiecare rând al unui sector de tribună sunt patruzeci de locuri și în felul acesta chiar și spectatorii întâr­ziați își pot găsi locul ușor, fără să deran­jeze pe cei sosiți înaintea lor. Tribuna este perfect deschisă. Insă sub construcția ei exterioară, din beton armat,­ la parter, se întinde de jur împrejur o pe­luză acoperită, care poate adăposti, în caz de ploaie, 80.000 oameni. Peluza aceasta înconjoară stadionul, le­gând pilonii intre ei, și se termină în fața celor două porți de intrare care se află la cele două extremități ale clădirii princi­pale. Cabinetul de consultațiuni medicale al Institutului de Sănătate al Sportivilor va funcționa in hotel, iar posturile de sal­vare și prim ajutor, în piloni. In doi piloni vor fi instalate ascensoare rapide. Terenul de sport Tot atât de încăpător va fi construit și terenul de sport. La mijloc va fi amenajat un teren de fotbal, împrejurul căruia va fi o pistă de curse de 400 metri acoperită cu sgură roșie și apoi o pistă de 3000 metri pentru alergările cu obstacole, cu șanțuri de apă, în partea de Răsărit. In spatele celor două porți ale terenului de fotbal vor fi terenurile pentru sărituri în înălțime, aruncări de suliță, aruncarea greutății, ciocanului și pentru sărituri în lungime. La plasarea acestora s-a ținut sea­ma și de cerințele meteorologice. Organi­zatorii de concursuri pot alege dintre mai multe terenuri, destinate competițiilor, pe acela care, pe orice vreme și oricum ar bate vântul, să poată oferi arbitrului posibilita­tea de a constata în mod corect recordu­rile autentice. Inaugurarea va avea loc la 4 Aprilie 1953 Minunatul Stadion Popular se va deschi­de, pentru 80.000 de spectatori, anul viitor,­­ la 4 Aprilie 1953, de ziua aniversării eliberării. In cursul următorilor doi ani construcția va fi complectată mărindu-și capacitatea cu încă 20.000 de spectatori. Cam 80% din lucrările, care mai trebue executate la întreaga construcție a stadio­nului, constă în instalarea unor elemente de construcție prefabricate. Stadionul Popular din Budapesta, care va fi inaugurat în cursul planului cincinal, va egala în frumusețe, în dimensiuni și în măestrie arhitectonică cele mai mărețe terenuri sportive din lume. Pag. 5-a Constructorii discută cu însuflețire proiectul noii Constituții La Centrul de agitație Nr. 131 din București, tovarășul Constantin Alunaru, deputat al Raionului Tudor Vladimire­scu, vorbește cetățenilor des­pre importanța istorică a proiectului de Constituție a R.P.R. Pentru viața nouă și fericită a celor ce muncesc Zilele acestea a avut loc în sala cămi­nului cultural din Comarnic o însuflețită adunare la care au luat parte reprezen­tanți ai organizațiilor politice și de massă, precum și conducători ai întreprinderilor, stahanoviști și fruntași în producție. Cu această ocazie s-a ales comitetul și Biroul F.D.P. din localitate. Ca președinte al Biroului F.D.P.-ului a fost ales cu vii aplauze tov. Gheorghe Irimia, președinte al Sfatului Popular, iar ca secretar, tovarășa Smaranda Lăză­­rescu, secretara Organizației U.FD.R. S-a trecut apoi la desbaterea proiectului noii Constituții luând cuvântul numeroși participanți, printre care și muncitorul constructor Stelian Cârstei. — îmi vine greu să descriu viața de mi­zerie pe care am îndurat-o când lucram ca cioplitor de piatră la cariera Carai­­man din orașul Botoșani — a spus tov. Stelian Cârstei. Noaptea eram nevoit să dorm sub brazi deoarece nici pomeneală nu era de dormitoare,mâncam câte o bu­cată de mămăligă rece cu ceapă, pentru ca să pot asigura existența celor șase copii care așteptau flămânzi să le aduc de-ale gurii. Dar situația era și mai grea când veneau ploile și ne udau până la piele, iar a doua zi eram nevoiți să lu­crăm, așa azi, până se uscau hainele pe noi. Aceasta se întâmpla în timp ce trân­torii care nu știau ce este munca se lă­­­făiau în bunătăți și desfrâu în vilele din Sinaia, Bușteni sau Predeal, bătându-și joc de chinurile noastre. Dar vremurile acelea iau apus pentru­ totdeauna. Astăzi muncesc pe unul din sutele de șantiere ale patriei noastre. Par­­­tidul și guvernul ne poartă o deosebită grijă, avem la dispoziție dormitoare în­ s­căpătoare, higienice, cantină, îngrijire medicală, etc. Pentru toate acestea, pentru viața om­a­­nească pe care o ducem astăzi, pentru vii­torul fericit al copiilor mei sprijin din toată inima proiectul noii Constituții, O­­glindă vie a cuceririlor poporului nostru, dobândite sub conducerea partidului. Participanții la adunare au vorbit­ cu însuflețire despre viața nouă, fericită a oamenilor muncii din țara noastră, despre drepturile și libertățile înscrise și garan­i­tate de proiectul noii Constituții a R­P.R­­Totodată ei și-au manifestat ura neîmpăr­cată față de imperialiștii americani și­ slugile lor, față de guvernele capitaliste care deslănțuie cele mai îngrozitoare ac­țiuni de împilare, de tortură împotriva muncitorilor, aruncați în ghiarele foamei,­ mizeriei și șomajului. Pentru viața nouă, pentru înflorirea pa­­­triei noastre, numeroși muncitori, staha­noviști și fruntași în producție de la fa­brica de ciment Comarnic și-au luat an­gajamente sporite, angajamente care o­­­glindesc dorința lor fierbinte de a cinsti proiectul noii Constituții luptând pentru a da șantierelor cincinalului tot mai mult ciment. ; CH. IONESCU corespondent Pe șantierul Hidrocentralei „V. I. Lenin“ La adunarea în care construictorii au citit și discutat proiectul noii Constituiții, echipa de zid­ari a fruntașului în produc­ție Francisc Fodor, de pe șantierul Bicaz al întreprinderii Nr. 801, a venit cu bucu­ria strălucitului su­­ces obținut în acea zi: 150 la sută peste normă! „Republica Populară Română este un stat al oamenilor muncii dela orașe și sate...“ Glasul ©e citește legea cea­ mare, legea cuceririlor noastre, a mersului spre so­cialism, — este cald, entuziast. Cuvintele proiectului de Constituție, rostite aici, în frământarea marelui șantier,­­de către oa­­­menii care făuresc singuri și pentru ei înșiși o țară puternică, înfloritoare, nu sunt cuvinte moarte, fără temei; în ele clocotește viața nouă a constructorilor ca și a tuturor oamenilor muncii; în ele re­cunoști avântul și hotărârea tuturor de a apăra victoriile obținute, de a le spori neasemuit. Zidarul Frencisc Fodor ascultă, și pri­virea i se pierde peste zidurile clădite de el și tovarășii lui, spre uriașul șantier ce se întinde pe valea Bistriței. Mândră e Patria noastră! Pentru belșugul ei, pentru viitorul­ socialist, niciun efort nu­­ poate fi prea mare, niciun efort nu trebui precu­pețit. Apuse sunt pentru totdeauna tristele vremuri ale trecutului — vremurile „săr­manei țări bogate“. Vremurile când, zi­dar la Tg. Mureș, Francisc Fodor era ne­contenit în căutare de slujbă, șomer sau exploatat la sânge de patroni hrăipăreți. Lucra cu ziua, nu avea putința să învețe, să se perfecționeze în meseria sa. Când era bolnav, nu căpăta dreptul să stea a­­casă, să se îngrijească, și dacă lipsea fără învoire își pierdea slujba. Ce lege îl a­­păra pe atunci munca, drepturile? Con­stituția burgheză, care consfințea proprie­tatea capitaliștilor și moșierilor, legile care prevedeau că în conflictul dintre pa­troni și muncitori, se presupune întot­deauna că patronul are dreptate? Drepturile fundamentale ale cetățenilor,­ pe care le prevede proiectul noii Consti­tuții a RJP.­R., sunt o realitate pentru toți oamenii muncii. Ele sunt o rea­litate și pentru Francisc Fodor. A fost printre primii constructori ai „Casei Scânteii“. In scurt timp a învățat temeinic meseria, a devenit șef de ech­i­pă, fruntaș în producție. De pe șantierul­ luminii izvorîte din slova tipărită a tre­­cut apoi, în 1951, pe șantierul luminii is­­­vorîte din turbine, să participe la desvol­i­tarea industrială a regiunii hidrocentralei ,,V. I. Lenin". Dreptul la muncă, dreptul la remunerarea muncii du­pă cantitatea și calitatea ei — drepturi înscrise în proiec­tul de Constituție — el le-a întărit dând o producție tot mai mare, primind în­ schimb un salariu la care n’ar fi visat vreodată în vremea patronilor. Proiectul de Constituție asigură mi­nou­­ităților naționale drepturile la care a nă­zuit ani îndelungați tovarășul Francisc Fodor. Pe vremea burghezo-moșierimii,­ copil, el nu putea învăța la școală în lim­ba sa maternă, limba maghiară. M­ai tâ­ziu, dacă avea „îndrăzneala“ să vorbească­ în public această limbă, era schingiuit de jandarmi. De cărți, ziare, spectacole tea­trale în limba maghiară nici nu se pome­nea. Astăzi, lui Francisc Fodor îi este asigurat dreptul la vot, dreptul de a pan­tici­pa la conducerea treburilor obștești. Francisc Fodor, împreună cu echipa sa,­­asemenea întregului popor muncitor, sunt mândri de fericirea pe care o au de a munci liberi într’o țară liberă, mândri de faptul că strădania lor va contribui la propășirea Patriei. — Trăim, tovarăși, — spune fruntașul în producție Francisc Fodor — zile feri­­­cite. Inimile noastre sunt pline de dra­­goste și recunoștință față de partidul nos­­tru, față de guvern, față de marele con­­­ducător și învățător al omenirii munci­­toare — tovarășul Stalin. D. CIOCA corespondent Orașul Praga iși schimbă înfățișarea Recent și a deschis la Praga o expoziție per­manentă de planuri și machete de construcții, având ca scop să facă cunoscut locuitorilor planul general de transformare al orașului Praga, capitala R. Cehoslovace. In cei șapte luni de la elibarere, Praga a fost înzestrată cu multe străzi, parcuri, piețe, te­renuri de sport, poduri și statui, dar aceștia sunt numai primii pași spre mărețul plan care va face ca orașul să devină mai frumos. Planul general de transformare al orașului a și fost aprobat, iar lucrările pentru un plan mai detailat care va fi supus comisiei guver­namentale speciale pentru planificarea con­strucției urbane, înaintează cu pași repezi. Peste 40 de specialiști în planificarea urba­nistică lucrează acum la plan, ajutați de di­verse comisii de specialiști în domeniul in­dustriei, agriculturii, aprovizionării, transpor­tului, culturii, sănătății, asigurărilor sociale, arhitecturii ,etc. Aceste comisii speciale și-au terminat lucrările în luna Februarie, iar pu­blicul poate vedea de pe acum la expoziție cum va arăta orașul Praga în viitor. Prag­a va fi transformată, fără ca aspectul său caracteristic să fie schimbat și fără să-și piardă din atmosfera sa specifică care i-a dat renumele de unul din cele mai frumoase orașe din Europa. Planul prevede descentralizarea orașului, ștergerea deosebirilor dintre centrul orașului și suburbii. Acest lucru va fi făcut prin îmbunătățirea condițiilor de trai în toate raioanele orașului și prin înzestrarea diferi­telor părți ale orașului cu noi poduri, dru­muri și mijloace de transport. Fiecare cartier al orașului, își va acoperi singur nevoile prin magazine, școli, cen­tre de sănătate și spitale... locuri de re­creație și servicii de transport, astfel ca lo­­cuitorii să nu fie nevoiți să facă drumuri inu­­tile. La construirea de noi clădiri, se vor lua în considerare și condițiile sanitare, astfel ca, de exemplu fumul de la fabrici să nu pătrundă în parcurile de recreație și în cartierele de locuit. Diferitele cartiere ale orașului vor fi legate prin noi șosele: două mari bulevarde, având direcția Est-Vest, de 56 m. lățime și unul cu direcția Nord-Sud, de 64 m. lățime. Un proiect pentru înfrumusețarea centrului capitalei ,și îmbunătățirea condițiilor de trans­port în așa numitul „Oraș Vechi“ este acum în studiu, urmând a fi înfăptuit în viitorul a­­propiat. In direcția aceasta, primul pas a fost construirea, în anul 1951 a podului Jan Sverma peste râul Vltava, care a înlocuit un pod în­gust de lemn. Un tunel care va lega un capăt al podului cu Câmpia Letna, va fi terminat la sfârșitul anului 1953. Proiectul de construcții în acest sector al cursului Vltavei mai cuprinde și un viaduct și amenajarea unui parc în fața clădirii se­diului Consiliului Mondial al Păcii. Multe lucrări din cadrul proiectului de construcții pe termen scurt, care nu necesită calificare tehnică, sunt efectuate de către locui­torii ora­șului, în timpul lor liber. Astfel, prin muncă voluntară, Câmpia Letna, care era până mai ieri o câmpie părăsită, a devenit încă din a­­nul 1951 un teren frumos amenajat. Au fost plantate scuaruri cu gazoane și flori, și a fost ridicată o tribună permanentă pentru manifestații. Acum urmează să fie sporite mijloacele de transport, vor fi amenajate te­renuri de joc pentru copii și vor fi instalate bănci. Câmpia Letna este una din cele patru mari șantiere de construcție din Praga, în care munca se efectuează de către brigăzi volun­tare. Astfel, cetățenii orașului Praga își vor uni forțele lor cu cele ale inginerilor, planificatori­lor și a muncitorilor constructori în scopul de a face din orașul Praga, un adevărat oraș, socialist. t

Next